Vasilica Grigoraș: Gânduri bune pentru anul care vine

   

        În opinia lui Mircea Eliade forța și prestigiul unei națiuni nu își are obârșia în altă parte decât în cultură: „cultura este singurul mijloc de afirmare în fața lumii de azi și în fața istoriei de mâine”. A impune destinul prin cultură pentru a-ți salva perspectiva istorică este o cale profund umanistă.

          Izvorul culturii nu țâșnește în viața omenirii și nici a individului mereu cu aceeași vigoare, dar el nu seacă niciodată. În pragul NOULUI AN, 2021 să ne propunem să sporim moștenirea culturală a neamului românesc, să fim pârghia care acționează asupra ei cu o forță activă și autentică. În creațiile noastre să ne raportăm cu respect și iubire la generațiile anterioare, la ceea ce este peren, reprezentativ și vrednic pentru viitorime. Suntem binecuvântați să avem strălucite repere culturale, astfel ne putem construi/reconstrui în cunoștință de cauză. Să ne străduim să fim proptelele potrivite pentru cultura actuală astfel încât roadele sale bogate să hrănească în continuare alte spirite înalte și creative.     Renașterea în timp a interesului pentru creație, dar și pentru promovarea și diseminarea frumosului și autenticului valorilor culturale este un ideal de umanitate, de dăruire, de iubire… pentru semenii noștri. Crearea de opere valoroase, organizarea unor evenimente culturale, literare și jurnalistice, omagierea valorilor locale, naționale și universale trebuie să ocupe un loc central în viața noastră. După harul, talentul, inteligența și inscusința lor, slujitorii condeiului sunt participanți de facto la dezvoltarea culturii, literaturii, publicisticii. Ceea ce realizăm și oferim cu generozitate acum poate fi un model demn de urmat de generațiile Continue reading „Vasilica Grigoraș: Gânduri bune pentru anul care vine”

Mariana DUMITRESCU: Personalități din domeniul culturii gratulați cu Diplome la sfârșit de ani

          În cadrul Galei culturii ieșene din 28 decembrie 2020  Uniunea Creatorilor Profesioniști, Liga Scriitorilor Români-Filiala Iași-Nord Est, Cenaclul de literatură și Pictură “Octav Băncilă “al Cercului Militar Iași a acordat Diplome de Excelență unor personalități din Cluj-Napoca și din țară. Prin aceste Diplome se recunoaște  acestor distinși oameni din domeniul culturi și spiritualității strădania“pentru promovarea culturii și spiritualității românești la nivel national și international!”

          Diplomele sunt semnate de cunoscuți oameni de cultură din Moldova, precum: Dan Teodorescu, Calistrat Robu, Corina Matei-Gherman, care au apreciat talentul și munca celor care li s-au acordat Diplomele: Starețul Arhiandrid Nicolae Moldova, de la Mănăstirea Nicula, Al.Florin Țene, Președintele national al Ligii Scriitorilor Români, actorul Dorel Vișan, poeta Titina Nica Țene, Poeta Ligya Diaconescu directorul revistei internaționale Starpress, și dr.Ionuț Țene, poet și publicist.

 

Prof.Mariana Dumitrescu

Mircea Dorin ISTRATE: La început de An Nou

     Când ne vom  întoarce în timp pe cărarea veșniciei noastre, pentru a ne măsura vechimea  pe aceste meleaguri, vom da mereu și mereu de un moș bătrân, scoborâtor și el din altul mai învechit  decât el în statornicie sa, aici, în cuibul veșniciei, unde timpul păstrează încă în huma lui, chiar ,, urma pașilor lui Dumnezeu”.

    Aici, în Adamicul rai al începutului nostru ne-am înmulțit veac după veac, ne-am tot lărgit moșia spre soare răsare și soare apune și odată cu ea hotarul limbii, al credinței, al datinilor, pe care le-am apărat apoi cu viața dată vamă sorții, ca să rămânem aici mereu înmugurind în vreme. Așa ne-am îndumnezeit  sub marele Zalmoxe, baciul nostru cel dintâi, care ne-a învățat cele de trebuință pentru toate viețile ce le vom avea, acestea fiind: dragostea de neam și țară, frumosul și bunătatea sufletului, răbdarea, jertfelnicia, credința, cele fără de care nu există statornicie.

