UNITĂ-N VECHILE HOTARE

Tot mai aproape-i ziua-n care,
Vom spune: – Buna ziua frate,
Fără să ni se-nchidă… gura…
Fără de sârmele ghimpate !!!

Creștini fiind… ne vom ruga…
La Dumnezei și… la toți sfinții
Și vom lupta… cu noi… puteri,
Să nu dezamăgim părinții !!!

Ei au plecat… în drumul lor…
Rămași cu-n vis, neîmplinit,
Născuți cu Prutul prin grădină,
Azi curge… prea… neliniștit.

Să fim ca ei, chiar mai voinici,
Atunci când Patria ne cheamă,
Un pas… să nu dăm… înapoi,
Așa vom fi cu ei de-o seamă.

De-un sânge și de-același grai,
Nimic mai scump ca România,
Datori să punem piept și umăr,
Să cânte… liber… ciocârlia !!!

Să trecem Prutu-n lung și-n lat,
Opriți… să nu mai fim la vamă,
Să n-avem frică… de… nimic…
Când viu rostim cuvântul Mamă.

Cu… Tatăl Nostru… la icoane,
Ne închinăm, cu-aceiași rugă,
Pământul… la cei răi la suflet,
De sub picioare să le fugă !!!

Să nu cedăm din ce-i al nostru,
O limbă… de nisip… la mare,
Un vârf de pisc… înzăpezit,
Din trei culori, nici o culoare !!!

Să ne luăm cu toți… de mâini,
De la cel mic, până la cel mare,
Trăiască Țara Românească,
Unită-n… vechile… hotare !!!

ROMÂN LA MINE-ACASĂ

Despre limbă, despre neam,
Despre Țara mea frumoasă,
Vreau să cânt… putere am:
– Sunt român… la mine-acasă!

Despre cerul plin de Soare,
Despre-un dor ce mă apasă,
Vreau să strig… în gura mare:
– Sunt român la mine-acasă!

Despre Mama mea și Tata,
Despre prispă, stâlp de casă,
Zile-n șir să afirm sunt gata:
– Sunt român… la mine-acasă!

Despre oameni, despre glie,
Soarta mea, pe hartă ștearsă,
Toată lumea ași vrea să știe:
– Sunt român… la mine-acasă!

Despre sfinte… trei culori,
Nu-i îmbinare mai frumoasă,
Cer albastru, Soare, Sânge:
– Românești… la mine-acasă!

Despre frați, surori, nepoți,
Strânși în jurul la o masă,
Veseli, pe-o sprânceană, toți:
– Sunt români… la ei acasă!

—————————————–

Victor COBZAC (VicCo)

Chișinău

27 martie 2018