În “Pateric”, această comoară fără egal a Ortodoxiei, exista următoarea relatare.
“Se spune pentru avva Agathon, că s-au dus la dânsul auzind că are dreaptă și mare socoteală. Și vrând să-l cerce de a se mânia, i-au zis lui: tu eșți Agathon? Am auzit pentru ține că ești curvar și mândru. Iar el a zis; ei bine, așa este. Și i-au zis lui: tu ești Agathon bârfitorul și clevetitorul? Iar el a zis: eu sunt. Au zis iarăși: tu ești Agathon ereticul? Iar el a răspuns: nu sunt eretic. Și l-au rugat pe el, zicând: spune-ne nouă, pentru ce atâtea câte ți-am zis ție le-ai primit, iar cuvântul acesta nu l-ai suferit? Zis-a lor: cele dintâi asupra mea le scriu, căci este spre folosul sufletului meu. Iar cuvântul acesta eretic este despărțire de Dumnezeu și nu voiesc să mă despart de Dumnezeu.”
În această scurtă apoftegmă din Pateric se cuprinde o înțelepciune și cale de trăire ale căror adâncimi ne copleșesc.
Prin viată sa îmbunătățită Avva Agathon mărturisea și modul în care, ca oameni, cădem în păcat și modul în care, cu mila lui Dumnezeu, putem ieși din păcat și merge la viață.
Învățătura avvei Agathon ne arată că înaintea oricărui păcat se găsește o cădere în Credință, o separare de voia lui Dumnezeu. Iar aceasta înseamnă învățătură greșită, incompletă, pe scurt “erezie” și sectarism.
În primul rând diavolul îl luptă pe om prin gânduri necredincioase, gânduri care pun la îndoială sau, mai rău, oferă “alternative” la voia lui Dumnezeu.
Așa au fost amăgiți protopărinții noștri și așa au ajuns să fie alungați din Rai. Iar acest “model” este urmat de necuratul de atunci încoace cu tot mai multă furie și din nefericire, cu tot mai mare “succes”.
Continue reading „Alexandru NEMOIANU: Bucuria laudei”
Anna-Nora ROTARU: Nostalgii de primăvară

,,DUPĂ FURTUNĂ, CURCUBEUL” de Anna-Nora Rotaru
pictură personală pe pânză, în ulei,
(dimensiuni 120 x 90 cm),
din volumul de picturi și poezii ,,UT PICTURA POESIS”
*
VERDELE…
Verdele… e primăvara-n izbucniri de clorofilă…
În muguri, ce ţâşnind plesnesc pe ram…
În frunza de sub brumă, timidă şi fragilă,
De soare alintată, ascultând febrilă,
”Oda bucuriei „-n sărbătoare, ca la hram !
Verdele… e-al speranţei, îndrumătoare-n viaţă…
Al… mucegaiului, ce-orice-atinge putrezeşte…
Al ”iederii”, tânjind la cer lumina, se-agaţă,
De tot ce-i la-ndemână, înalt, chiar fortăreaţă
Şi-al trifoiului, ce… chipurile norocul ţi-l trezeşte…
Raluca FARAON: Litomorfisme (poeme)
GENEZĂ
Poemele sunt pajişti întinse unde pasc liniştite căprioare cu ochii blânzi
aici curg ape bolborosind un esperanto al inimii şi minţii în răscruce
unde timpul aleargă insomniac de la capătul zilei până la cel al nopţii
cu ochii cât cepele călcând periodic peste ceasornice şi pendule bete.
Realitatea zăpăcită şi ea refuză să se trezească să se apuce de treabă
se ascunde sub pled şi mormăie îmbufnată lăsând cuvintele să se topească
într-o confuzie de identitate să se facă poem la două la patru mâini deodată.
ARTĂ POETICĂ
eu suprarealist poate desuet sau de neînţeles în cotidianul imediat
tu postmodernist actual şi cu trimiteri spre audienţa generală
se poate scrie la confluenţa unor curente literare tocmai pentru că
tendinţele acestea miros în lume a impostură şi a orgolii literare
în final de fapt se scrie pe „tastatura interioară” acolo unde vibrează acut
în afara timpului în afara spaţiului un amestec bizar de inimă raţională
ATUNCI CÂND SCRIU… Continue reading „Raluca FARAON: Litomorfisme (poeme)”
Lavinia BUD: Poesis

RĂTĂCIRE
Rătăcesc
la răspântia anotimpurilor,
în căutarea liniștii.
