Mircea ELIADE: Eminescu este întruparea cerului şi pământului românesc

Un Cuvânt înainte și o Postfață mai puțin cunoscute ale lui Mircea Eliade la o “ediție de pribegie” a Poesiilor lui Mihai Eminescu. Parte a Proiectului de recuperare a gânditorului național MIHAI EMINESCU – ROMANUL ABSOLUT

Cuvânt Înainte la Mihai Eminescu – Poesii – “ediție de pribegie” îngrijita de Mircea Eliade

După rezistențele pe care le-a întâmpinat în timpul scurtei și chinuitei lui vieți, opera lui Mihai Eminescu s’a impus fulgerător neamului întreg, iar nu numai păturei culte. Nu știu dacă s’a făcut vreodată socoteala exemplatelor tipărite din Poeziile lui Eminescu. Dar, în mai puțin de o jumătate de veac, poeziile acestea au fost reproduse în multe zeci de ediții, de la modestele tipărituri populare până la admirabila ediție critică a Fundațiilor Regale, îngrijită de Perpessicius. Astăzi, dupa ce-au cunoscut atâtea culmi și atâtea onoruri Poeziile lui Eminescu, cenzurate în țară, apar, așa cum le vedeți, în haina sfioasă a pribegiei. Gloria lui Mihai Eminescu ar fi poate mai puțin semnificativă, daca n’ar fi luat și el parte, de peste veac, la tragedia neamului românesc.

II

Ce înseamna, pentru noi toți, poezia, literatura și gândirea politică a lui Eminescu, o știm, și ar fi zadarnic s’o reamintim încă o dată. Tot ce s’a creiat dupa el, de la Niculae Iorga și Tudor Arghezi până la Tudor Arghezi, Nae Ionescu și Lucian Blaga, poartă pecetia geniului, cugetului sau măcar a limbei eminesciene. Rareori un neam întreg s’a regăsit într’un poet cu atâta spontanitate și atâta fervoare cu care neamul românesc s’a regăsit în opera lui Mihail Eminescu.

Continue reading „Mircea ELIADE: Eminescu este întruparea cerului şi pământului românesc” →

Eleonora SCHIPOR: Eminescu, veșnic viu în inimile noastre

În fiecare an ziua nașterii poetuli nepereche al neamului nostru este marcată în mod deosebit în incinta CIE Cupca.

          Astfel chiar în ziua nașterii Luceafărului  în toate clasele  au  loc lecții eminesciene, la care se vorbește, ținând cont de vârstă,  despre viața și opera marelui nostru înaintaș.

          În coridorul școlii este amenajată o importantă expoziție de cărți, ziare, reviste, desene de și despre Eminescu. Expoziția este pregătită de profesoarele de limba maternă a școlii noastre.  Elevii claselor mijlocii petrec și o mică victorină răspunzând la întrebările profesoarelor. Ele se referă la opera poetului.

          Elevii claselor mari privesc și  filme la calculator  despre măsuri organizate în cinstea marelui poet.

          Un recital poetic  susțin elevii claselor mici și mijlocii îndrumate de profesoarele de limbă maternă.

          Măsuri dedicate lui Mihai Eminescu vor avea loc pe parcursul lunii ianuarie.

          Continue reading „Eleonora SCHIPOR: Eminescu, veșnic viu în inimile noastre” →

George ANCA: Eminescu Yama

“Semnul întors” presupune şansa omului de a blestema în urma dispariţiei sale.

*

   Blestemul e o culme subiectivă a vitalităţii înfrânte.

*

Maxima esenţă eminesciană, exprimată prin Zalmoxe, stă în creaţia tragică a celui nepătruns: lumea, oamenii nemuritori, sfâşiaţi de limitele nemuririi în centrul armoniei cosmice.

*

“La solidarisation magique ou mystique / le bapteme, dans les significations pre-chretiennes / de l’homme a l’eau, lui confere de nouvelles possibilites de ‘germination’, d’une nouvelle naissance” / Mircea Eliade, Locum refrigerii, în “Zalmoxis”, 1, 1938).

*

Mihai Eminescu traducând proză de Edgar Poe prin intermediul lui Charles Baudelaire.

*

 Izvor ca plâns la naştere – “Apele plâng clar izvorând din fântâne” (Eminescu).

*

Epilogul lui Miron Costin (plecând de la Geste franceză): “Născându-ne murim, murind ne facem cenuşă”.

*

Să citeşti pe Eminescu fără a te gândi la Eminescu nu e un semn că te-ai gândit la Baudelaire.

*

Eminescu nu mai este şi cu atât mai puţin cei ce n-au fost fiind el, cei ce-au fost după el,  prin el sau cu el, sau sub el, sunt nu prin ei ci prin cei care-i aştern peste Nefiinţa reajunsă la început. Ei poate sunt străini, dar nu se strămoşesc din străinii de ei în aceiaşi străini de noi, în ei.

