Doreanu MIRCEA: Cronica traducerilor – Árpád TÓTH, wisdom of the ranger

Cei ce își odihnesc mintea și o păzesc de pericolul invaziei unei limbi străine nu știu ce pierd: încântarea (vine de la cântec) de a asculta muzica unui text bun fără a picoti cu arma dicționarului sub pernă.

Identică este șansa unui autor de a fi foarte bine tradus. O traducere bună amplifică vocea auctorială, iar atunci când limba traducerii este cea a obișnuințelor noastre muzicale, engleza, rezultatul este mai clar și, poate, superior originalului… sau doar pare așa datorită deschiderii congenitale a românilor către tot ce este străin; nu valul snobismului contemporan care mătură aproape tot mă face să consider traducerea lui Dragoș Barbu una necesară. The old hunter, primul text din carte, e o deschidere cum nu se poate mai bună, un blues în care auzi bolborositul acvatic al chitării pe fundal, iar peisajul devine perceptibil în totalitate, fără a fi altfel decât sugerat prin nota finală:

We can hear now his trudge, in a sad melancholy

His old rifle was already sold

He caressed his beloved greyhound

And shed a tear for the incoming winter…

În cele din urmă prezența textului românesc nu era necesară  –  cine vrea intuiește conținutul, dacă vrea, ca preexistent variantei engleze.

Mi-am dorit o opinie privitoare la traducerea rusă, însă aici intervine un fenomen pe care sociologii ar trebui să îl studieze în profunzimi. Oare urâm atât de tare politica acestei țări încât să îi detestăm și limba? FRUMOASĂ CA LIMBA RUSĂ , o expresie de mult timp consacrată. Da, dar rusoaicele ne plac … adică… eu știu… foarte mult…

Îl urăsc pe  Putin, marele star malefic, dar îi iubesc pe Cehov, Gogol și, mai nou, pe Dovlatov… sunt prea bătrân, nu mai e timp să învăț rusa, care îmi sună atât de bine când e cântată de Andrei Vâsoțski și al cărei alfabet înfrumusețat cu tinde și cerdace este un amestec genial al celui grec cu cel ebraic, o intersectare grafematică a două culturi fără egal.

    Astfel, am fost nevoit să apelez la opinia, opiniile fostului meu profesor de italiană de la filologie, dr. Romeo Magherescu, absolvent de Teologie înaintea Literelor din București acum mulți ani, în vremuri călinesciene în care se învăța de-a binelea… bun cunoscător al slavonei și rusei, precum și al limbii lui Homer, apoi a lui Elytis. Dumnealui m-a salvat din acest dublu impas; îi reproduc în continuare opiniile, pe care mizez:

Dacă neogreaca, așa nouă cum se numește, are rădăcini antice și dăruiește un aer atemporal frumoaselor cântece ale Domnului Artanghel, rusa le conferă un aer de noblețe. Nu se poate ca vânătoarea să nu ne trimită la Turgheniev, iar forma clasică a versurilor, la Boris Pasternak. Lirica rămâne personală, stenică, deplin încrezătoare și demnă de încredere sub amândouă aceste forme lingvistice.

    Intervine o problemă deontologică:  traducerile sunt certamente lucrate prin intermediar englez, or acest fapt nu este acceptat din punct de vedere profesional, la modul consacrat academic de lucru. Dată fiind însă claritatea excepțională a operelor acestui scriitor, putem să considerăm această abatere de la norme o licență și date fiind rezultatele valide estetic, chiar să o salutăm cu bucurie.

  Ar fi de adăugat că greaca și rusa sunt limbile esențiale ale marii tradiții ortodoxe creștine. Astfel, tot ce ține de divinitate în această lucrare sună deosebit de convingător, așa cum tematica naturii și anotimpurilor capătă adâncimi particulare, mitologice și livrești, de neocolit.

    ––––––––––-

Doreanu MIRCEA

14 august, 2018

Ken Allan DRONSFIELD: Zămisliri ale nopții / Brooding of night

                   ZĂMISLIRI ALE NOPŢII

 

Crusta nopţii,clisa,mâzga ei

Şi altele ce-s greu de aflat ziua.

Zămisliri în cor de gânduri

Sau zumzete peste versuri.

Lângă noptieră

Lumânări hâde pâlpâie în aşteptare.

Umbre şi-au găsit loc de popas

În beznele de gheaţă ale hrubei.

Întrebări despre adevăr deja aflat

Purtate pe aripi şuierătoare de vulturi ai mării

Prin furtuni,pe sub cenuşile cerului.