O voi găsi în muguri,
sau pe aripile unei rândunici
care-a uitat să vină
din țările calde.
Sufletul meu,
tânguitor te cheamă,
liniște!…
Poate ai rămas
la sânul mamei
în dimineața aceea de toamnă,
și acum nu mai știu
unde să te caut…
AMINTIRI
Amintirile mele
vin dintr-un vis,
în care ierburi înalte
poartă în zbor,
sub cerul cu ploi,
muguri îmbobociți
de vântul ce leagănă
miresme de dor.
Cad …și mă trezesc.
Eu vin de sub cerul cu ploi.
Acolo, nu mai crește iarba.
Doar vântul…
——————
Lavinia BUD
Timișoara
9 februarie 2018
George ROCA: Scriitoarea Alexandra Mihalache creează un blog pentru cititorii de bine
Talentata scriitoare (excelentă poetă!!!!) Alexandra Mihalache are un blog nou. După publicarea a 3 volume de versuri şi unul de cugetări şi aforisme, autoarea a realizat un frumos blog personal unde îi puteţi urmări creaţiile. Veţi regăsi acolo date despre autoare, recenzii, evenimente, dar şi creaţii personale din multe genuri literare pe care le abordează cu succes.
Alexandra Mihalache ne trimite prin scrierile ei mesaje pline de sensibilitate şi ne invită să descoperim frumuseţile universale din artă şi cultură. Deşi poezia şi aforismul sunt marile sale iubiri, scriitoarea a pătruns şi în alte genuri literare precum eseul şi literatura pentru copii.
Poezii, eseuri, recitări, aforisme, umor şi literatură pentru cei mici vă aşteaptă să le lecturaţi, toate scrise cu sensibilitate, iubire pentru frumos şi pentru cei cărora a realizat acest blog.
Într-unul din eseuri, Alexandra Mihalache vorbeşte despre puterea de vindecare din artă şi ne transmite un mesaj profund. Cum ne vindecă arta puteţi descoperi pe: Blogul scriitoarei Alexandra Mihalache (https://alexandram.ro/)
Scrierile Alexandrei le-am publicat deseori în revistele cu care colaborez şi unde au avut un impact benefic la publicul cititor. Să sperăm că şi pe viitor o să o „citim de bine” (cum îmi place mie să zic!) nu numai în revistele „Argument” „Confluenţe Literare”, „ProLitera” sau „Cetatea lui Bucur”, dar şi accesând pagina sa personală la adresa: https://alexandram.ro/
Descopăr de asemenea că titlul blogului este:
„Alexandra Mihalache – Casa literară la modă”!
Wow! Sună bine! Îmi place!
Şi mai are şi peste 40 de mii de aprecieri! Felicitări!
Am fost, am văzut şi (sincer!) am rămas încântat.
Îi urez mult succes în drumul său spre culmile literaturii, care se întrevede luminos.
———————
George ROCA
Rexlibris Media Group
Sydney, Australia
1 februarie 2018
George CĂLIN: Festivalul Internaţional de creaţie literară „Zilele Nichita Stănescu”

Dragi prieteni, lucrăm la programul celei de a XII -a ediţii a Festivalului Internaţional de creaţie literară „Zilele Nichita Stănescu”. Pentru prima dată Apollon-România organizează un eveniment care se desfăşoară pe parcursul unei întregi luni, 15 martie – 15 aprilie 2018, în mai multe localităţi din ţară: Bucureşti, Urziceni, Ploieşti, Slobozia, Călăraşi, Chişinău şi Cernăuţi… Vom avea invitaţi din ţară şi străinătate! Vor avea loc recitaluri de poezie şi teatru, expoziţii de pictură şi grafică, spectacole de folclor autentic românesc, spectacole de muzică folk, Simpozionul „Generaţia Nichita”, cele patru concursuri (de creaţie poetică, de grafică „Vis cu Nichita”, de recitare, viaţa şi opera lui Nichita Stănescu), lansări de carte etc… Această perioadă o declarăm LUNA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA APOLLON! Dorim ca în fiecare zi poezia românească să triumfe! Venim cu rugămintea să vă implicaţi alături e noi şi pentru buna desfăşurare a evenimentului aşteptăm şi propunerile voastre la e-mail: ro.tv.kalin@gmail.com
9 februarie 2018
Camelia CRISTEA: Pașii

Pașii
Cu pașii duruți de femeie
Trec pragul de ger și omăt
Dă-mi lemne sau pune-o scânteie,
Durerea să piară în foc…
Presară-mi în suflet iubire
Și-n candelă flacără vie,
Nădejdea să-mi fie aprinsă,
Credința prin vremi temelie.