*

Continue reading „George ANCA: Eminescu Yama” →

Dragu Cătălin POPIAN: Sfânta noapte – Dramă religioasă în 4 acte

Dragi prieteni şi fraţi

Vă urez un Crăciun fericit şi un An Nou şi mai fericit, victorioşi prin Hristos Mântuitorul, Copil atotputernic.

Cu această ocazie, vă trimit un text inedit, o piesă de +Maestrul CC Popian, artistul şi bunicul vieţii mele. A fost scrisă pentru echipa de teatru a Episcopiei Rîmnicului, în 1929. Şi dată cu mult succes în acele vremi în Oltenia şi în toată ţara. Ea desfăşoară în versuri şi dramatism minunăţiile şi grozăviile întâmplate în jurul Naşterii Mântuitorului. Sper că citind-o, că veţi distra, veţi medita, veţi avea câteva momente înălţătoare. Când va vrea Domnul, voi reuşi s-o public împreună cu întreaga lui operă. Deocamdată, am transcris-o din vechile manuscrise şi v-o prezint cum s-ar zice, în premieră. La mulţi ani! (Părintele Dragu Cătălin Popian)

 

***

 

  1. POPIAN

SFÂNTA NOAPTE

Dramă religioasă în 4 acte.

  1. R. Vâlcea

Originală.

 

N.A.

*Am prelucrat una după A. Pan, în vers popular şi am tipărit-o în 2 ediţii, ambele epuizate,(1912 şi 1916)

(Actuala piesă nu are nimic comun cu cea prelucrată după Anton Pan şi care se numeşte Naşterea lui Christos. n.n.)

 

PERSOANELE Continue reading „Dragu Cătălin POPIAN: Sfânta noapte – Dramă religioasă în 4 acte” →

UN CRĂCIUN FERICIT! LA MULȚI ANI!

 

Nou și bun început vieții!

Miracolul Sfintei Nașteri să vă aducă fiecăruia, prin gândurile cele bune, pace și liniște în suflet, iar muza inspirației, sfetnicul bun.

Pășim către Noul An 2018 doritori de noi și binecuvântate împliniri.

Alături de cei dragi vouă ,,masa sa vă fie masă, casa să vă fie casă”, viața completată de noi bucurii, dăruind pentru a putea dobândi mai apoi.

Redacția Logos&Agape

George ROCA: Magdalena Brătescu – „Rendez-vous cu teatrul israelian”. O primă antologie document în limba română

În febra pregătirilor pentru predarea la editura „Familia” a celei de a opta sa carte, romanul de ficţiune „Preafericita doamnă Reizl Witz”, scriitoarea şi jurnalista româno-israeliană Magdalena Brătescu, cunoscută atât în Israel cât şi în România, îşi lansează zilele acestea la Tel Aviv Antologia teatrului şi Operei israeliene.

„Rendez-vous cu teatrul israelian” este o lucrare-document originală, complexă şi bine redactată, alcătuită cu migală şi pasiune de autoarea sa. Cele trei sute de pagini cuprind sute de cronici, ilustrate cu fotografii din spectacole, grupate în zece capitole corespunzând numărului instituţiilor teatrale unde domnia-sa a vizionat toate premierele prezentate în perioada 2013-2017. Cronicile sale dramatice sunt publicate la rubrica „Din fotoliul spectatorului” pe care cronicara de teatru o deţine de patru ani în săptămânalul de mare succes „Gazeta Românească” şi unde scrie în continuare.

Cititorul, un posibil profesionist al artei dramatice, sau un simplu amator de spectacole, va socoti această antologie o invitaţie îmbietoare pentru toţi iubitorii de teatru şi operă, vorbitori de limbă română din ţară ori de peste hotare, de a cunoaşte îndeaproape efervescenţa vieţii teatrale mereu în evoluţie a Israelului contemporan.

Continue reading „George ROCA: Magdalena Brătescu – „Rendez-vous cu teatrul israelian”. O primă antologie document în limba română” →

Radu BOTIŞ: Vestea Naşterii Sfinte

„Iată, fecioara va naşte fiu şi vor chema numele Lui Emanuel, care se tâlcuieşte: Cu noi este Dumnezeu” (Matei 1, 23)

 

În această Evanghelie este prezentată genealogia Domnului Iisus Hristos, Cel care trebuia să se nască la timpul stabilit de Dumnezeu. Despre faptul acesta se face referire încă în Cartea Facerii (3, 15), iar mai apoi, prorocii Vechiului Testament au întărit ideea venirii unui Izbăvitor care să reabiliteze omenirea căzută în păcatul neascultării protopărinţilor noştri, Adam şi Eva. Seminţiile care s-au perindat de la Avraam până la Cel ce avea să se nască în peştera din Bethleem au purtat cu ele convingerea că împlinirea promisiunii unui Răscumpărător (făcută de Dumnezeu Tatăl) va aduce totodată şi posibilitatea de mântuire a omului.