     Cu toate aceste daruri semănate în inima și în sufletul nostru, am putut sta drepți și neclintiți în fața tuturor puhoaielor ce au măturat fața pământului nostru, împuținați fiind mai mereu, dar de fiecare dată  rămași mai încrezători că suntem sortiți să ne înnoim de-apururi pe huma acestui loc.

     De-atunci încoace, aproape toți mai marii lumii ne-au râvnit pământul, bogățiile, frumusețile neasemuite ale locului. Și mai de fiecare dată nu le-a fost ușor, pentru că au dat aici de un neam netemător  de moarte ce își purta peste tot cu sine în suflet și în gând țara, credința, hotarul, moșii și strămoșii lui.  De aceea mereu și mereu toate acestea trebuiau a fi apărate cu sânge, cu jertfă, cu lacrimi, pentru a avea trăinicie și pentru a da  putere și credință urmașilor veniți la rând.

    Poate că așa a vrut Măritul să stăm mai mult timp sub toți asupritorii di-mprejur pentru a-i ști  și-a ne cunoaște mai bine cine ne sunt prietenii și cine dușmanii. Poate că așa ne-a întărit în credință, în voință, în durere, ca să putem fi la sfârșit sămânța din care să se reînoiască lumea.

     Tot El ne-a lăsat să înțelegem că numai uniți putem fi puternici și victorioși, că numai alegând  dintre noi un om cu dragoste de neam și țară și urmându-l putem izbuti, că numai stând sub umbra dreptei credințe vom veșnici lumea.

    Ce facem azi? Ne ștergem din minte încetul cu încetul începutul nostru, marii noștri bărbați care au dus prin veacuri până la noi acest neam înglorindu-l și înveșnicindu-l mereu în ochii lumii. Nu mai avem drag de neam și țară, de pâmăntul care ne-a îndestulat în timp dându-ne de-mbucătură. Nu ne mai înfioară amintirea moșilor și strămășilor noștri, jertfelnicia lor pentru huma acestui binecuvântat loc, nu ne mai pasă pe cine alegem, ne gândim doar cum să ne facem aici, pe pământ, raiul nostru cel ceresc. De-asta suntem slabi, nevolnici, dezuniți, lipsiți de speranță și apărare, mereu în bătaia vînturilor istoriei, la mila celor mari și puternici.

    Suntem învinșii fără luptă, robiți cu voia noastră fără nici o împotriveală, neam fără viitor atâta timp cât nu mai facem nimic pentru țară, ci numai pentru noi. De aceea suntem sub vremi și nu de-asupra lor, pentru că fără onoare, fără demnitate, fără curaj, doar acolo ne este locul.

     Poate că acum, la început de an nou, privind înapoi la toate viețile noastre pe care le-am trăit până azi, vom înțelege că drumul pe care mergem este cel al pierzaniei, el neducând nicăieri, că noi  și numai noi suntem proprii noștri dușmani, că în timpul care vine, dacă nu ne vom uni în dorințe și în fapte, vom arăta lumii întregi căt de nemerniciți am ajuns, noi, cei pe care Măritul ne-a pus aici să fim veșnicia lumii.

     Dă Doamne mintea cea de pe urmă românilor și îndreaptă-ne pe calea Ta cea bună.

 

***

 

SE  SCHIMBĂ  ANUL

 

Ca mîine mi se schimbă anul,

El, învechit precum e banul

Mereu la rând mi se-nnoiește

Din vechiul timp, ce tot îmi crește.

Continue reading „Mircea Dorin ISTRATE: La început de An Nou”

Al. Florin ȚENE: Revista “Destine Literare “- o istorie a literaturii române de pretutindeni

