Magii de primăvară

 

S-aud lespezi lungi prin iarbă
cum se-ntorc prin melci în zori,
totu-i liniște-n năframă
de cireși albiți de flori,

Păsărele mici de-o șchioapă
se întrec prin rămurele,
să mai prindă câteodată
fluturi mici goniți de vreme,

Dimineața-i zână bună
desculță merge-n trifoi,
peste cer o semilună
mai face cu ochiu-n nori,

Zorii, ropot de lumină
cântă liniștea în zări,
doar cocoșul din grădină
prin găini strigă-n flotări,

Câmpul verde stă în rouă
macii roșii înfloresc,
chiar și umbra este nouă
în magii ce lenevesc,

Că-așa-i primăvara noastră
ca un prunc la sân necopt,
ne aduce flori în glastră
și ne-mbată-n flori de soc!

 

Înserare

 

Înserarea mă privește
cu ochi umezi și blajini,
printre nori de ploaie vântul
se înfoaie-n rogojini,
luna mai timidă astăzi
se pitește iute-n gândul unui
înger serafim,
din umbrare lungi cât postul
greierii se-ntrec în iarbă
să mai cânte-n noaptea asta
dintr-un ciot de clavecin,
eu mă las în voia sorții
visul ce l-am luat cu mine
sub un braț de mângâiere,
deja arde-n felinare strânse-n
gurile din vetre,
e miros de pită coaptă
si a ceai de cimbrișor,
parcă-aud din amulete ce le țin
in prag de dor,
Continue reading „Simon JACK: Versuri” →