Continue reading „Radu BOTIŞ: Vestea Naşterii Sfinte” →

Eleonora SCHIPOR: Urări de suflet din ,,Țara Fagilor”

Un nou an plin de realizări!

Un nou an bate la fereastra sufletului și a inimilor noastre. 2018 se va instala pe tronul celor 365 de zile încununat de dalbe sărbători.

Iar sărbătorile de iarnă  sunt un minunat prilej pentru a le oferi celor dragi urări de bine, pace, sănătate, speranță în viitor, voie bună, bucurii, împliniri, noroc, fericire, înțelegere, atmosferă de sărbătoare în case și în suflete.

             Sfântul Nicolae, Anul Nou, Crăciunul, Sfântul Vasile, Iordanul, Sfântul Ioan – sunt acele sărbători  de iarnă ce ne aduc o atmosferă deosebită în viața noastră, o atmosferă cu totul aparte.

            Cu acest deosebit prilej oferim cele mai sincere urări de bucurii și împliniri în noul an redacției revistei «Logos și Agape». Cititori, colaboratori și admiratori cât mai mulți și fideli în noul an și întotdeauna. Stimată doamnă Mariana Gurza!

Fie ca Măria sa Muza să vă însoțească la scrierea unor materiale interesante și folositoare. Succese, spor, dârzenie, cutezanță, dragoste de neam, grai, baștină, draga noastră Bucovină și oamenii noștri deosebiți. Continue reading „Eleonora SCHIPOR: Urări de suflet din ,,Țara Fagilor”” →

Alexandru NEMOIANU: Icoana Nașterii

În Credința Ortodoxă, singura adevărată, icoanele și rămășițele pământești ale Sfinților, moaștele, au o importantă deosebită și ele sunt cinstite, nu închinate, cu evlavie. Atât icoanele cât și moaștele păstrează, prin har, legătura cu Sfântul reprezentat sau rămășițele lui. În privința icoanelor trebuie adăugat că Biserica ni se dezvăluie prin ele. În acest sens, în calitatea lor de izvoare ale Sfintei Tradiții; canoanele, scrierile patristice, textele liturgice, icoanele și moaștele au aceiași valoare.Toate acestea, nu luate separate ci în totalitatea lor organică și vie, dimpreună cu Sfintele Scripturi, exprimă adevărul despre Biserica: Trupul mistic al lui Iisus, totalitatea rugătorilor vii și morți. Între icoanele Ortodoxe poate cea mai complexă și încărcată de semnificație, învățătură și simbolică teologică, este Icoană Nașterii.

Icona Nașterii este concepută pe trei “registre”, pe trei planuri. În partea de sus sunt înfățișați Îngerii , slăvind pe Dumnezeu, în centru se vede raza, ”steaua”, care se desface în trei (simbolizând unitatea în esență a Sfintei Treimi), iar în partea dreaptă, din registrul de sus, sunt înfățișați Îngerii vestind păstorilor Întruparea Domnului.
Continue reading „Alexandru NEMOIANU: Icoana Nașterii” →

Magdalena ALBU: Țara Lui Lal Plânge…

 

„…Încă ne mai aşteaptă acolo satul de leagăn 

seara mai ales ne aşteaptă: lumini mărunte 

voci domoale, somnul ca o pasăre lină:

 legănătoare lumină.

Satul uitat, cu oameni săraci, dar frumoşi 

cu glas de clopot vestind naşterea 

începutul de nuntă şi ultimul drum: 

amintire şi fum…”

                                          Radu Cârneci

 

Nicio personalitate istorică sau culturală a lumii nu a reuşit, cel puţin în ultimul veac măsurabil al timpului pământean, să facă ceea ce, prin trecerea la cele sfinte, Regele Mihai I însuşi a reuşit, anume, să aducă, în ţara Lui, sub cupola luminoasei Ortodoxii cristice, Orientul şi Occidentul laolaltă, într-o respiraţie singulară şi benefică a spiritualităţii umane. Fără vreo fină urmă de tăgadă, putem afirma faptul că acest rarisim „dimpreună” al globalităţii contemporane se înscrie deja în larga panolplie de semne magice, pe care divinitatea le trimite, ca întotdeauna, de altfel, şi cu generozitate, întregii suflări a Ţării mioritice a lui Lal (parafrazându-l pe de curând plecat şi el la Domnul Poet român al Iubirii – Radu Cârneci), acolo unde acum, în preajma multimilenarei Naşteri betleemice a Continue reading „Magdalena ALBU: Țara Lui Lal Plânge…” →