         Am primit prin e-mail revista “Destine literare “ din Canada, nr.52-53/ iulie-decembrie 2020, ce apare, nu de mult, sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, coordonată de doi scriitori cunoscuți Dana Opriță și Alexandru Cetățeanu, membrii fondatori ai Asociației Scriitorilor Români din America de Nord, despre care Alexandru Cetățeanu scrie: „Suntem împreună încă din anul 2007 de când a fost fondată revista. Sunt mii de pagini în care v-am publicat textele pline de imaginație și talent. În tot acest timp am primit, cu bucurie, autori noi (români și de alte naționalități), vi i-am prezentat, le-am urmărit evoluția, premiile care li s-au acordat pentru preocupările lor în domeniul literarurii, filosofiei, istoriei, jurnalisticii, artelor vizuale, etc.  Nu am precupețit niciun efort în a căuta și descoperi noi talente, pe care le-am încurajat și vi le-am supus atenției. Suntem mândri să vă informăm că avem numeroși colaboratori permanenți, dar și ocazionali. Nu uităm pe niciunii dintre ei, fiind în contact cu fiecare. Dintotdeauna  am încurajat noi și tinere valori pe care în viitor ne vom bucura să le promovăm pe scena culturii internaționale. Fiind o publicație de largă anvergură, nu am impus niciodată anumite teme care să fie luate în considerație. Am dat întotdeauna colaboratorilor noștri posibilitatea de a se exprima în mod liber, deoarece credem în libera exprimare de idei. Și în anul 2020 dorim să publicăm mai multe materiale în limbi de circulație internațională (am urmărit încă din anul 2007 să publicăm cam 50% din materiale în limbile engleză și franceză), dar nu întotdeauna am reușit. Poate anul acesta…Intenționăm să publicăm 4 numere pe an: în lunile martie, iunie, septembrie și decembrie.

Pentru anul 2020, datele limită de trimitere a materialelor vor fi: 15 februarie, 15 mai, 15 august și 15 noiembrie. Toate textele care ne vor parveni după aceste date pentru a fi citite și eventual publicate, vor fi programate pentru numerele viitoare ale revistei.Să aveți un an fericit și „Să dea Dumnezeu cel Sfânt/ Să fie pace pe Pământ”!”

            Pentru a cunoaște personalitățile române membre ale aceastei importante organizații profesională am să-i enumăr în continuare, deoarece în procesul de globalizare, acestea sunt borne ale graniței spirituale românești de pe toate meridianele acestui mare sat, numit Pământ: Fondatori: Veronica Balaj, Ioan Barbu, Marian Barbu,Mircea Ștefan Bartan, Eugen Enea Caraghiaur,Melania Caragioiu,(Vicepreședintă), Alexandrina Caragioiu,Iacob Cazacu,,Alexandru Cetățeanu,(Președinte),Sergiu Cioiu, Alexandrina Caragioiu,Iacob Cazacu, Monica Ligia Corleanca, Ioan Cosmuta,Nicholas Dima,Carmen Doreal,+ Al Francisc, Dumitru Ichim, Constantin Ionițescu, Constantin Lupeanu, Cristina Mihai (Vicepreședintă,), Marin Mihalache,Elena Mitru, Dana Opriță, Gheorghe Palcu,Liviu Pendefunda,(Președinte · România) ,Vavila Popovici, Anca Sîrghie, Florentin Smarandache (Președinte ·SUA,), LaviniaStan,Camelia, Carmen Stănescu, Sanda Tulics,Cerasela Tofan, (Secretară), Lucian Turcescu EMBRII DE ONOARE, Sebastian Dorneanu, Gilles Duguay,Simona Sîrghie COLABORATORI, Cezarina Adamescu, Alina Agafiței, Mihaela Aionesei Petruș Andrei, Lia-Maria Andreiță, Adrian Anghelescu, Ovidiu D. Argeșeanu, Veronica Balaj,W.B. Bayril,Nicolae, Mihai Tudor, Titina Nica Țene, Ionuț Țene, Al.Florin Țene și mulți alții. Îmi cer scuze că nu i-am enumerate pe toți, dar spațiul și timpul nu ne permite.

            Numărul nou al revistei se deschide cu un editorial semnat dr dr.Doina Opriță, care, chiar de la început, esențializează conținutul articolului. “Că trăim vremuri tulburi, nu mai este de mult o noutate. Ideea globalizării, atât de perfid insinuată de-a lungul a multor ani, cu măsură bine dotată, extrem de eficient, pare că a atins apogeul. Totul, mă tem că absolut totul stă sub semnul acestui cuvânt.Dicționarele îl explică astfel:GLOBALIZÁRE s.f. fenomen de transformare”,în continuare 9prof. univ. dr. Ion HAINE face o analiză profesionistă despre Limba Rimână în Mass-Media.

