Zenovia ZAMFIR: Calea spre Lumină cu George CĂLIN

Albastrul cerului se amestecă cu roşu umbrei soarelui în asfinţit, o frunză de salcie pluteşte în derivă  pe marginea lacului din sufletul meu, privesc însetată de linişte, de pace şi dornică să- mi odihnesc privirea pe luciul lui în care se ghiceşte unda unei adieri de vînt promise de primăvară. Bunul Dumnezeu mi- a dăruit bucuria şi onoarea de a cunoaşte oameni minunaţi, scriitori consacraţi, de a vizita locuri binecuvântate şi pline de spiritualitate.  A te încumenta să scrii despre viaţa şi opera unui scriitor talentat şi valoros ajuns la o vârstă- simbol  a deplinătăţii intelectuale şi spirituale este un act de mare curaj.Ioan 1:1-14 VDC ”La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu. El era la început cu Dumnezeu. Toate lucrurile au fost făcute prin El şi nimic din ce a fost făcut n-a fost făcut fără El. În El era viaţa, şi viaţa era lumina oamenilor. Lumina luminează în întuneric, şi întunericul n-a biruit-o”…Cuvintele trebuie alese cu grijă pentru că ele exprimă complexitatea şi profunzimea personalităţii dăruite de Creator cu har şi calităţi aparte . Mântuitorul  Iisus Hristos le- a spus ucenicilor  : ,,După roadele lor îi veţi cunoaşte...” (Matei 7, 16) . Roadele sunt faptele care îl însoţesc pe om în viaţă iar apoi în călătoria spre veşnicie. Cu multă vreme în urmă, într- o zi de toamnă târzie am avut şansa de a-l cunoaşte pe domnul George Călin, om de cultură titrat şi apreciat. Chipul său impunător, privirea blândă, zâmbetul larg, vocea catifelată sunt doar câteva din calităţile umane ale unui Om talentat şi înzestrat cu har, scriitor, poet, ambasador.

George Călin, a văzut lumina zilei în localitatea Feteşti, zona de sud-est a ţării, fiind binecuvântat din fragedă pruncie cu frumuseţea creaţiei lui Dumnezeu în Câmpia Bărăganului, acolo unde şi- a petrecut copilăria. Cu zestrea bună-cuviinţei şi a credinţei, cu inima plină de gânduri frumoase, cu vise şi speranţe luminoase a urmat cursurile Facultăţii de Ziaristică de la Academia de Studii Social-Politice din Bucureşti.George Călin a plecat spre capitală, la Bucureşti unde preocuparea pentru scris, jurnalistică, lucrări spirituale l- a înalţat şi înobilat deopotrivă. De la debutul în revista „Arcadia” în 1976  şi până în prezent activitatea literară pe ”Ogorul scrisului” este foarte rodnică. Paralel desfăşoară o prodigioasă activitate pe tărâm cultural devenind preşedinte, membru fondator a numeroase Asociaţii şi Fundaţii cultuarale, iniţiind şi conducând cenacluri literare, concursuri de poezie, editează Antologii şi Caiete literare.

Despre opera domniei sale cuvintele şi aprecierile criticilor de specialitate sunt multe şi frumoase.Cărţile autorului, cu învăţăturile şi tâlcurile lor, cu vremurile şi întâmplările descrie, pun în valoare şi lumină o parte a strădaniilor şi trăirilor pe care George Călin le- a adunat în timp. Călătorind în ţară şi străinătate, păstrând în inima sa tot ceea ce este adevărat şi folositor, George Călin  a găsit întotdeauna nimbul de lumină din oameni şi locuri devenind unul dintre cei mai valoroşi scriitori contemporani. Un Om ca domnia sa iubitor de frumos şi înţelepciune, de credinţă şi lumină trebuie să ofere lumină şi celor ce iubesc lumina, Mântuitorul Iisus Hristos a spus ucenicilor : „Fiecare scoate din inima lui după cum are, lumină şi cuvinte bune, aşijderea dacă are întuneric în inima lui, scoate ce are…” (Luca 6, 45) .

Continue reading „Zenovia ZAMFIR: Calea spre Lumină cu George CĂLIN” →

Irina AIRINEI: MARIA GĂITAN MOZES – ISRAEL, LIMANUL CU DRAGOSTE

„Stimată și dragă Poetă, mulțumiri pentru volumele atât de vii, vibrante, închinate iubirii de viață și poezie  adică Iubirii. Exilarea în Tara Exilaților v-a priit, cred, dacă mă iau nu după superba declarație patetică de pe copertă ci după paginile în care a rodit cuvântul românesc cu atâta farmec și căldură. Vă doresc tot binele alături de Omul predestinat și în poezia din  care v-ați făcut DESTIN. Cu toată Afecțiunea, Norman Manea”

O scrisoare care m-a tulburat. Da, cuvântul românesc a rodit în Țara Sfântă, Țara Exilaților, limanul cu dragoste al atâtor și atâtor creatori români în căutarea unei vieți care înseamnă speranță, lumină, o mare familie… Maria Găitan Mozes și soțul ei iubitor de carte, primul ei critic, au pășit pe acest liman unde ajunseseră, înaintea lor, atâția mari scriitori și cărturari evrei  plecați din România și care au făcut din Israel o nouă grădină, paradisiacă, mult visată, a culturii și literaturii româno-israeliene. Lor li se datorează aducerea noastră aminte, scriitorilor, jurnaliștilor care au primit-o cu brațele deschise pe Maria, în atmosfera Cenaclului „Punct”, a Editurii și revistei „Minimum”, mai târziu a Editurii „Familia”.

