Rexlibris Media Group: POEZIE FĂRĂ FRONTIERE

Antologia în limba română a poeziilor promovate săptămânal
prin fundația ITHACA – Spania

Editura Tiparg, Pitesti, 2020, nr. 21

in „Biblioteca Revistei Curtea de la Arges”

(www.curteadelaarges.ro)

207 de poezii semnate de 200 de poeți contemporani din întreaga lume

O antologie unică, de poezie modern internațională, provenind din țările: Algeria, Argentina, Austria, Australia, Belgia, Bosnia, Brazilia, Bulgaria, Chile, China, Columbia, Croația, Cuba, Republica Cehă, Republica Dominicană, Egipt, Marea Britanie, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Guatemala, Ungaria, Islanda, India, Irak, Iran, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Coreea, Creta, Kurdistan, Liban, Malaysia, Mexic, Maroc, Nicaragua, Peru, Filipine, Polonia, Portugalia, România, Rusia (Anna Akhmatova), Senegal, Slovacia, Africa de Sud, Spania, Suedia, Taiwan, Thailanda, Turcia, SUA, Ucraina și Uruguay.

***

Nu mă socoti migdal

Fă-mă amar,

socoate-mă migdal.

Paul Celan

Nu mă socoti unul de-al lor,

nu mă pune-n rând

cu amărăciunile toate

sau cu tenebrele cele mai sumbre.

Să nu mă socoți o migdală de-a ta.

Dă-mi mie mai bine,

când noaptea-i prea deasă,

al stelelor licăr

și speranța în zori,

al visului mac.

Germain Droogenbroodt, Spania – Belgia

Traducere: Gabriela Căluțiu Sonnenberg

în colaborare cu autorul

***
Cartea se poate comanda în România, la prețul de 25 de lei, la adresa:
curteadelaarges@gmail.com
Trimiteri în străinătate cu preț ajustat tarifului poștal internațional.

„Frumuseţea va salva lumea”, spus-a Dostoievski, iar asta o ştiu şi o încearcă dintotdeauna poeţii. Germain Droogenbroodt, poet belgiano-spaniol, de fapt, poet al întregului mapamond, s-a implicat cu trup şi suflet în „salvarea lumii prin poezie”, coordonând de ani buni o „campanie” cum nu ştiu să mai existe alta: un poem pe săptămână, de autori de pe toate continentele, tradus în zeci de limbi, trimis la mii de adrese e-mail şi publicat în reviste de cultură din diverse ţări – inclusiv în Curtea de la Argeş (www.curteadelaarges.ro). „Responsabil” cu limba română în echipa sa este Gabriela Căluţiu Sonnenberg.

Cei doi ne oferă prin cartea de faţă o veritabilă piesă bibliofilă: aproape 270 de poeme, traduse în româneşte, de peste 200 de autori, unii dintre ei fiind nume mari ai literaturii. Doi profesionişti, entuziaşti-împătimiţi, o muncă sisifică, un rezultat pe potrivă – o antologie de colecţie.

„O boală învinsă-i orice carte”, ne asigură un vers al lui Lucian Blaga. Avem confirmarea în faţa ochilor… (Acad. Gheorghe Păun)

Eleonora SCHIPOR: Sărbătoarea noastră deosebită

Prima duminică a lunii lui Brumărel ne vine cu o sărbătoare deosebită în viața noastră – Ziua lucrătorilor din învățământ. Ziua Profesorilor.

La CIE Cupca este o sărbătoare deosebită. Este ziua autoconducerii. Elevii claselor superioare devin pentru o zi profesori. De asemenea pregătesc un concert dedicat acestei zile deosebite. Felicitări, versuri, cântece, urări de bine răsună în această zi cu drag pentru dascălii iubiți.

Nu uităm în ajun să-i felicităm și pe veteranii învățământului public, cei care zeci de ani au trudit în această școală, iar acum se află la odihna binemeritată.