            În cele aproape 300 de pagini ale revistei mjoritatea autorilor se remarcă prin calitatea lucrărilor publicate, un merit în acest sens îl are Dana Opriță.Însă remarcăm următoarele lucrări: Milena MUNTEANU · În Sfântul Grai Românesc, Nicolae DIMA · Confesiune creștinã: Eseu-EMINESCU. ÎNTOTDEAUNA EMINESCU,Lucreþia BERZINTU · Interviu cu Mihai Eminescu, Dana OPRIÞÃ · „La început era cuvântul…”, Anca SÎRGHIE · Destinul psalmistului Tudor Arghezi, du VIDA · Vom dansa pânã la sfârºitul timpului, Liviu PENDEFUNDA · Tradiþii hermetice la Ion Barbu, Dan LUPESCU Mihai Sultana Vicol · Rãstignit pe scutul Cavalerului Cruciat, Ion HAINE-  Florentin Popescu · Convorbiri cuTheodor DamianSmaranda KAFKA · Pireul de castanet etc

            În domeniul poeziei remarcăm poememe semnate de :Lidia Grosu, Dana Opriță, Ionuț Țene, Liviu Pedefunda, Veronica Balaj, Carmen Doreal, Daniel Ioniță, Doina Maria Constantin, Melania Rusu Caragiu, Horia Bădescu, Carmen Stănescu etc.

            Paginile rezervate articolelor, eseurilor, a prozelor, care vin din latinescul prosa, evidențiază polivalența evantaiului de stil și mod de exprimare al scriitorilor de expresie română. Acest fel de exprimare al ideilor în forma obișnuită a vorbirii poate fi epică, adică narează ceea ce scriitorul omniscient știe tot ce fac personajele sale, iar în cazul prozei realiste se identifică cu autorul. Continue reading „Al. Florin ȚENE: Revista “Destine Literare “- o istorie a literaturii române de pretutindeni”

Mariana DUMITRESCU: Scriitorul Al.Florin Țene apreciat de scriitorii moldoveni și gratulat cu Diplome

         Asociația  Clubul “Expresia ideii “ analizând activitatea scriitoricească, a bogatei opere publicată până în prezent, a susținerii și apărării valorilor românești în țară și străinătate, i-a acordat președintelui national al Ligii Scriitorilor Români, Al.Florin Țene, două Diplome în cadrul Galei ”Expresiei Ideii”, semnate de scriitoarea prof.Mariana Bendou și Marian Cristian Gorun.

         Tot în acest context i s-a elaborat distinsului și onoratului scriitor Al.Florin Țene “Decizia “ nr.356 din 29 octombrie 2020, prin care se recunoaște meritul deosebit în ceea ce privește contribuția sa la realizarea, susținerea și promovarea revistei internaționale de educație, cultură și civilizație “Foaie de Cenaclu EXPRESIA IDEII “ din Onești.

         Prin Diplomele și medaliile primite de Al.Florin Țene din partea multor instituții, organizații profesionale și de cultură din toate zonele țării, inclusiv din străinătate, confirmă faptul că opera sa este apreciată, și aceastei  personalități i se apreciază  strădania, dealungul întregii sale vieți, pentru  promovarea culturii române în țară și pe meridianele lumii.

 

 Prof.Mariana Dumitrescu

Stelian PLATON: Însingurare (poeme)

PIERDUT DESTINUL

 

E barca răstignită sau stânca avariată

Pe reci sclipiri de valuri cu nori vineții în cap?

La orizont căzută lumina plagiată

E trist îngenuncheată de flămândul vânt satrap.

 

Dar ninge în vara asta cu litere de scrum

Și stau poeme închise pe negrele poteci,

Răzbate numai ruga prea adâncilor părinți

A căror ramuri suntem ofiliți și intrinseci.

 

În carne adânc sculptate neplânse îndeajuns

Stau răni mustind în soare și în voie ruginesc,

Plutește epava barcă prin Univers disjuns

Unde Dumnezeu tot pierde destinul românesc.