Așa cum îmi spunea marele scriitor Amos Oz în locuința sa din Ramat Gan, în Tel Aviv-ul unde Fania Oz mi-a fost ghid: „Este un cântec naiv, popular, cunoscut diverselor generații de pionieri, părinților lui Nilly, părinților mei și care spune că: «Aici, în țara strămoșilor noștri, toate visurile noastre se vor împlini»”.

Israelul este, într-adevăr, îndeplinirea unui vis. Un vis străvechi readus și azi, cu recunoștință și durere la Zidul Plângerii.  Această carte este ofranda lirică a autoarei către Țara care a primit-o cu dragoste. Limanul ei cu dragoste al ei și al tuturor celor care au făcut alya,au urcat către acest vis. Al tuturor celor care, încă de  la 1882, veniți din România, desțeleneau pământul sfânt cu sângele lor, îl udau cu lacrimile lor, îl încălzeau cu inimile lor. Rosh Pina, Zikhron Ya’akov, rădăcini românești, lupte, muncă, vis… Maria Găitan Mozes intră cu evlavie, cu pași de poezie, în acest vis…Un vis numit Israel, limanul cu dragoste al tuturor acestor visători…O țară dăruită mai departe, copiilor, de generații și generații de soldați… Ofrandă de viers românesc adusă Israelului care se dorește a fi citită de un public internațional cât mai larg. Alătur buchetului de poezii al autoarei, urarea mea de suflet: „Binecuvântat fii, Israel!”

 

Dr. Irina Airinei,

12 decembrie 2020, București

Președintele Asociației interetnice ANIMA FORI

 

***

MARIA GĂITAN MOZES – POEME (1) – PĂRTAŞĂ

 

PĂRTAŞĂ

Pământul acesta mi-a fost

sortit şi mie. Mi s-a dăruit

precum un talant.

Să mă culc pe o ureche

aşteptând din neant râuri

bogate de lapte ulcioare cu

miere ori blidul încărcat să

mi-l aducă un altul şi-n

puf şi mătăsuri să mă

primească patul?!

Mă vreau parte şi eu acolo,

unde se cere.

Umărul să-l pun atâta cât

pot fără să dau târcoale la

trudă

si să fur ca un trântor

din rod.

Vreau

ca şi lacrima mea

să fie în plâns

iar cântecului

să-i adaug pe portativ

şi notele mele

de bucurie

fiindcă inima mea

aici

a găsit

îmbărbătare

şi omenie.

 

 

CINE-S EROII

 

Cine-s

adevăraţii noştri

eroi?

Şi cine scrie istoria?

Cei care pier

sfârtecaţi în atentate şi

gloanţe,

cei schilodiţi,

ori cei ce rămân

să ducă prin timp

amintiri

şi dureri?

Cine-s eroii

şi cine scrie istoria?

Cei mulţi

ori cei ce se află în frunte?

*

Caut cu înfrigurare eroii.

Dar alături, doar oameni

cu îngrijorările zilei,

mărunte,

grăbind după treburi,

veselindu-se

când se iveşte prilejul,

ori

înghiţiţi de vârtejul

altor necazuri

ce se petrec pe la noi.

Aceştia, oare,

să fie eroi ?

Aceşti anonimi scriu, oare,

pământului nostru

istoria?

 

 

ÎNTÂLNIRE

 

Drumuri se despletesc

din răscruce.

Oameni feluriţi

grăbesc şi grăbesc.

Unul vine,

altul se duce.

Se întretaie mecanic

precum într-un joc.

În mişcarea continuă

şi monotonă,

un scurtcircuit

temporar.

O întâlnire neaşteptată,

duioasă.

Tatăl, concentrat,

e în drum către Gaza.

Feciorul,

ostaş,

se-ntoarce-n permisie

acasă.

Fulguie scame de zîmbet.

Ochii

sub umbre de griji

ca în „morse” – şi vorbesc.

Şi fiecare

se îndeamnă

cu câte o ţigară

tovarăşă de gânduri şi drum

deşi aroma

e iute

şi ama

 

 

SOLDATELE

 

Mai rotofeie,

mai subţiri,

mărunte,

brune

ori roşcate,

au pasul hotărât

şi sigur

şi le stă bine

ca soldate.

Instrucţia

nu seamănă a rock.

Pe umăr

arma

nu e joacă.

Din noapte,

zi –

au învăţat

să facă

şi de primejdii

nu le pasă.

Pe-un timp,

răsfăţul mamei

a rămas acasă

şi flecăreala

e ceva mai rară,

au taine

şi-ndrăzneală multă

şi deseori,

supuşi,

băieţii

de ordinele lor

ascultă.

Aşa cum sunt

mi-s dragi

şi mă amestec

printre ele

şovăitoare şi neîmpăcată,

că-i prea tîrziu

şi nu pot

fi

în rândul lor,

măcar

o zi,

soldată…

 

 

SOLDATUL MEU

 

Soţului meu, Iosef

Nu-i prea uşor

ca după

ani şi ani

să fii din nou

în haina militară,

să porţi

pe umăr

arma grea,

bocanci

şi să veghezi

sub arşiţa de vară.

Dar nu te plîngi

şi nici nu-ţi încolţeşte

sămînţa gândului

la dezertare.

Puterile

încerci să ţi le-aduni

şi datoria-ţi faci

ca fiecare.

