Copacul vieţii
Dintr-un colţişor de iarbă,
Raza soarelui-răsare
Firicel de primăvară,
Chip suav de lăcrămioare;
Peste ele, soarele
A împrăştiat cu lacrimi
Cerul cu vagoanele,
Tone de suflu şi patimi.
Viaţa fostei primăveri
A pornit spre reciclare
Trenul cu-ale ei mistere,
Să răsară iarăţi soare.
Soarele reînviase
Firicelul-copăcel;
Culmea, vântul ei udase
Aerul, răcind defel;
Ce să zic?Din copăcel,
Frunzele, mai mari, mai mici
Au căzut, minţind niţel
Că ar plânge după pici.
Iarna… Cu alai de fulgi
L-au acoperit terestru…
-Iarnă, dacă nu te duci,
Adu-mi un anemometru:
Să măsor clipitele
Dintre veri şi primăveri,
Care duc, ursitele
Înspre toamne şi-nspre ierni;
Lasă timpul să vorbească
Despre fapte şi-mpliniri;
Primăvara să renască,
Pentru alte-nzăpeziri!
———————————-
Mariana POPAN
Baia Mare
22 februarie 2019