Foștii elevi deasemenea nu uită să ne felicite trimițindu-ne mesaje prin rețelele de socializare, telefon etc. Le mulțumim și conducătorilor altor instituții care nu uită să ne felicite. Felicitări și urări de bine primim și din partea părinților elevilor noștri.

Această sărbătoare este o sărbătoare a întregii societăți, or, la vremea lor toți au trecut prin școală și de aici au plecat pe căile vieții.

***

Un buchet de crizanteme în toamnă

Membri comitetului școlăresc, ai cercului «Tinerii muzeografi» și ai cenaclului literar «Lămâița», toți elevii de la CIE Cupca felicită cu multă stimă, căldură și dragoste pe toți pedagogii acestei instituții de învățământ cu prilejul sărbătorii profesionale.

Bunii, scumpii, multstimații noștri dascăli ! Fiți întotdeauna așa cum sunteți, cum vă știm și cum puteți doar dumneavoastră să rămâneți mereu – sinceri, harnici, grijulii, pricepuți, binevoitori, îngăduitori, răbdători, amabili, neobosiți, neosteniți, minunați…

Bunul Dumnezeu să vă dăruiască multă-multă-multă sănătate și tot ce vă doriți să vi se împlinească întocmai. Ne cerem din suflet iertare pentru că vă supărăm și vă necăjim uneori, dar vă iubim și vă prețuim, și rămâneți în inimile și sufletele noastre ca oamenii ce ne-au altoit cele mai nobile și și frumoase calități omenești : cinstea, omenia, adevărul, bunătatea, dragostea de viață, muncă, carte, neam, baștină, grai, credință, sat, meleag, stima și ajutorul reciproc.

Ne închinăm în fața domniilor voastre pentru munca enormă ce o depuneți de-a lungul vieții ca noi elevii de azi, cei de ieri, cei de mâine să ajungem oameni adevărați.

Să trăiți mulți ani frumoși, buni, bogați, bunii și iubiții noștri dascăli, și semănători de lumină în sufletele celor pe care îi și i-ați instruit cu atâta bunătate și bunăvoință. Toate florile acestei toamne vi le aducem la pragul sufletelor dumneavoastă nobile și pline de bunătate.

La mulți, mulți, mulți Ani, dragii noștri!

***

Foștilor mei învățători

Dragii mei învățători,

Bunii mei sfătuitori,

Să trăiți atâta căt doriți

Și nicicând să nu îmbătrâniți.

Continue reading „Eleonora SCHIPOR: Sărbătoarea noastră deosebită” →

Al. Florin ŢENE: Lansare de excepție – Cartea “Poeți clujeni postdecembriști“ de Adrian Țion rescrie istoria contemporană a poeziei din Ardeal

În organizarea Biroului Învățământ, Cultură, Culte din cadrul Primăriei Cluj-Napoca a avut loc în după amiaza zilei de 30 septembrie a.c., la Centrul de Cultură Urbană din Parcul Central ,,Simion Barnutiu”, lansarea cărții ”Poeți clujeni postdecembriști“ de Adrian Țion. Despre cartea criticului literar, apărută printr-un proiect realizat cu sprijinul Primăriei și Consiliul Local Cluj-Napoca, care a fost editată la Editura Casa Cărții de Știință a vorbit, în debut, istoricul și criticul literar Mircea Popa, care, afirma că nu există poezie nouă sau veche, poezia poate fi ori bună, ori rea. Acesta sublinia că poezia postdecembristă de la Cluj a venit ca un val care dorea schimbarea generației trecute. Debutanții în poezie, după evenimentele din decembrie 1989, alcătuiesc o primă generație a libertății și a expresivității eului poetic. Meritul lui Adrian Țion este că a alcătuit o antologie critică despre acești poeți. Printre altele, Mircea Popa a subliniat că la această generație exprimarea liberă a fost un câștig al revoluției. Astfel, acum, poeții acestei generații se află pe un teren de coagulare și de extensie.Un rol important, în perioada aceea, l-a avut cenaclul “Zalmoxis“, înființat prin luna noiembrie 199,. la care au aderat tinerii Ionuț Țene, Horia Muntenuș, Ioan Pavel Azap, Daniel Moșoiu, Dorin Crișan, Daniel Hoblea, Flavia Teoc etc.Vorbitorul a încheiat subliniind că, prin talentele acestea, cuprinse în prezenta carte este o veritabilă carte de vizită a Clujului liric. Istoricul literar a amintit faptul că, în presa vremii, a scris cronici la primele cărți publicate ale acestei generații de poeți, care a revoluționat limbajul.