Te ştiu călit –

dar

ca femeie

tremur,

şi-aş vrea-n aceste clipe

să m-alătur

ţie.

Să-ţi pot fi

sprijin

şi părtaşă,

soldatul meu

cu tâmplă argintie…

 

 

OSTĂŞEŞTE

 

Rücksackul

câte mai ştie

şi câte mai are:

rufe murdare,

nisip

şi sudoare,

tranzistor,

reviste, ziare…

Poate

c-aşa-i ostăşeşte,

cu toate

de-a valma.

Pe-un umăr

e arma,

pe frunte,

tăcută,

se-ntrezăreşte

o proaspătă cută…

Ţigara

o soarbe adânc,

pe-ndelete

şi-n fumul dulceag

şi-argintiu

trecute-ntâmplări

se şterg

şi se scriu…

Paşii

se-ndeamnă

spre-acasă

şi asfaltul ating

într-un zbor.

Pârjol

e-n amiaza sub soare

şi buchetul de flori

pentru mama

de mult

se vrea

slobozit

din a mîinii

strînsoare…

 

 

LA RECRUTARE

 

Tinerii par

căpriori îndrăzneţi,

încercuiţi într-un ţarc

de plasele nerăbdării.

Îşi încearcă forţele,

ca înainte de salt,

adulmecând necunoscutul,

de dincolo

de perdelele zării.

Din punctul acesta,

de la răscruce,

nu se ştie,

care şi încotro,

o să apuce…

Unii – se visează eroi

pe trena de valuri

din Mediterană,

ori, defrişînd un petec

din sterpul pămînt,

tămăduindu-l ca pe o rană.

Alţii – ascund

sub câte-un zîmbet fugar,

muguri de teamă.

Datoria

e însă una la toţi.

Armata îi cheamă.

Părinţi şi copii

risipesc, între ei, glume,

discuţii banale,

împărţindu-şi fără să vrea

îngrijorarea

în părţi egale…

Porţile cerului sunt larg

deschise

pentru cutezători.

E prezentă

şi marea ispită

de a ajunge ostaş

în unităţi de elită…

Furtuni de frămîntări

şi de vise.

Unele-n zbor,

altele, poate, ucise.

Aici, însă, e startul

Piatră de grea încercare

şi pentru foştii ostaşi –

astăzi

părinţi

şi pentru tinerii, încă, copii –

strînşi împreună

la recrutare.

Mereu alţii iau startul.

Noi salbe

de nopţi nedormite

pentru neobositele mame.

Alte examene de maturitate

cerute de viaţă.

Şi tinerii, n-au temere,

– învaţă.

 

 

ŞTIRI…ŞTIRI…

 

Ţipete de sirenă, ambulanţe

în goană…

Sfredelul durerii,

scormoneşte, iarăşi

nevindecată rană.

Un alt atentat…

Sub ce formă şi unde,

îndată se află

prin imagini şi unde.

… Se numără morţii,răniţii

– evidenţă dureroasă, amară –.

Noi ceilalţi

rămânem pe dinafară

întregi,

neatinşi,

perpelindu-ne, doar,

pe cărbunii durerii

răscoliţi

şi aprinşi…

… Peste care din case-n

această clipă

moartea-şi înfige

smolita aripă?

Cine-s orfanii?

Cine e văduv?

Cine şi-a lăsat

cu inima-n ţăndări

părinţii?

Cine-i mireasa rămasă

văduvă?

Care e mama care-şi duce la

groapă pruncul?…

îndată, se află,

prin imagini şi unde…

………………………………..

Ştiri…ştiri…

ce ne otrăvesc sufletul

până la măduvă…

 

 

MESTECĂ GUMĂ SOLDAŢII…

 

Mestecă gumă soldaţii apatic,

fără baloane şi zgomot

cu zâmbetul strepezit

între dinţi.

Au devenit dintr-odată

mult prea cuminţi.

Pe chipuri durerea,

le-a altoit ciudate contururi

încolţurate

şi dure

cum sunt şi colinele sure,

acolo,

pe pământul liban. Puful

din bărbi e în vraişte, cuibul

inimii,

mic,

neliniştea-i ciupeşte de umeri

şi-i scutură

de parcă e frig.

… Golul acela… de lângă… şi

Cel de alături de Lior…

şi mestecă gumă soldaţii cu

toate-amintirile lor…

în tainiţe, întrebarea vitală

roade adânc şi persistă….

… la câţi eroi, fără voie,

s-a ajuns

pe-a istoriei listă

si care din noi este oare la

rând?…

 

 

DERUTĂ

 

Pâlcuri de porumbei în

derută, –

se învolbură printre

dărâmături si ruine

gângurind în răstimpuri,

parcă-a ruşine,

că-s purtători, fără rost, ai

crengilor de măslin…

Lumea ia foc!

Galilu-i

Sub pârjol de katiuşe.

Libanul

din rărunchi zdruncinat.

Pământu-i ascunde în pântec

cuiburi

de arme si ură,

iar spinarea martirizată de

arsură

poartă mulţimile disperate-n

exod.

Apocaliptic, văzduhul e-n

clocot.

Moartea trage de clopot

şi omenirea, deoparte,

contemplă,

fără să pună teroarei

frâu.

Pâlcuri de porumbei în

derută…

se-nvolbură printre nouri de

fum…

Cine, cu ce îi ajută? Nimeni

n-are vreme de ei!

Aripile

li-s arse, rănite, –

fraţi

sfârtecaţi.

