Iubește-mă iubite,, pe margine de gând,
Măcar o clipă doar, mi-s buzele-nsetate,
‘N amurgul serii știi că dorul mi-i flămând,
Și ca un jar aprins, în inimă îmi arde.

Iubește-mă iubite, amurgul lin coboare,
Strivește-ma-n săruturi și tandre mângâieri,
Pe ramura-ți frumoasă, să -mbobocesc în floare,
Să înviem în sânul frumoasei primăveri.

Iubește-mă iubite, fii tu soarele meu,
Iar eu îți voi fi luna ce mult te-a căutat,
Cerul inimii mele în ploi de curcubeu,
Și de iubirea ta să-mi fie vesnic brazdat.

Plânge codrul se-nfioara,
Și suspina-ncetisor…..
Răsuna frumos în vară,
Acum doar un cârd de ciori,

Croncanind în cerc se strâng,
Și zburând deasupra lui,
Aripile-n zbor zbatind
Mai dau viață codrului.

Plânge codrul suspinând,
După frunzele-i căzute,
Pe nimeni nu vezi umblând,
Pe cărările-i tăcute.

Geme codrul și jeleste,
După vară -i este dor,
Doar izvorul clipoceste,
Și se scurge-ncetisor.

Nu-i țipenie de suflet,
Totu-i trist și părăsit,
Se aude doar un răcnet,
Ciorile-n zbor Croncanind.

Iarnă tu, anotimp sobru,
Fără cânt, flori și verdeață,
Cum ai pedepsit tu codrul
Lasindu-l fără de viață ?!?

Fă să-ți zboare zilele,
Cum zboară gândul haihui,
Să treacă, ca clipele,
Adu vara codrului,

Să răsune de cântări,
Să se umple de verdeață,
Iar eu să merg pe cărări,
Și să mă bucur de viață,
Cu iubirea mea de brațe.

——————————-

Elena TUDOSA

23 februarie 2019