***Sever Spânulescu, ARM Microcontrollers Programming for Embedded Systems: STM32F4-Discovery CMSIS and HAL-API in IAR-EWARM or Keil-MDK Kindle Edition
Sever Spânulescu, ESP32 programming for the Internet of Things: HTML, JavaScript, MQTT and WebSockets solutions (Microcontrollers and IT Book 1) Kindle Edition
Microcontrolerul este un circuit integrat (IC) care conține, pe lângă unitatea de procesare CPU și alte circuite specializate, precum memoria fixă ROM (Read Only Memory) sau memoria volatilă RAM (Random Acces Memory), sau alte circuite specializate precum convertoare digitale etc.
Receptarea mediatică a studiilor despre microcontrolere –vorbim despre studiile de top 1 în cibernetica mondială – ce aparțin distinsului universitar roman, profesor doctor Sever Spânulescu, receptarea publică
a fost deseori doar informativă. Jurnalistul, dar și publicul, vor fi, în mod evident, frapați de ascensiunea românească, într-un domeniu exclusivist hi-tech.
Dar să trecem de bariera strictă a informației de presă. Semioticianul Jean Baudrillard făcea, în mod constant, comentarii despre hiperrealitatea science-fiction ce caracterizează Statele Unite. Spre exemplu, Salt Lake City “are transparența și curățenia supranaturală ca din altă lume a unui loc din spațiul cosmic”, marele deșert din Vest este “un fragment de peisaj de pe o altă planetă, un loc unde domnește o altă temporalitate, mai profundă” sau, în institutele de cercetări de la Torrey Canyon “sunt îndeplinite toate cerințele biologice ale viitorului, combinând grandoarea geologic neatinsă a pământului cu tehnologia informațională a unei stații orbitale” (America, Jean Baudrillard). Eseurile ne fascinează prin dominanta semnului, chiar fetișism semnificant, de semiotician ce reduce la un joc referențial al semnificației, complexitatea “cyberpunk” a Americii. Cunoașterea teoretică, obiectivă, empirismul, devin transfigurare, abstract, fișe de antropologie culturală, sau model recurent al cunoașterii.
Tehnologia hi-tech reprezintă o mișcare de avangardă inclusiv a limbajelor.
Structuralismul, mentalitatea obiectivantă a științei moderne, s-au transformat, atipic, în adevărate “utopii” și paradigme necunoscute omului obișnuit, care are nevoie de o popularizare științifică a subiectului.
Sunt cărți cu un scop formativ, limbaje de programare adaptate unor “entități ezoterice” (microcontrolerele), fără a avea nimic narativ din teoria conspirației, semnificând complex, Continue reading „Grațiela POPESCU- GIUVARA: IT ANALYTICS IN ACTION (II)”
Sufletul
CĂLĂTORI SPRE ABSOLUT
Forumul Național Cultural „Brâncoveniana”, din 12 septembrie 2020, organizat de oameni de bine și animat de istoricii George Coandă și Valentina Vasile, merită numai cuvinte de laudă. Gândurile de pioșenie, ridicate spre ceruri din Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, vor ajunge desigur la sufletul lui Constantin Brâncoveanu, ale fiilor Constantin, Ștefan, Radu, Matei, precum și al sfetnicului Ianache, ajunși să fie părtași ai patimilor lui Hristos, încununați cu sacra coroană a muceniciei. Scriu aceste sărace rânduri la îndemnul lui Claudiu Dumitrache, cu regretul de a nu putea fi de față la ceremonii.
Istoricii contemporani au şansa de a avea acces la opera marelui poet latin Ovidiu, care a fost un literat recunoscut de la curtea împăratului Augustus la începutul secolului I d. Hr. Poetul Ovidiu s-a născut la 150 de kilometri de Roma, în anul 43 î.Hr. Şi provenea dintr-o familie de funcţionari înstăriţi ai statului roman. A făcut studii strălucite la Atena, apoi s-a implicat în viaţa mondenă de la curtea împăratului. A fost un poet iubit de public şi apreciat aproape ca Vergiliu, creatorul „Eneidei”, dar implicat într-o aventură amoroasă deranjantă a aprins mânia împăratului. Cartea sa „Ars Amatoria”, un fel de poem erotic în stilul vremii sale a produs scandal. Inopinat imperatorum Augustus hotărăşte să-l exileze în Dobrogea, pe malul Pontului Euxin (Marea Neagră). Forma de exil la care a fost supus era relativ mai ușoară și nu cuprindea clauza aquae et ignis interdictio (în sensul de „proscris în afara legii”). Motivele exilului sunt până astăzi învăluite de mister, cu atât mai mult cu cât Ovidiu avea poruncă de a nu comenta decizia lui Augustus. Ovidiu a scris că motivul ar fi fost „carmen et error”, o poezie și o greșeală. În exil, Ovidiu trăia ca un nobil, având drept să scrie scrisori la Roma şi să-şi păstreze averea. În ciuda versurilor sale în care se plânge amar de cumplitul exil, realitatea este că Ovidiu a trăit ca un latifundiar bogat, chiar dacă îl rodea dorul de plăcerile Romei. În poeziile sale, „Pontice” şi „Tristele”, Ovidiu ne oferă o imagine interesantă a Dobrogei din secolul I d.Hr. Tristeţea exilului lui Ovidiu a fost de fapt bucuria istoricilor, pentru că s-a aflat cine locuia şi cum trăiau geţii în Dobrogea, populaţia majoritară. Despre exilul lui Ovidiu a scris un roman genial, Vintilă Horia şi intitulat sugestiv „Dumnezeu s-a născut în exil”, poate scriitorul l-a înţeles bine pe poetul latin, fiind la rândul lui şi el un exilat al regimului comunist.
Yaha Silo
Locuiesc singură pe una din străduțele mici ce urcă de la mare spre Allenby. O clădire nouă cu patru etaje. Am cumpărat aici o garsonieră la etajul 3 acum câțiva ani. Asta din toate economiile mele… Garsoniera fiind măricică, mi-am aranjat-o pe gustul meu. Orice se poate spune despre mine dar gustul la frumos mi-e foarte dezvoltat.