Naivi, se-avântă,

totuşi să zboare,

dar nu mai ştiu încotro…

 

Continue reading „Irina AIRINEI: MARIA GĂITAN MOZES – ISRAEL, LIMANUL CU DRAGOSTE” →

Al. Florin ȚENE: Doamna Limbii Române continuă să promoveze valorile literaturii române pe mapamond

             În anul acesta se împlinesc  zece ani de când scriitoarea Ligya Diaconescu, membru a Ligii Scriitorilor, editează cu pasiune, dărnicie, și talent antologii ce cuprind creațiile scriitorilor români de pretutindeni. Aceste “oglinzi “sunt adevărate pagini  ce se înscriu din mers în marea Istorie a Literaturii Contemporane.a neamului nostru.

            Până în prezent Ligya Diaconescu a publicat următoarele antologii care, așa cum scriam mai sus, sunt pagini de aur ale literaturii noastre contemporane. Acestea, sunt amintite în Prefață,  : Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume, STARPRESS 2011, ediţie – bilingvă –româna-engleză, reuşind să reunească scriitori români talentaţi din întreaga lume, colaboratori ai revisteiinternaţionale

– Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume STARPRESS 2012, volum bilingv, română-franceză, care, ca si primul s-a bucurat de un real succes.

– Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume STARPRESS 2013, bilingvă, română-germană.

– Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume STARPRESS 2014, bilingvă, română-italiană.

– Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume STARPRESS 2015, bilingvă, română-spaniolă.

– Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume STARPRESS 2016, bilingvă, română-greacă.

– Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume STARPRESS 2017, bilingvă, română-rusă.

– Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume, STARPRESS 2018, ediţie – bilingvă –română-engleză,

            Așa cum a procedat de fiecare data  Ligya Diaconescu (“Doamna Limbii Române “, așa cum am denumit-o eu la manifestările Zilei Limbii Române organizate în Stațiunea Jupiter în 31 august 1914, de domnia sa, revista internațională Starpress și Liga Scriitorilor Români), editează, chiar, aproape de două ori pe an, antologii bilingve, prin care cu generozitate promovează opere ale scriitorilor de expresie română de pe toate meridianele Terrei.

            La începutul acestui an, chiar în “focul” epidemiei care a cuprins omenirea, scriitoarea și promotorul cultural Ligya Diaconescu este din nou în mijlocul cititorilor săi și în biblioteci cu o nouă antologie bilingvă, română engleză, intitulată :“ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME – STARPRESS CANADA, 2021 – CONTEMPORARY WORLDWIDE ROMANIAN WRITERS ANTHOLOGY – STARPRESS CANADA, 2021 –“, apărută la Editura “Olimpias “, 2021.

            Această antologie se deschide cu o pertinentăși bine documentată  “Prefață”, prin care autoarea acesteia Mary Smiith. din Statele Unite ale Americii, face un plastic portret al Ligyei Diaconescu: “ Scriitoarea Ligya Diaconescu, directorul revistei româno-canado-americane STARPRESS – este realizatoarea Antologiei bilingve, româno-engleze, 2021.

LIGYA DIACONESCU – este cunoscută în ţară şi în întreaga lume – “DOAMNA LIMBII ROMÂNE”, numită astfel de preşedintele Ligii Scriitorilor Români, Al. Florin Țene, dar şi “DOAMNA SUFLETULUI ROMÂNESC ” – cum a fost catalogată de istoricul GEORGE ROTARU.

Jurnalist, poet, scriitor, publicist, economist, maestru Reiki, pictor amator.

A câştigat în anul 2017 – Trofeul Ligii Scriitorilor Români – TROFEUL „LIMBA ROMÂNĂ”. În anul 2018 a obţinut – TABLETA DE AUR A LIMBII ROMÂNE – din partea Ligii Scriitorilor Români.

– Este născută în Bicaz, Neamţ. Deşi plecată des din România, îi place să spună că este româncă şi locuieşte, când nu se află peste ocean, într-unul dintre cele mai frumoase oraşe ale lumii, plin de cultură, dintr-o zonă preponderent turistică, zona Vâlcii.

Realizarile sale în domeniul cultural și puntea de legatură, create pentru scriitorii români de pretutindeni, întalnirile minunate organizate anual cu scriitorii români din întreaga lume de Ligya Diaconescu, sunt bine cunoscute și așteptate de scriitori ca o întalnire în familie, în marea familie STARPRESS, cu emotie, dor si drag. La acestea, se adaugă lansarile și prezentările antologiilor pe diverse teme ale Ligyei, dar și cele bilingve, până acum realizand ca antologii bilingve:

– Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume, STARPRESS “

            Citind această voluminoasă lucrare mi-am adus aminte de zicerea  Ilenei Vulpescu:”Sufletul cuprins de harul iubirii, aureoleaza o fiinta, devenind generos cu celelalte fiinte, risipind si spre ele firimituri de bunatate, respingand trivialitatea, grosolania”.Cuvinte frumoase ce i se pot atribuii autoarei antologiei, dar și celor antologați.

            Atât curriculum vitae și creațiile autorilor sunt publicate în limba română și în limba engleză, inclusiv fotografia autorilor.