 

 

PLOILE DE ALTĂ DATĂ

 

E primăvară a șaptezeci și una oară

Și iar trage cu tunul bunul nostru sfânt Ilie,

Noianul gândurilor mele se înfioară

Și-așteaptă ploile uitate prin copilărie,

 

Când apele alergau șirag, zuruind prin șanț,

Iar noi copii zburdând prin ele cu picioare goale,

Lansam vapoare, corvete și alte nave-n lanț,

Cu strigăte subțiri se-aprindea viața-n mahalale.

 

Toate-s amețitor de un viscol răvășite,

Sunt visele alungate și ascunse sub cuvânt,

Legenda-i condamnată și éra pe sfârșite

Și parcă viitorul se-ascunde de acest Pământ.

 

 

ÎN CASE CRESC TĂCERI

 

Părea că eram chiar cu toți acasă,

Punea bunica ceaunul pentru mămăligă,

Tacâmuri punea mama mea pe masă

Și-apoi sorbeam din ciorbă atenți să nu ne frigă.

 

Trăiam poezia zilei – fără vers

În satul meu argumentat cu un profund temei,

Cu rostul palid, azi, pierdut în Univers

Apatic și derizoriu uitat de dumnezei.

 

Nu mai sunt vecini, nici câini nu mai latră,

Mai sunt câțiva bătrâni și biserica-i departe,

Liniștea e grea, liniștea-i de piatră,

Iar moartea grijulie la bătrâni se împarte.

 

În case cresc tăceri, umbre mor pe drum

Și nici măcar minciuna nu are vreun răspuns,

Speranțele-s moarte, licăresc postum,

Acasă-i pustiu și iarba cât mine a ajuns.

 

 

MĂ ÎNCEARCĂ FRIGUL                       

 

Mă-ncearcă frig albastru ca un lăsat al serii

În vrile pleacă anii, înspre vârsta siderală

Crispați ne-așezăm la sfânta Masă a Tăcerii

Și așteptăm iertarea cântată în Catedrală

 

Datoria morții o achită fiecare

În lacrimi epitaful semnează un destin înfrânt

Sufletul e cald și protestează ca atare

Când legea sfântă spune că noi suntem pământ

 

Suntem doar niște cruci uitate în așteptare

Purtăm păcatul lui Barabas în taina lui Iisus

Și spaima-ntunecoasă când blânda clipă moare

Iar liniștea-mplinirii e-n țintirimul alb de sus

 

 

ODISEEA PEȘTIȘORULUI

 

Însingurarea ta crispată, pare sfântă,

Plăpând te-ascunzi de frații tăi antropofagi,

Tu ești vânatul mic și asta te frământă

Și-n fundul te pahar te-afunzi când te retragi.

 

În roșia mantie simți fiori de moarte,

Codița unduie-n mistice melancolii,

Oceanul din pahar mai poate să te poarte

Dincolo de moarte spre alte galaxii.

 

Tu simți că spațiul tău nu este o chilie,

Ba-i chiar mulat și-adânc pentru prezența ta,

Tu mergi chiar și la marginea de sus solíe

S-arăți că Universul se poate traversa.

 

Ursit ești să ai o însingurare sfântă,

Să luneci pe-ascunsa apelor alee,

Adăpost să-ți fie gândul ce te avântă

Să-ți săvârșești ne-ngrădita odisee.

 

 

OGLINZI ÎN CARE AM RĂMAS

 

De brațu-i diafan prinsesem Luna plină

Și-am revenit din deznădejdi ce nu le-nțelegeam,

Băusem din raza ei atâta lumină

Că-n ceața îndepărtării adânci te distingeam.

 

Destul ne-am risipit prin viscolul de fapte

Completând sfidător și rece în grila sorții,

Absurd ne-au surghiunit cuvintele necoapte

Și au rămas așteptări uscate-n fața porții.

 

Adânc săpată-n  amintiri iubirea noastră

O blândă floare, uitată-n soare fără apă,

Încet petală cu petală lângă glastră,

Geloasă bezna îi stinge fiecare pleoapă.

 

Zac visele sub viscol de zăpadă neagră,

Stă umbra rezemată de pereți înstrăinați,

Regină-i frumusețea ta rămasă-ntreagă

În oglinzile-n care am rămas împreunați.

