Categorie: Poezie

Viorel Birtu-PÎRĂIANU: Cuvântul

CUVÂNTUL

 

mereu vorbesc
nimeni nu ascultă
ascultă dar nu aud
aud dar nu înțeleg
uneori adun gânduri din tâmpla timpului
în roua pură a dimineților ce trec
din ploi clădesc o lume
târziu am văzut
era un ocean de lacrimi
la răsărit sau la apus
asta nu știu acum a spune
pe deal am pus o cruce
pentru a ne ruga
pentru cel ce azi se duce
am chemat timpul
în ropotul ultimului cuvânt nerostit
rătăcit în urma spațiului irosit
am zgâriat pe cer cuvântul
așa a apărut omul
apoi am plecat să zidesc o casă în cer
la răsărit de soare
pentru cei ce vin
pe masă am pus trupul
în pahare am turnat sângele meu

————————————–

Viorel Birtu-PÂRĂIANU

Constanța

31 martie 2018

Camelia CRISTEA: Lacrima iubirii (poesis)

Îndurătoare Maică

 

Îndurătoare Maică te chem în rugăciune
Să-Ți spun ce mă apasă, ce-i rău în astă lume
Aș vrea să tai necazul în două de se poate,
Iar grijile mărunte să le dau la o parte!

 

Când nopțile toride rânjesc în geamul meu
Îmi dai în paza un Înger, nimic nu este greu…
Și-aprinzi o lumânare cu inima de Mamă,
Iar frica și păcatul în fire se destramă…

 

Tu ești mereu de veghe și ne arăți și calea
Cu râvna-Ți cunoscută alungi însingurarea,
Când drumul rătăcim te-arăți îndurătoare
Și ai cu fiecare îndelungă răbdare!

 

Nu știm cum se cuvine să te slăvim Marie
Îți sărutam și pasul și lacrima ce-i vie,
În rugă te chemăm la vreme de nevoi
Să ne rămâi alături, să ne ferești de noi… Continue reading „Camelia CRISTEA: Lacrima iubirii (poesis)” →

Anatol COVALI: Eu cânt cu sufletul (poeme)

Mi-am pus

 

Mi-am pus o mască veselă pe faţă
şi umblu printre semeni fericit
că am trăit cea mai frumoasă viaţă
care mi-a dat ce-am vrut şi m-a iubit

 

Mi-am pus un strai superb, de sărbătoare,
şi am ieşit în lume să mă plimb,
să vadă toţi că port cu încântare
deasupra frunţii-al bucuriei nimb.

 

Mi-am pus pojghiţă de-aur pe cuvinte
şi am turnat mir sfânt în miezul lor,
ca să încânte orice ochi sau minte
atunci când spre vreun suflet pleacă-n zbor.

 

Mi-am pus pe lacrimi zîmbet. Şi speranţe
am zugrăvit pe orişice mâhniri,
punând culori aprinse pe nuanţe,
cioplind cu pasiune împliniri. Continue reading „Anatol COVALI: Eu cânt cu sufletul (poeme)” →

Călimara CuPrivighetori: Taina cuvântului (poeme)

Motto:

“Cuvântul este doar materialul poeziei, culoarea numai materialul picturii, linia numai materialul desenului, sunetul numai materialul cântecului…
Un conţinut minunat, tainic şi revelat atrage după sine o formă minunată şi revelată.” 

(Nichita Stănescu)

 

 

exact așa…

Eu sunt exact așa
Așa cum mă vezi
Cu ochiul tău
Cu inima
Și aș putea fi exact așa
Cum se vrea schimbat
Gândul tău
Inima ta
Așa sunt
Exact așa ….

cercul

prin tine-am reuşit să rup cercul
ce-mi ţinea sternul strâns
şi plămânul de sub coastă
mereu supus
sub talpa lutului de plumb.
cu tine am aflat că cerul
este-al nimănui
Continue reading „Călimara CuPrivighetori: Taina cuvântului (poeme)” →

Adriana Popa & Petre Ioan Creţu: Pas în doi (4)