      Continue reading „Al. Florin ȚENE: Doamna Limbii Române continuă să promoveze valorile literaturii române pe mapamond” →

Ioan Miclău-Gepianu: Poetului GRIGORE VIERU, (n. 1935 – d. 2009)

 

”…Ori de câte ori mă gândesc la tine,

mi se face-n suflet dor de un drum la Humulești,

la obcinile Bucovinei, la Ipotești, la Cernăuți și Chisinău”. Fănuș Neagu

 

 

”...Un poet care și-a asumat greul unui grai, trecându-l prin

inima sa, și, încărcat de răbdare, înțelepciune și nouă frumusețe,

îl întoarce semenilor săi care-și deschid de bună voie inima să-l

primească, pentru a-și duce mai demn pe mai departe viața în

spiritul dreptății, al iubirii ce covârșește și poate birui totul”. Ioan Alexandru

 

 

Devenit poet național prin talentul său strălucit și simplu totodată, asemenea marilor creatori și gânditori  Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie, 1935, în satul Pererita, pe acel mal stâng al Prutului, râu ce curge voinicește dar și înlăcrimat de istoricele nedreptăți veșnic aduse basarabenilor.

Părinții lui erau plugari, Pavel și Evdochia, muncind din greu ogorul și la vii, fapt pentru care Poetul  le-a și dedicat multe versuri de o lirică deosebit de frumoasă și afectuoasă, de adevărați creștini.

      In acest an, 2021 ar fi împlinit Poetul de pe Prut vârsta de 86 ani, dar n-a fost să fie, a decedat la 18 ianuarie, 2009, într-un nefast accident de automobil, ducând cu el multe flori literare ce se așteptau a fi culese din ”câmpiile” basarabene, din viața concetățenilor săi, pe care i-a iubit și pentru care s-a sacrificat plin de nădejde și speranțe într-un viitor de unire cu țara-Mamă. Era un familist desăvârșit!

    Ne-a lăsat opera sa valoroasă și patriotică, precum și suferințele sale puse precum diamantele înt-un inel, în versurile sale! Ce vor rămâne desigur nepieritoare!

Continue reading „Ioan Miclău-Gepianu: Poetului GRIGORE VIERU, (n. 1935 – d. 2009)” →

Violeta Sabina LAZĂR: Activități extrașcolare în pandemie

Deoarece cu toții trecem printr-o perioadă dificilă, socializarea fiind limitată, iar sistemul de învățământ este în cădere liberă, tot ce ne rămâne este speranța. În astfel de situații, profesorii încearcă să scoată în evidență aptitudinile copiilor, stimulând creativitatea fiecăruia, încurajând activitățile extrașcolare.

Elevii Școlii Gimnaziale „Ion Luca Caragiale” sunt implicați într-o varietate de activități extrașcolare, îmbinându-le de minune cu viața școlară.

Aici l-am întâlnit pe Raul Alexandru Mitruți, elev în clasa a VII-a care ne-a impresionat cu scrierile sale, având la activ apariții în antologii precum „Zâbetul liric al toamnei”, editată sub auspiciile asociației culturale ASPRA, „Portrete lirice de primăvară”, editată sub auspiciile asociației culturale ASPRA, ,,Vis cu Nichita” Volumul IX și „Toamna sentimentelor”, editată de Editura eCreator.

Apariție în revista „Mărturii Maramureșene”, revista „Vlăstare Băimărene” și Nord Literar.

Premiu de excelență la Olimpiada Mondială de Poezie 2020, secțiunea proză.

Premiul  I  la Concursul fulger ASCIOR Tineri pentru viitor.

Premiul  I  la Concursul Național de Creație Literară și Artistică, ediția a III-a, Decembrie 2020.

Premiu special pentru proză cu ocazia ediției  I  a festivalului „Vlăstare Băimărene”.

Semnează și un volum personal bilingv român-englez „Scările Imaginației” apărută la editura eCreator în 2020.

  Grecu Patrick, elev în clasa a II – a B, sportul este foarte important. Patrick a început să practice artele marțiale, în special Taekwon-do, din dorința de a-și consuma energia, dar și pentru că este un sport care impune disciplină și care-l învață tehnici de autoapărare.

Patrick este sportiv legitimat la Alpha MMA Academy Baia Mare, reușind să treacă cu bine trei examene, fiind promovat până la centura verde. Este foarte ambițios și își propune ca drumul lui să nu se termine aici, luptă pentru visul lui, avându-l ca model pe antrenorul său.

Sportul are un rol extrem de important în viața copilului, dezvoltându-l armonios. Alegând să practice un sport, elevul învață să lupte pentru a-și atinge un țel, cultivă treptat încredere în sine, determinare și mai ales perseverență.

  Mârza Alexandra este elevă în clasa a II – B și practică înotul. Alexandra a optat pentru acest sport din dorința de a învăța să înoate, pentru a-și ocupa timpul liber, dar și pentru socializare. A început în urmă cu un an, însă fiind o fire ambițioasă și perseverentă, recent a trecut la un nou capitol, făcând înot de performanță.

Doamna învăţătoare a clasei a II-a B, Pop Anamaria, subliniază faptul că sportul are o mulțime de beneficii, atât fizice, cât și psihice. Practicarea unui sport  avantajează elevul și în cadrul activităților școlare. Copiii învață să lupte pentru a-și atinge scopul, să-și depășească limitele, aspecte ce creionează o personalitate foarte puternică.

  Balint Matei, este în clasa a IV-a, face înot de performanță de 5 ani. A început  la îndemnul fratelui său mai mare şi a constatat că îi place foarte mult. Crede că îi place competiția.

Înotul este cel mai bun sport, cel mai complex pentru corpul uman, nu uzează oasele și îi recomandă celor care vor să arate  bine și să fie sănătoși. Recomandă cu căldură tuturor elevilor să facă sport pentru a avea o minte ageră şi un corp sănătos!