 

 

ORAȘUL SCHIT

 

Nopți lungi veneau la Turnu Măgurele

Și parcă ne-nchideau în ruginitul var,

Lângă parc tunul cu afeturi grele

Veghind biserica, întunecat pândar.

 

Doar becuri obosite mai cutează

A desena cu raze, palide stafii,

Apoi prin tăceri le îndepărtează

De internatul școlii unde dorm copii.

 

Destinul diafan intră blând în ceas

Clipe viitoare aruncă lor în zbor,

Se-adună îngerii la iconostas

Și calea jalonează pentru pasul lor.

 

Prea tineri suntem și somnul nu-nvinge

În gară, mai aud greu tren cum a oftat,

Bonom un paznic lumina ne stinge

Și-orașul nostru într-un schit s-a transformat

 

E noapte. Orașul-schit face popas.

Somnoroasă Dunărea curge pe-o rână,

Zgomotul de trudă este mai retras,

Iisus doarme acum cu copii de mână

 

 

PASTEL    

 

Un tânăr soare trandafiriu se răzbună

Topind al frigului amorțitor umed talaz,

Purta mici muguri verzi în fiecare mână

Și încântat se tolăni pe fragedul izlaz.

 

Îl legăna natura verde și firavă

Plămădind poeme noi și vise împreună,

Seninătatea apelor curgea suavă

Sub o ninsoare caldă a fulgilor de Lună.

 

Argint topit curgea din razele rebele,

Adâncul Univers freamătă de încântare,

În vid își plimbă coada agitate stele

Așchii răzvrătite, aripi de lumini din soare.

 

***

 

PAMFLET CU PORC

 

Sunt fermier la noi în sat

Un nou mi-am purcel cumpărat.

L-am răsfățat și l-am făcut mare

Și-acum are cinci picioare.

 

Zvonind apoi că e frumos

A dovedit că-i și faimos.

Veni-ntr-o zi un nuștiu care

Crezând că purceaua-i moare,

 

C-avea sub coadă o excrescență

Scarpinânduși-o cu insistență.

Purcelu’acum adolescent

Nu prea este indulgent,

Continue reading „Stelian PLATON: Însingurare (poeme)”

Cristian Petru BĂLAN: Cereri divine

CERERI DIVINE

 

Cu rime de flori albe, diafane,

Puse-n clepsidra vieții neîntoarsă,

Își scrie tinerețea-ale ei toane,

Iar când o-ntoarce,-i scrum de floare arsă…

 

Împărăția clipelor de vise

E-un zbor de fulger dintre-un nor și-o creastă.

Pustiul timpului e-un lanț de stări concise

Și-nving doar cei cu o credință vastă.

 

Dincolo de ispite necuprinse,

În spațiu-mpărătesc de veșnicie,

Sunt alte legi, de oameni neatinse;

Pot fi-nțelese prin cucernicie.

 

Iar eu la nimeni, la nimeni, niciodată,

N-am jinduit nimic – splendori sau altceva….

Dar azi lui Dumnezeu voi cere, ca răsplată,

Întâi iubirea Lui, apoi iubirea ta !

—————————–

Cristian Petru BĂLAN

Glen Ellyn City, SUA

30 decembrie 2020

ZAMFIR ANGHEL DAN: Dragă, Schopenhauer

          Realitatea, voința, omul, sunt îmbinări cuantice specifice unei unde emise  de univers.

          Omul de ieri, dar mai ales cel de  azi, crede că, dacă s-a  autococoțat el în vârful trofic, acum poate influența atracția universală, îmbinările cuantice, fenomenice sau simple întâmplări ce au loc în univers. Și Planeta Pământ face parte din univers. Și ea, deci, se supune legilor universale

          Filozofiile sunt exerciții lingvistice rafinate ce pot la rândul lor crea realități și voințe asemănătoare vieții ca în filme. Sau mai plastic spus,,,să vezi un bebe mic ce abia stă în echilibru dar, merge pe bicicletă dând din piciorușe creind un adevărat specatcol al mișcării.

          Adevărații filozofi au fost cei de care știm noi că au scris primele gânduri despre ei și viață. Anticii !!!!!!!!!Toți cei de după ei au venit cu variațiuni pe  teme, fiecare adăugând bogățiile  gândirii lor.