Pas în doi (4)

 

în seara asta

e rândul tău să-mi spui poveşti

să mă tulburi

să mă înalți să mă iubeşti

în seara asta

te voi aştepta pe zăpada rănită

voi fi frumoasa adormită

mă vei trezi cu un sărut

 

ființe nemaivăzute

îmi urmăresc pașii mă îngrozesc

și dintr-odată mă umplu

de păsări de oameni de livezi

și fug și urlu și nu te mai găsesc

 

cad ploi de lacrimi peste lume

se mai aud și îngerii căzuți

tu-mi ştergi cuvântul de pe buze

Continue reading „Adriana Popa & Petre Ioan Creţu: Pas în doi (4)” →

Patrick J.SAMMUT: Winter walk / Plimbare de iarnă

WINTER WALK

 

Lights peep out of from hndreds of dark caverns

feebly

when the wind plays pipes through bollards

worn out by decades of white haired winters.

I walk happily and listen to the magical notes

magical do re mi fa si la si do

and again

do re mi fa sol la si do.

I look down in te dark

and watch the waves beating angrily

-or just beating-

against the under passage

where no car or human dares to wander!

White foam and a few floating boats

anchored in panic.

Continue reading „Patrick J.SAMMUT: Winter walk / Plimbare de iarnă” →

Irina Lucia MIHALCA: Poesis

O nouă primăvară

 

În palma tatălui meu
am aşezat

o inimă greu încercată,
trecută prin focul patimilor,
plătind crunt vama tristeţii.

Pulsa rănită, scufundată

în frigul sălbatic al tăcerii,
în adâncul anilor,
crescută cândva în spirale
din prima maree
până la delirul stelei purpurii.
(nu era inima mea)
Privindu-l, l-am rugat

s-o înconjoare cu lumină,

balsam şi alinare.

Cu lacrimi l-am rugat pe tata
să desprindă pădurea de răni
din sângele inimii… Continue reading „Irina Lucia MIHALCA: Poesis” →

Lia RUSE: Luciri de reverie

LUCIRI DE REVERIE

 

Ascult în vremea asta doar tăcerea,

Respiră înserarea prea liniştit, egal…

Se-aude ora curgând în adierea

Aerului ce se-mbracă-ntr-un albastru pal.

Viclean măreşte visul distanţa şi-o reduce,

Apar frânturi de viaţă şi iarăşi se ascund

E moale seara! Şi…nostalgia dulce

Se luminează în vârtejul în care mă afund.

Dezvelind clipa sărita-atunci din ornic

Cum se perindă imagini ce s-au dus!

Căci gândul scormone, mereu, atât de dornic

S-aducă umbra  din trecutul ce-a apus :

O umbră cam brunetă de atâta vară,

De-atâta dragoste era, uşor, uimită

Şi,.. în parfum de chiparos şi tămâioară,

Candoarea-i fu cu zâmbete acoperită…

……………………………………………………………

Seara, peste vise, lasă aşteptat ecou,

Mă simt lângă umbra radiind lumină,

Din lumină se desprinde un miracol nou

(E-un fel de bucurie cu plângere divină).

————————–
Lia RUSE

Laval-Montreal, Canada

30 martie, 2018

Elisabeta IOSIF: Iubiri în primăvară

Iubiri în primăvară

 

Înbrățișează-mă iubite, acum, când vuiește

Doar primăvara desculță!  Când pădurea iubește,

Și gândește în culori visătoare, mărunte

Iubește-mă-n ploaie pe versuri cărunte,

Când Dumnezeu pictează prin raza aurie…

Și-n martie printre copacii goi și-n rouă purpurie…

Departe-i lumina de mai, ce renaște prin frunze!

Iubește-mă acum, când pădurea e prinsă

În  vise-mpletite  în vânt de lumina prelinsă

Și poți să-mi aduni viori pân’ la bolta-nstelată

Cuprinde-mă-n  iubirea de flori cu lumină perlată!

——————————–

Elisabeta IOSIF

București

30 martie, 2018