  Pop Raisa este în clasa a IV-a. Face canto de la vârsta de 4 ani. Este elevă a Palatului Copiilor  Baia Mare având-o ca profesoară pe doamna  Farcaș Ioana. Face parte din Grupul Mlădițe Maramureșene, Clubul de cântec ZESTREA unde îi are ca profesori pe Adela Șanta și Marcel Both.

Încă de la grădiniță îi plăcea să asculte și să cânte muzică populară. La vârsta de 6 ani părinții au dus-o la un profesor care i-a zis că are ureche muzicală. Îi place să cânte melodii din Maramureșul istoric.

Tradiția și portul maramureșean nu trebuie să se piardă!

  Cezara Dan este elevă în clasa a II-a, clasa doamnei profesor pentru învățământul primar Loredana Covaci.

S-a născut purtând în suflet dragostea pentru folclor și artă populară, făcând parte dintr-o familie iubitoare de tradiție, originară, în mare parte, din Țara Lăpușului dar și din Țara Chioarului ale județului Maramureș, pe care le reprezintă, purtând cu mândrie portul popular specific acestor zone.

De asemenea, este elevă a Ansamblului folcloric “HORI ȘI JOC” al Palatului Copiilor din Baia Mare, cordonator, profesor coregraf Maria Seraz, din septembrie 2016, încă de la vârsta de 4 ani, unde, doamna profesor coregraf i-a cultivat dragostea pentru artă, pentru tradiție și pentru frumos, precum și emoția și plăcerea de a urca pe scenă.

Tot doamna profesor coregraf Maria Seraz a fost “descoperitoarea” talentului său muzical, într-unul din drumurile prin țară, spre spectacole de renume, undeva prin mai 2018.

Continue reading „Violeta Sabina LAZĂR: Activități extrașcolare în pandemie” →

Paul LEIBOVICI: UȘA E DESCHISĂ !

,,Bărbatul este un cod, femeia este evanghelia” – VICTOR  HUGO

Titlul mă îndeamnă să intru de îndată, chiar dacă anii ne-au despățit, chiar dacă părul s-a albit …dar ,,prima dragoste” a rămas cufundată, învelită cu grijă și la cea mai gingașă atingere poate, din nou să răzbească spre lumină, spre razele de soare care cîndva dădeau viață scenei, echipei de tineri actori, regisori și secretarului literar-dramaturgul teatrului. Teatrul pe care l-am clădit, în acei ani -1955-îngrădiți de legile nescrise, dar aspre, riscante însemna o îngrădire a libertății gîndirii, visului, imaginației. Doar elanul nostru tineresc, creator ne-a dat puterea morală și fizică. Visam cu toții în a crea o scenă a cărui repertoir să stîrnească setea de cultură pentru tînăra genereție, un repertoire în care literatura dramatică romînească să se împletească în mod organic cu cea universală. O desbatere liberă,creatoare!

…Se mai lucra la șlefuitul podelei scenei, zgomotul uneltelor, a forfetei meseriașilor era în pină desfășurare. În paralel undeva, într-o încăpere de sub scenă, în jurul unei mese nejeluite ne-am adunat într-o dimineață a începutul sezonului toamnei. Ploile și șuieratul vîntului care venea dinspre Dunăre se făceau neauzite, nesimțite. Eram entuziasmați:clasa de tineri actori repartizată la noul și tînărul Teatru care se înscria pentru prima dată în catalogul Direcției Teatrelor din Romînia, era formată absolvenții Facultății de Teatru din Capitală. Printre actorii-pionerii-GINA PATRICHI și ȘTEFAN BĂNICĂ.

Singurul veteran al scenei CRIN THEODORESCU –căruia i se încredințase marea și greaua misiune de a da viață unui tînăr teatru provincial –la Galați. De abea desprins din ani de pregătire  a clasei de regie Valeriu MOISESCU plin de entuziasm făcea propuneri pentru repertoriul anului 1955. Ca secretar literar –cu o mică experiență ,doar de un an la Teatrul din Brăila aveam în grijă alcătuirea  repertoriului. Absolvent al clasei de critică literară cît și experiența mea de cronicar și ziarist m-au ajutat la alcătuirea repertoriului.    Vremea nu îngăduia prea multe dezbateri,așa dar în fața tinerilor –a clasei Buzescu-au fost puse spre lectură o piesă din literatura dramaturgiei clasice romîne.  ,,D-ale CARNAVALULUI,,.

,,Ușa era deschisă” propunerilor din partea regisorilor dar și a tinerilor entuziasmați de a păși ,pentru prima oară,pe scena profesionistă în fața publicului.

65 de ani de la primul pas! 65 de ani de dezvoltare a unui teatru profesionist la GALAȚI.Cu alte cuvinte,,Ușa a rămas deschisă ,,actorilor ,regisorilor,dramaturgilor și bine înțeles specatatorilor.

