Pașii
Cu pașii duruți de femeie
Trec pragul de ger și omăt
Dă-mi lemne sau pune-o scânteie,
Durerea să piară în foc…
Presară-mi în suflet iubire
Și-n candelă flacără vie,
Nădejdea să-mi fie aprinsă,
Credința prin vremi temelie.
Aruncă din pietre de moară
Când frica se leagă de mine
Și dă-i un bilet ca să plece
Prin viscolul iernii alpine…
Mai spune-i copilei să – asculte
Colinda cu florile dalbe,
Când magii ne duc către iesle
Cu stele aprinse în salbe.
Și pune zăpada să cearnă
În brazii crescuți chiar în noi…,
Când riduri brăzdează obrazul
Și-n râuri cad lacrimi șuvoi.
Cu pașii duruți de femeie
Trec pragul de ger și omăt,
În mine mai simt o scânteie
Trecută prin cercul de foc!
———————————
Camelia CRISTEA
București
9 februarie 2018