În continuare, Marius Mureșan, coordonatorul acestei activități, reprezentantul editurii, a dat cuvântul poetului Ion Cristofor care, printre altele, a spus că revistele apărute după evenimentele din decembrie, cum au fost “Aisberg“, editată de Horia Muntenuș, “Fapta Transilvană“ editată de C. Zărnescu au contribuit la promovarea noului curent în poezia clujeană. Despre poezia lui Ionuț Țene a spus că acesta este ”apostol al poeziei postdecembristă.“ Aducând o subtilă critică la autorul cărții că nu a inclus-o și pe poeta Oana Boc, soția primarului Emil Boc, deși cartea a făcut referire doar la cei care au interacționat cu fenomenul liric ”Zalmoxis”, care făcea legătura dintre interbelic și revoluție, dar și dinamita limbajul poeților postdecembriști.

În cuvântul său, criticul literar Victor Cubleșan a dezbătut problema generațiilor, arătând că optzeciștii au avut curajul să înfrunte cenzura comunistă prin diferite tertipuri, prin acele idei absconse, iar generația postdecembristă a avut și are libertatea deplină a cuvântului, ”Cartea lui Adrian Țion este un tablou, o radiografie”.

Poetul Dumitru Cerna a vorbit despre ”poeții primăriei”, aducând în plin plan activitățile cenaclurilor apărute după decembrie 1989, despre cărțile de debut ale celor care băteau la poarta Poeziei.

În continuare a salutat activitatea acestei generații scriitorul Constantin Cubleșan, care a scris numeroase cronici la cărțile acestei generații care a contribuit la înnoirea limbajului poetic și au publicat cărțile în condiții tipografice deficitare.

Poetul Victor Constantin Măruțoiu a relatat amintiri din perioada tinereții acestei generații, născută sub semnul poetului Teohar Mihadaș, fost deținut politic anticomunist.

Autorul, criticul literar Adrian Țion, a explicat exhaustiv despre elaborarea acestei cărți, ce cuprinde 30 de poeți clujeni, afirmați în jurul grupului Zalmoxis, poeți care, de-alungul timpului, și-au îmbogățit opera, contribuind la înnoirea metaforei, lirismului și al cuvântului. Atunci au apărut termenii lirici ”cuvânt tăiat” și ”destructurarea versului”. Despre acest paradox au vorbit Ion cristofor și Mircea Popa, care au subliniat avangardismul tinerei generații lirice, dar care, în același timp, cereau reîntoarcerea la metafora interbelică. Cu această ocazie mulțumind Primăriei clujene și biroului de Învățământ, Cultură, Culte pentru sprijinul acordat în lansarea cărții. La final, cantautorul Emerich Imre, fost membru Flacăra a fascinat publicul, cu un frumos concert folk.

Cartea lui Adrian Țion este o lecție de critică literară data confraților leneși care nu mai scriu despre noile voci lirice ale Ardealului. Antologia critică este o isagogie de istorie literară a poezei românești.