          Arta, sub toate formele  ei este dovada că societățile în care a înflorit aveau puterea de a o susține. Nu era nevoie să meargă la cules, la pescuit, la  luptă, la dat cu sapa sau la seceriș cel ce gândea prin muzică, prin toate formele  artei

         Dacă Socrate, Platon Aristotel și toți cei mari au putut face asta atunci, când  nu aveau dovezile, știința și toate acumulările umanoide  de partea lor, trebuie să recunoaștem măreția reușitelor lor lingvistice.

          Acum avem de  toate, dovezi, legi științifice, experiență și putem să  înțelegem mai bine cum funcționează gândirea. Înțelegem chiar și sursa religiilor, a credinței, a Bibliei. știm și datele apariției lor.

        Este și religia o formă a gândirii. Să îi lăsăm talerul ei ce încă mai balansează senzația în mințile unora.

          Dar să nu renunțăm niciodată la gândire, la exprimare, la exercițiile lingvistice  rafinate.

          Ele ne fac  sufletul mai frumos, mai aproape  de undele ce ne străbat și ne  scot, măcar virtual, din rândul ,,Turmei Planetare.,,

Continue reading „ZAMFIR ANGHEL DAN: Dragă, Schopenhauer”

Ioan MICLĂU-GEPIANU: Restituire – Colo sus lângă izvor

Cântecul privighetorii

 

Colo sus lângă izvor,

Cântă pasărea cu dor,

Cu dor mare și cu jele,

Puii-i stau pe rămurele

Și-o întreabă de ce plânge,

De ce glasul i se frânge?

Pasărea cânta-n suspine,

Oamenii cred că de bine!

Ei nu văd că prin dumbravă,

Se usucă de otravă

Florile si viermii hranei!

Vara-mbracă haina toamnei;

Cât amar vedea sărmana,

Ochii-i picurau ca rana,

Ciocu-i larg, sfâșietor,

Spunea lumii al ei dor,

Colo sus lângă izvor!

*

Peste dealuri adumbrite,

Peste văi înțepenite,

Norii vineți toarnă bură,

Doar prin zare-o crestătură,

De fereastră pentru soare,

Lăsa razele-I ușoare,

Să dea lumii semn de viață,

Dar de-i zi ori dimineață,

N-ar ști nimeni să o spună,

Ori e-al nopții plină lună,

Stăpânind norii cei negrii.

Vântul își porni sirepii,

Ploaia picura pe fagi,

Simfonii cu note largi

Prinde codru să repete,

Pe ecouri portative le desplete,

Fulgere fac dirijarea de baghete.

 

*

 

Colo sus lângă izvor,

Cântă pasărea cu dor,

Puii-i stau pe rămurele,

Și-o întreabă-n lăcrimele”

“Ești, mămică, supărată

Pe furtuna-nvolburată?”

“Nu, odorurile mele,

Ploaia vine să vă spele,

Florile să înflorească,

Continue reading „Ioan MICLĂU-GEPIANU: Restituire – Colo sus lângă izvor”

Scriitorul Al.Florin Țene este gratulat cu o Diplomă din partea scriitorilor mureșeni

          Cu câteva zile înainte de nașterea Fiului lui Dumnezeu, Iisus, grupul de scriitori din Târgu Mureș din cadrul Filialei Ligii Scriitorilor Români, condusă de Mircea Dorin Istrate, i-au acordat scriitorului Al.Florin Țene DIPLOMA DE GRATITUDINE, drept mulțumire pentru ajutorul dat în buna desfășurare a Concursului Național de Creație Literară și Artistică-“ Scrisori către Moș Crăciun“, Tg-Mureș, ediția a-III-a 20202.

         Pe diploma semnată de Mircea Dorin Istrate se stipulează, printre altele: “ Și țineți minte, că atâta cât de-a lungul vieții noastre îl vom chema, măcar în gând pe bunul Moș Crăciun, vom fi mereu și mereu, chiar și numai pentru o clipă, acolo, în Raiul cel preacurat și mereu visat al copilăriei. Crăciun fericit, cu bucurii și sănătate!

 

ss Mircea Dorin Istrate, Președintele Scriitorilor Români,

Filiala Mureș”

Tg. Mureș la 20,12,2020.