Aruncă din pietre de moară Continue reading „Camelia CRISTEA: Pașii”
Dan TEODORESCU: Revista “Booklook”, o publicație de “Guinness Book” !
În prezent, sub directoratul comandorului (r) şi scriitorului Mihai Batog-Bujeniţă, Asociaţia Literară Păstorel Iaşi (Alpi) Şi Cenaclul Literar-Umoristic Academia Liberă „Păstorel” Iaşi sunt afiliate Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iaşi. După cum detaliază, directorul ALPI, Mihai Batog-Bujeniţă, principalele repere istorice ale Asociaţiei umoriştilor şi poeţilor ieşeni sunt următoarele:
– 11 februarie 1975: Şedinţa de constituire a cenaclului epigramiştilor de pe lângă ziarul „Flacăra Iaşului”.
– luna martie 1975: În prima şedinţă sunt aleşi: preşedinte al cenaclului, poetul Nicolae Ţaţomir, iar vicepreşedinte, George Petrone;
– luna august 1975: Este ales preşedinte epigramistul George Petrone;
– 1989: George Petrone, din proprie iniţiativă, demisionează şi este ales preşedinte epigramistul Ene Veron;
– 1990: La cererea membrilor cenaclului, George Petrone revine în funcţia de preşedinte. La propunerea acestuia, cenaclul îşi schimbă denumirea în Academia Liberă „Păstorel” Iaşi şi îşi desfăşoară şedinţele publice în sediul unui Anticariat din str. Lăpuşneanu.
– 2006: George Petrone se retrage din funcţia de preşedinte. Este ales scriitorul Mihai Batog-Bujeniţă;
– 2007: Începe editarea revistei de cenaclu: Booklook. Denumirea propusă de preşedintele cenaclului a fost adoptată de membri. Revista se editează trimestrial. De-a lungul timpului colegiul de redacţie a cuprins mai multe nume. În ultimii cinci ani însă a fost stabil, format din: Eugen Deutsch, redactor-şef, Mihai Haivas, secretar de redacţie, Gheorghe Bălăceau, George Roca (Australia), Dorel Schor (Israel) şi Georgeta Resteman (Bucureşti), membri. De la debut şi până în prezent doi au fost membrii de bază ai colegiului: Eugen Deutsch şi Mihai Batog-Bujeniţă, director al revistei.
– 2007: Se organizează, anual, în luna octombrie, concursul internaţional de umor „AL. O. Păstorel”
– 2010: În luna februarie, la iniţiativa preşedintelui cenaclului, A.L.P.I. se înfiinţează în localitatea Vama-jud. Suceava/Bucovina, filiala Nectarie. Preşedintele filialei dr. Sorin Cotlarciuc.
– 2010: în luna octombrie, filiala Nectarie devine cenaclu independent.
– 2011: în luna martie Cenaclul îşi mută sediul şedinţelor în sala de protocol a Cramelor Vinicom Copou.
– 2012: Denumirea şi însemnele cenaclului sunt legalizate şi împreună cu cenaclul Nectarie Vama-Bucovina formează Asociaţia Literară „Păstorel” Iaşi, persoană juridică conform hotărârii judecătoreşti nr. 4269/245 din 15.03.2012. Preşedintele Asociaţiei, dar şi al cenaclului, este ales Mihai Batog-Bujeniţă, iar vicepreşedinte al Asociaţiei este ales dr. Sorin Cotlarciuc.
– 2012, octombrie: Sub denumirea de Asociaţia Literară Păstorel Vama, cenaclul Nectarie devine independent din toate punctele de vedere, iar în anul următor domnul Sorin Cotlarciuc se retrage din funcţia de vicepreşedinte al A.L.P.I.
– 2012: Se instituie un protocol de colaborare cu Muzeul Literaturii Române Iaşi, prin care activităţile Asociaţiei şi ale Cenaclului se pot desfăşura în spaţiile aparţinând Muzeului. În consecinţă, aceste activităţi se desfăşoară de regulă la Casa Memorială Mihai Codreanu (unul dintre fondatorii vechii Academii Libere, împreună cu Al. O. Teodoreanu-Păstorel, Mihai Sadoveanu şi George Topârceanu), în Galeriile de Artă – Pod Pogor sau la Muzeul Sadoveanu. Şedinţele de lucru ale Asociaţiei se desfăşoară, în continuare în sala de protocol a Cramelor Vinicom-Copou.