Totul în timp ce crusta,mâzga

Şi spiriduşii din marile ciuperci otrăvitoare

Aşteaptă cu calm răcoarea umedă a nopţii.

 

                      BROODING OF NIGHT

 

Of limpet and crumpet

and other peculiar things.

Brooding in a chorus or

humming upon the verse.

At rest near a bedside table

a wicked candles flicker.

shadows found lounging in

darkness of the cold cellar.

Questioned a truth upheld

as sea eagles wings whistle

on tempest in graying skies.

While limpets and crumples,

goblins and grand toadstools

await the damp chill of the night.

–––––––––-

Ken Allan DRONSFIELD

 Seminole, Oklahoma SUA

27 iunie, 2018

 

(Versiune în limba română de Dragoş Barbu)

 

 

* KEN ALLAN DRONSFIELD, veteran al Forţelor Aeriene ale armatei americane originar din New Hampshire, poetul şi fabulistul Ken Allan Dronsfield a publicat două volume de poezie până acum, iar versurile sale au apărut în nenumărate ziare, reviste literare şi antologii din Statele Unite.

Trăieşte în Seminole, Oklahoma.

Patrick J.SAMMUT: Alter ego / My parallel self

ALTER EGO

 

Alter ego-ul meu

Nu merge prin vacarmul străzilor

Unde domnesc furia şi teama atavică.

 

Alter ego-ul meu

Nu trăieşte într-o nesfârşită rutină

În care zilele sunt calculate

După cutia cu medicamente a fiecărei dimineţi.

 

Alter ego-ul meu

Hoinăreşte DINCOLO

Unde puterea e a NATURII

Şi părţile beligerante ale universului

Sunt una,în pace şi armonie.

 

Acolo fluturii îşi coboară aripile

În feeria culorii

Şi fructele atârnă pretutindeni

La îndemâna oricui.

 

Alter ego-ul meu locuieşte

În acel spaţiu unde timpul

Nu se grăbeşte niciunde.

 

               (versiune în limba română de Dragoş Barbu)

 

 

                 MY PARALLEL SELF

 

 

My parallel self

does not walk the noisy streets

where rage and panic are king and queen.

 

My parallel self

is not part of a never-ending routine

where days are counted

according to the morning pill box.

 

My parallel self

wanders BEYOND

where NATURE prevails

and micro and macrocosmos

are one in peace and harmony.

 

There butterflies flap their wings

in colourful bliss

and fruits hang for all

to pick and taste.

 

My parallel self inhabits

such a space,time no haste.

––––––––––

Patrick J.SAMMUT

Malta

11 iunie, 2018

Dr. Zhang Zhi (Diablo): Înălțare / Rising

ÎNĂLŢARE

 

Eşti distantă, diabolică, elegantă şi sumbră

Ca un irbis*, ca secera lunii

Tu, vrăjitoare, a mea Mona Lisa

În melancolia misterului din ochii tăi

M-aş lăsa tăiat de graţia lamei tale

M-aş lăsa prefăcut într-un strat de cenuşă

S-acopăr dealuri verzi şi râuri de unul singur

Ascultând căinţa ta fără cuvinte

Minunea mea, voi sta în iad sau rai

Să văd cum retragi tăişul necruţător

Al buzelor tale roşii

Nu, în centrul unei furtuni a timpului

Eu, liberul poet

Voi muri în clipa căderii

Fără a avea vreun mormânt

Dacă-mi refuz înălţarea

 

*Irbisul (Panthera Uncia), numit şi leopardul zăpezilor, ocupă un loc special în cultura chineză specifică etniilor din mediul alpin. Felină evazivă, se întâlneşte rar pe teritoriul Chinei, în zona platoului tibetan (n.trad.).

 

                        RISING

 

You are aloft, evil, elegance and gloomy

Like a snow leopard, like a crescent moon

My witch, my Mona Lisa

In your melancholy and mysterious eyes

I’m willing to be gracefully cut by your knife

I’m willing to turn into a pile of ash

Pillowing green hills and rivers alone

Listening to your wordless repent

Plum,I’ll stand in the hell or heaven

To see how you draw back the cutting edge

Of your red lips

No,in the centre of a storm of time

I,a free poet

In the instant of falling, will die

Without a burial place

If I refuse to rise

————————————

Dr. Zhang Zhi (Diablo)

China

15 mai, 2018

Traducere în limba română Dragoș Barbu

 

*

Diablo (Dr.Zhang Zhi) este un poet foarte cunoscut în China contemporană. Familia sa consideră sudul oraşului actual Chongqing drept locul său de origine.