Suntem într-o perioadă mondială critică-a Pandemiei-care aduce zi de zi victime .Dar porțile teatrului ,scena,tinerii dramaturgi,actori și regizori –sunt maeștrii medicinei moderne ,care prin intervențile lor culturale vin să vindece sufletele ,dînd speranță în ziua de mîine. Teatrul Dramatic ,,FANI TARDINI,,din Galați ,în pofida tuturor neajunsurilor ,,A deschis ușa,, -monodrama dramaturgului ANDREI VELEA –scriitor gălățean. A.Velea –scriitor a căror numeroase volume de proză și versuri au apărut în decursul anilor la cele mai prestigioase edituri. Debutul în publicistică la realizat prin publicarea în revista Gălățeană ,,Școala Galatei,, ;primele lucrări în proză au văzut lumina tiparului în revist,,CALIGRAF,,  Printre altele voi cita,,,,Plaja de la Vadu,, editura,,Bruner-Timișoara;  ,,Orgoliu,,editat la Centrul cultural Dunărea de jos,, Impresionante nu numai în conținut ,dar și prin modul original de a prezenta ,,LUMEA e o pisică jignită,, -poeme;,,Hotel în ATLANTIDA,,apărută în editura,,Fundația culturală Galați. ,,Gimnasul fără plămîni,, -poeme apăute în 2010 sunt impresinante nu numai prin tema lor ,dar și a modului de prezntare-aș putea sublinai,,original,,. Poetu-prozator ANDREI VELEA –la numai 42 de ani a fost răsplătit cu numeroase prestagioase premii .Subliniez în mod special PREMIUL I primit în 2012. Continue reading „Paul LEIBOVICI: UȘA E DESCHISĂ !” →

Gheorghe A. STROIA: MILENARIUM

MILENARIUM – Dicționarul enciclopedic al scriitorilor români la începutul mileniului al III-lea, TERMEN LIMITĂ ÎNSCRIERE: pentru VOLUMUL I – 1 OCTOMBRIE 2021 (coordonator: Gheorghe A. Stroia – membru al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe)

REVISTA Armonii Culturale, în parteneriat cu EDITURA Armonii Culturale, dă STARTUL înscrierilor pentru un nou proiect marca Armonii Culturale, intitulat MILENARIUM – Dicționarul enciclopedic al scriitorilor români la începutul mileniului al III-lea. Noul proiect își propune să includă în paginile sale scriitorii români de pretutindeni, atât din țară, cât și din diaspora, poeți, prozatori, eseiști și exegeți, critici literari, publiciști, monografiști, etc, cu date biobibliografice proprii.

Pentru înscriere, fiecare participant trebuie să aibă în portofoliul său editorial minim 2 cărți, fără să fie obligatoriu membru al unor uniuni/asociații de creație literar-culturale. Pot participa autori de limbă română, de orice vârstă, fără nicio restricție de areal geografic. Lucrarea va avea mai multe volume, în funcție de numărul autorilor participanți (40-60 autori/volum).

AUTORII Armonii Culturale (deținătorii unui cont de autor), cei care ne-au onorat de-a lungul timpului cu valoroase colaborări în paginile revistei Armonii Culturale, dar și cei care ne-au acordat încredere prin publicarea volumelor proprii la editura Armonii Culturale, vor fi prioritari includerii în dicționarul enciclopedic.

CERINȚE PENTRU PARTICIPARE:

– o fotografie format bust;

– date biografice (data și locul nașterii, studii, profesie, domiciliu);

– titlurile cărților publicate (inclusiv anul apariției și editura);

– 2, maxim 3 referințe critice, pe care autorul le consideră reprezentative pentru opera sa;

– un material propriu, care să cuprindă 3-4 poezii, o proză, un eseu sau orice altă specie literară predilectă;

– datele de contact (adresă poștală, telefon, email). Autorii din diaspora vor indica datele unei persoane de contact din România, la care va fi expediat volumul.

CERINȚE PENTRU REDACTARE:

– fișier Word, editabil;

– font Times New Roman 12 pct., spațiere la 1 rând;

– maxim 10 pagini în format A4;

– materialul să conțină diacritice și să fie „curat” din punct de vedere ortografic, ortoepic, deci gramatical;

– materialul nu trebuie să conțină tabele, liniaturi sau orice alte marcaje, preluate din documente gen CV, pentru facilitatea editării.

– materialul să conțină strict secțiunile solicitate, coordonatorii nu își vor asuma selectarea informațiilor participantului, iar materialul care nu respectă formatul impus, poate fi respins pentru reconfigurare;

Continue reading „Gheorghe A. STROIA: MILENARIUM” →

Vasilica GRIGORAȘ: Felicitări și mulțumiri și criticului literar Daniel Luca

 

Am primit cartea „Raftul de la colț”, vol. 3, Timișoara, Castrum de Thymes, 2020. Sincere mulțumiri autorului Daniel Luca.

Nici pe departe nu este o carte de „pus la colț” asemenea copiilor, pentru cine știe ce necuviință, obrăznicie, cu atât mai mult pe autorii acestora. Este o carte de cronici de întâmpinare a cărților unui număr însemnat de autori (peste 100). O prezentare succintă, dar la obiect, cu gândul bun de sesizare a esenței scriiturilor.

Cu respectul cuvenit, sub un titlu metaforic, criticul Daniel Luca întreprinde un demers literar admirabil, cuminte și generos aducând lumina din noile apariții editoriale în colțul ochilor și minții cititorului. Volumul merită așezat în „colțul inimii” deschise spre noutățile literare, spre lirism și frumos, spre cunoașterea și deslușirea unor trăiri și experiențe oferite spre lectură.

Mulțumesc pentru adnotările cu privire la cartea mea de poeme: „Stropi de toamnă verde”, Iași, PIM, 2020 (p. 270-271).