– În luna martie a anului 2013 Asociaţia semnează un protocol de colaborare cu Biblioteca Judeţeană Gheorghe Asachi din Iaşi, iar şedinţele de lucru se desfăşoară în sala de lectură a instituţiei.
Continue reading „Dan TEODORESCU: Revista “Booklook”, o publicație de “Guinness Book” !”
Alexandru NEMOIANU: Câteva amintiri despre Părintele Coriolan Buracu
Părintele Coriolan Buracu a fost una dintre marile personalități ale Văii Almăjului din Banatul muntos. Este bine să amintim câteva dintre caracteristicile Banatului de munte pentru a înțelege mai bine rostul avut de Părintele Coriolan Buracu.
Banatul de munte este o regiune românească distinctă care cuprinde triunghiul muntos din zona Semenic, Muntele Mic, parte din Retezat. O regiune locuită din vremuri imemoriale și covârșitor locuită de Români.
Românii din Banatul Muntos au avut întotdeauna rosturi militare. Rostul lor era de a apăra vadurile Dunării de atacurile otomane. Încă în veacurile XIII și mai vârtos în cele următoare, Românii bănățeni organizați în districte militare privilegiate au avut îndatoriri militare și pentru asta au fost asimilați clasei nobiliare, erau “țărani cu blazon” dar, mai ales, oameni liberi.
Această libertate și-au aparat-o cu tenacitate și în vreme ocupației otomane și a celei austriece și a acelei austro-ungare și în cea a jugului bolșevic. Dintre ei au răsărit oameni de frunte și mai ales luptători pentru libertate. Unul dintre ei a fost Coriolan Buracu.
Realizările lui se întind în domeniul păstorației, culturii și promovării idealurilor românești. Sunt destul de multe studii și articole care au prezentat activitatea Părintelui Coriolan Buracu și fără îndoială că altele le vor urmă. În cele ce vor decurge voi prezența doar câteva amintiri personale legate de această mare personalitate care a fost a Văii Almăjulului dar și a familiei lui. Aceste amintiri se leagă de documente păstrate în casă Boldea din Borlovenii Vechi și în memoria colectivă a familiei mele.
Părintele Coriolan Buracu a fost nepotul învățătorului Pavel Boldea (1842-1917) din Borlovenii Vechi care a avut descendenți direcți pe: Pavel Boldea (ulterior Protopop și Colonel K.u.K, având o strălucită carieră), pe Grigore, Remus, Călina și Măriuță.
Călina s-a măritat în familia Buracu în Prigor și a avut pe Coriolan Iosif,Tudosia și Elena .
În formarea și educația lui Coriolan Buracu un rol decisiv l-a avut unchiul sau Protopopul Pavel Boldea.
Protopopul -Colonel K.u.K Pavel Boldea a luat asupra sa asigurarea speselor de școlarizare pentru nepotul său. Din acea vreme în casa Boldea din Borlovenii Vechi se păstrează un schimb de corespondență între unchi și nepot în vremea când acesta din urmă era la școală, la liceul din Brașov și apoi la Caransebeș.
Continue reading „Alexandru NEMOIANU: Câteva amintiri despre Părintele Coriolan Buracu”
Anna-Nora ROTARU: Roșu, regele culorilor
,,EPAVA ÎN FLACĂRILE ASFINȚITULUI” de Anna-Nora Rotaru
pictură personală pe pânză, în ulei, dimensiuni 100 x 70 cm,
din volumul de picturi și poezii ,,UT PICTURA POESIS”
*
ROȘUL, REGELE CULORILOR
Azi, mi-am zis să-mi aleg una din culori,
Din cele, ce mai des le pun pe șevalet…
E cea mai caldă, ce-o întâlnești la flori,
La trandafiri, la maci, garoafe și bujori
Și, pe retină ți se-mplântă ca stilet !
E… Roșul, culoare de Demon, Iad și Sfinți…
Culoarea sângelui scurs în războaie și pe-altare…
Culoarea împăraților și-a stăpânilor de ginți,
Al feței, când fără scrupule încerci să minți,
A scânteierii, ce-aprinde iască din amnare !