Doctor în literatură, este preşedinte al Centrului Internaţional de Traducere şi Cercetare a Poeziei (IPTRC), director executiv al revistei trimestriale „Poezia Lumii”, editor şef al Anuarului Mondial de Poezie şi membru invitat al Academiei Internaţionale de Literatură şi Artă a Greciei.

În 1986 a început să publice literatură şi traduceri.

O parte din opera sa literară a fost tradusă în peste 20 de limbi.

Patrick J. SAMMUT: După doisprezece ani / Twelve years later

DUPĂ DOISPREZECE ANI

    (mamei, care a plecat din această lume în ziua de 24 septembrie 2004)

 

După doisprezece ani

De la plecarea ta spre alte porturi

Eu înţeleg de ce

N-am vărsat vreo lacrimă,

Ştiind că mă părăseşti…

Am înţeles că, din acea clipă

Ai început să locuieşti în mine,

În cap, trup şi inimă,

Gânduri sau obiceiuri…

După doisprezece ani

Mă simt puternic,

Nu plâng, ci zâmbesc,

Mă privesc şi te văd,

Pe tine, iubită mamă.

 

TWELVE YEARS LATER

       (To my mother who left this world on the 24th of September 2004)

                       

Twelve years after your

departure to other harbour

I understood why

I did not shed any tear

at your going away…

I understood that from that

instant

You began to inhabit me

head, body, heart,

thoughts and tics…

Twelve years later

I feel strong

I do not cry, but smile,

I look at myself and see you

my beloved mother.

——————————–

Patrick J. SAMMUT

Mosta, Malta

15 mai, 2018

Traducere în limba română Dragoș Barbu

 

*PATRICK J. SAMMUT este un poet maltez, autor, printre altele, al volumului multulingv BEYOND şi al volumului de povestiri UNEASY RITUALS.

 

Olfa PHILO: Bleeding heart / Inimă însângerată

BLEEDING HEART

 

Now that the arm-wrestling game between

your roaring devil and my silent devil is over,

my soul is missing yours…

 

Now that I have taken a vacation from

your occasional storms

your thunder’s rumbling

your lightning’s flash

your torrential downpour

your ravaging tornado

your volcano’s lava

my heart started beating again for yours…

 

Now that the scars inflicted by devils started to heal,

the scar of your love proved to resist all medicine…

 

Now that my long buried wrath is exorcised and given flesh in words,

my mind suddenly recalled your sunny sky…

 

Now that our bodies are oceans apart,

Mr.Voidness has not ceased to court me day and night…

 

Now that sly wolves and poisonous snakes are playing around,

my heart proudly declared its immunity to all infections…

 

Now that freezing winter has become my only season,

I missed our emblematic spring…

 

Now that sorrow has become my feeding mother,

I knew that life and death lie in the heart…

 

Now that your offspring bear your indelible mark,

I knew that past,present and future are but one…

 

 

                           INIMĂ ÎNSÂNGERATĂ

 

Acum, dacă lupta corp la corp

Între demonul tău urlător şi demonul meu tăcut s-a încheiat,

Sufletul meu îţi duce dorul…

 

Acum, când am spus un fel de adio

Furtunilor tale trecătoare,

Huruitului trăsnetelor tale,

Luminilor fulgerului tău,

Ploilor tale de diluviu,

Tornadei tale devastatoare

Şi lavei vulcanului tău,

Inima mea a început să bată iar pentru a ta…

 

Acum, deşi cicatricile infectate de demoni încep vindecarea,

Cicatricea iubirii tale respinge toate leacurile…

 

Acum, pe când mânia mea demult îngropată este exorcizată,

Privirea mea îşi aminteşte subit de soarele cerului tău…

 

Acum, dacă oceanele despart trupurile noastre,

Mr. Pustietate n-a încetat să mă curteze zi şi noapte…

 

Acum, cu toate că lupi perfizi şi şerpi veninoşi mă înconjoară,

Inima mea se declară cu mândrie imună la toate vitregiile…

 

Acum, că tot mi-e singur anotimp geroasa iarnă,

Mi-e dor de carisma primăverii noastre…

 

Acum, fiindcă durerea mă hrăneşte ca o mamă,

Am aflat că viaţa şi moartea se ascund în inimă…

 

Acum,când copilul poartă pecetea ta de neşters,

Eu ştiu că trecutul,prezentul şi viitorul arată la fel…

————————–

Olfa PHILO

Tunisia

1 mai, 2018

(traducere în limba română de Dragoş Barbu)

 

* Olfa PHILO, scriitoare şi poetă, Olfa Philo (Drid) a jucat volei la nivel internaţional. Doctor în Literatura Americană, activează ca profesor de limba engleză.