 

Felicitări autorilor și recenzentului, despre care Cristian Gabriel Moraru ne spune: „Personalitate complexă a vieții culturale timișorene și nu numai, fie că abordează poezia, romanul, literatura pentru copii, eseul sau critica literară, Daniel Luca dovedește de fiecare dată că este un profesionist al scrisului. Ceea ce nu ne miră absolut deloc!” și „Prestigiul criticului este conferit în special de erudiția sa, de capacitatea de a pune corect în context o carte sau de a intra în subtextul acesteia, respectiv de verdictul critic din final care face ordine în haos, propunând o ierarhie axiologică, de care este atâta nevoie”.

———————––––––

Vasilica Grigoraș

Al. Florin ȚENE: În luna februarie se împlinesc 86 de ani de la nașterea lui Grigore Vieru

Grigore Vieru s-a născut 14 februarie 1935 în localitatea Pererîta, județul Hotin, Regatul României– a fost poet basarabean, membru al Academiei Române. În anul 1957 debutează editorial, fiind student, cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de critica literară. Se angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scânteia Leninistă”, La 8 iunie 1960 se căsătorește cu Raisa Nacu, profesoară de limba română și latină și se angajează ca redactor la revista „Nistru”, actualmente „Basarabia”, publicație a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960–1963 este redactor la editura „Cartea Moldovenească”,actualmente „Noi”, și ziarul „Tănărul leninist”, actualmente „Florile Dalbe” . Anul 1968 aduce o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice Numele tău, cu o prefață de Ion Druță. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariție poetică. În chiar anul apariției devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură națională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuși, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiș și Marin Sorescu. Asemenea dedicații apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică. În 1973 Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegații de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei „Secolul 20”: Dan Hăulică, Ștefan Augustin Doinaș, Ioanichie Olteanu, Geo Șerban, Tatiana Nicolescu. Vizitează, la rugămintea sa, mănăstirile Putna, Voroneț, Sucevița, Dragomirna, Văratec. Se întoarce la Chișinău cu un sac de cărți. Mai târziu poetul face următoarea mărturisire:La sfârșitul anilor ’80, Grigore Vieru se găsește în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a românilor din Basarabia. În 1970, apare Abecedarul, elaborat în colaborare cu scriitorul Spiridon Vangheli. Acest manual a servit drept bază mult timp pentru învăţăcei. În anul 1974 scriitorul Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor din România, îi face o invitație oficială din partea societății Uniunii, căreia poetul îi dă curs. Vizitează Transilvania, însoțit de poetul Radu Cârneci. În 1977, iarăși la invitația Uniunii Scriitorilor din România vizitează, împreună cu soția, mai multe orașe din România: București, Constanța, Cluj-Napoca, Iași.

În 1988 i se acordă cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen.

La sfârșitul anilor ’80, Grigore Vieru se găsește în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a românilor din Basarabia. Vieru a fost unul dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova și se află printre organizatorii și conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. A participat activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care se votează limba română ca limbă oficială și trecerea la grafia latină.

 Se stinge din viaţă la 20 ianuarie 2009 la Chișinău, după ce pe 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident. Pe 16 ianuarie 2009 fiind  internat la Spitalul de Urgență din Chișinău. Grigore Vieru s-a aflat într-o stare critică cu politraumatism, traumatism cranio-cerebral închis, contuzie cerebrală, traumatism toracic închis, contuzia cordului și a plămânilor și contuzia organelor abdominale, având șanse minime de supraviețuire. Accidentul rutier a avut loc în noaptea de 15 spre 16 ianuarie, ora 01:30 pe traseul R-3 Chișinău–Hîncești–Cimișlia–Basarabeasca. La volanul autoturismului se afla Gheorghe Munteanu, artist emerit al Republicii Moldova și director adjunct al Ansamblului de dansuri populare „Joc” din Chișinău, aflat într-o stare mai ușoară.

Continue reading „Al. Florin ȚENE: În luna februarie se împlinesc 86 de ani de la nașterea lui Grigore Vieru” →

Apariţie editorială: Ionuţ Caragea – M-am născut pe Google

Editura Fides anunță publicarea antologiei „M-am născut pe Google”, semnată de Ionuț Caragea. Antologia are 760 de pagini și conține o selecție de 518 poeme și 1161 de citate și aforisme scrise în perioada 2006-2021. Antologia este realizată în condiții grafice deosebite: format B5, copertă dură, pagini cusute, hârtie semilucioasă. Tehnoredactorul lucrării și director al editurii Fides: Dumitru Scorțanu. Coperta și ilustrația modificată: Ionuț Caragea. Ilustrația originală: „Ascension-Ghost Constellation“, de Tiberius Viris. Pentru comenzi: editura Fides (editura_fides@yahoo.fr) sau ionut.caragea@gmail.com (un număr redus de exemplare, cu autograf).

Ionuț Caragea s-a născut pe 12 aprilie 1975 la Constanța. Este poet, prozator, critic, editor, autor de aforisme și promotor cultural. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, cofondator şi vicepreședinte al Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Québec, membru al Societății Poeților Francezi, membru al Societății Poeților și Artiștilor din Franța etc. Deține numeroase premii naționale sau internaționale pentru poezie, aforisme, critică literară și proză scurtă. Cărțile sale de poezie au fost premiate de mai multe ori de Societatea Poeților Francezi și de Societatea Poeților și Artiștilor din Franța. Academicianul Giovanni Dotoli, una dintre personalitățile marcante ale Francofoniei, consideră că Ionuț Caragea este un poet care onorează România și literatura europeană.

Continue reading „Apariţie editorială: Ionuţ Caragea – M-am născut pe Google” →