Este o recunoscută militantă pentru drepturile femeilor, în special datorită temelor abordate în cărţile sale.

Adolf P.SHVEDCHIKOV: Lyrics / Versuri

LIFE WILL FLY FASTER THAN AN ARROW

 

Life will fly faster than an arrow,

While trembling bow string.

Leave behind even used words

To the memory of you not dead.

At the time,do not count the pages,

After all Genesis is endless.

Everyone here has its own track

Amid the innumerable indisguishable faces…

 

WHY A CHILD IS BORN

 

Why a child is born,

To ask questions about forever

Living,as he will not be able to understand

The secret of distressful life.

We wander through the maze of boring days,

Where leads the extras director

Who is righteous here,and who are

cynics and thieves

In the maze of unknown ways?

 

VIAŢA VA ZBURA MAI IUTE CA SĂGEATA

 

Viaţa va zbura mai iute ca săgeata,

Pe când coarda tremurătoare a arcului

Lasă în spate cuvinte uzate deja,

Despre amintirea ce se păstrează.

Uneori, să nu numeri paginile

După ce vei vedea nesfârşirea Creaţiei.

Continue reading „Adolf P.SHVEDCHIKOV: Lyrics / Versuri”

Rubina ANDREDAKIS: Springtime scene /Peisaj de primăvară

SPRINGTIME SCENE

 

Springtime

Always evoques rhyme;

Such a multitude of flowers

Hanging from all towers!

 

Bloomed trees,

So many laborious bees!

And colourful butterflies,

All working as allies.

 

An expression of Nature’s perfection,

Consideration and deep affection

Ocasionally provoking confusion

And maybe illusion.

 

Continue reading „Rubina ANDREDAKIS: Springtime scene /Peisaj de primăvară”

Patrick J.SAMMUT: Winter walk / Plimbare de iarnă

WINTER WALK

 

Lights peep out of from hndreds of dark caverns

feebly

when the wind plays pipes through bollards

worn out by decades of white haired winters.

I walk happily and listen to the magical notes

magical do re mi fa si la si do

and again

do re mi fa sol la si do.

I look down in te dark

and watch the waves beating angrily

-or just beating-

against the under passage

where no car or human dares to wander!

White foam and a few floating boats

anchored in panic.

Continue reading „Patrick J.SAMMUT: Winter walk / Plimbare de iarnă”

Mircea DOREANU: Inocentul

Pentru a dobândi inocența ca atitudine în și față de ceea ce creează, artiștii muncesc pe rupte cu materia specifică artei lor: acest demers începe la Brâncuși cu ”Cap de copil” și se încheie abia cu ”Cumințenia pământului”, începând cu care vor urma numai capodopere. Nu se poate face diferența între a avea și a mima excepțional inocența: J. D. Salinger o stăpânește în ”De veghe în lanul de secară” și ”Nouă povestiri”, dar o pierde în ” Franny și Zooey”. În ce îl privește, este o problemă de măiestrie. La Emil Brumaru travaliul literar nu se vede, se bănuiește: chiar în poemele licențioase el este un artizan al inocenței.

          Toth Arpad deține acest miracol în mod genuin, prin natura  sa individuală și în același timp el este un artizan al inocenței.

          Toth Arpad deține acest miracol în mod genuin, prin natura  sa individuală și în același timp îi este dăruit de Mama Natură. Ca orice inocent, nu își cunoaște înzestrarea i-o recunosc ceilalți, prin literatură. Limba română îi este a doua limbă: o folosește cu un firesc fără cusur. (Nu numai în ce scrie, ci în conversație, nu l-am văzut să își caute, blocat, cuvintele; asta și pentru că preferă exprimarea simplă, directă.)

”If just a single seed will fall

Down on the ground it will sprout

Its own gene will pass on

To its offsporings, if seed will grow!”

( ”The Wonder of Creation”)

          Dacă Dragoș Barbu, cel care rescrie excelent în engleză acest poem, ar fi articulat cuvântul  seed, ultimul substantiv al poemului ar fi rămas la stadiul denominării acelui ”single seed”  din primul vers citat, pe când astfel sămânța  primește atât atributul de esență a ființei, primordial cât și conotațiile universalității la care se extinde, Pare un lucru de la sine înțeles. Nu este așa decât pentru nepricepători. Dragoș Barbu este un traducător atent și fidel textului, De fapt preacunoscuta sintagmă traduttore-tradittore se referă și la încercarea permanentă a bunilor traducători de a depăși originalul, de a-i da un plus valoric de frumusețe, un bonus from the house.

          Continue reading „Mircea DOREANU: Inocentul”