Vorbitorii au făcut referire la legătura dintre grupul Zalmoxis și istoria religiilor a lui Mircea Eliade, o grupare lirică arhetipală pentru un ethos metaforic. „La 30 de ani de la Revoluția Română (acest proiect a început în toamna anului 2019), prezentul volum ilustrează succint creațiile literare ale celor 30 de poeți clujeni afirmați în jurul grupului Zalmoxis sau în afara lui, subliniind contribuția fiecăruia la înnoirile limbajului și ieșirea din tiparele tabuizante ale epocii anterioare. Acești poeți sunt: Ionuţ Ţene, Horia Muntenus, Adrian Mihai Bumb, Ioan-Pavel Azap, Dumitru Cerna, Sorin Grecu, Tudor Ștefan, Ştefan Manasia, Marius Ţion, Adrian Suciu, Flavia Teoc, Daniel Hoblea, Ioan Negru, Dan Marius Drăgan, Victor Ţarină, Dorin Crişan, Alexandru Hălmăgean, Daniel Moșoiu, Ştefan Melancu, Persida Rugu, Dinu Virgil, Vasile Gogea, Luciana Medve, Ioan Buteanu, Iulia Cibişescu, Mihaela Handrea, Laurenţiu Mihăileanu, Victor Constantin Măruţoiu, Maria Pal, Ion Antoniu” scrie autorul Adrian Ţion în prefaţa cărţii publicate la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă.

––––––––-

Al. Florin Țene

Al. Florin ŢENE: Care sunt argumentele care m-au făcut să scriu romane despre scriitorii interbelici

Exista pe vremuri o colecție de popularizare a unor evenimente istorice, sau a unor personalități, pe care, noi elevii, o citeam cu mare interes. Pe lângă aceasta au început să apară romane despre viața romanțată a unor scriitori din literatura universală, dar și din literatura română, cărți pe care le studiam cu pasiune, respingând studiile seci, anoste și plictisitoare apărute între coperțile cărților cu aer academic.

Acele romane ne atrăgeau prin felul de a aborda viața romanțată a scriitorilor, modul de a creiona atmosfera socială în care au trăit și mai ales felul cum zugrăveau realitatea, în contextual vieții acestora. Astfel, autorii acelor cărți ne făceau să trăim și să suferim alături de ilustrele lor personaje, iar pe nesimțite învățam viața și opera personalităților– „oameni viiˮ – ale acelor romane.

Pe când eram elev la liceu, am citit cu interes Romanul lui Eminescu, apărut în perioada 1935 – 1936, la Editura Națională– Ciornei, cu cele trei volume Luceafărul, Nirvana și Carmen Seaculare, L.N. Tolstoi în amintiri și scrisori, Editura ARLUS – Cartea Rusă, 1953, de I.E. Repin, Viața romanțată a lui Stendhal, de A. Vinogradov, apărut la Editura „Cartea Rusă”, în 1959, Viața lui Tolstoi, vol. 1,2 și 3, de Henri Troyal, apărute la BPT, sau, după studiile universitare, Cervantes, de Bruno Frank, apărută la Editura Pentru Literatură Universală, București, 1969.

Astfel de cărți au deschis drumul spre înțelegerea vieții scriitorilor și a unor personalități din istoria culturii române dar și din cultura universal.Aceste cărți m-au făcut să înțeleg studiile științifice despre scriitorii pe care îi învățam la facultate. Cărțile de acest gen au influențat, nu în puține cazuri, destine, au modelat caractere. Fiindcă, așa cum spunea Thomas Mann: „Minunat lucru când omul are o cauză pe care o apără! Asta îl face și pe el frumos și îi face frumoasă și cauza.ˮ.

Continue reading „Al. Florin ŢENE: Care sunt argumentele care m-au făcut să scriu romane despre scriitorii interbelici” →

Al. Florin ŢENE: Adevărata educația patriotică se face în școală prin ”ISTORIA scrisă de tineri“

De câțva ani primesc din Avrig de la profesorul Din Petre cărți cu eseuri și articole cu teme istorice scrise de elevii săi de la Liceul Teoretic “Gheorghe Lazăr “, din orașul a cărei latură sudică este străjuită de crestele Făgărașilor, numiți de geograful francez Em. de Martonne „Alpii Transilvaniei” cu vârfurile Suru (2281m), Budislavu (2345m), Ciortea (2426m) și Scara (2213m).Despre acele cărți am scris cu mare plăcere. fiindcă am descoperit în profesorul Din Petre acel dascăl adevărat care insuflă învățăceilor lui spiritul dragostei de neam și țară prin istoria neamului românesc așezat de veacuri pe teritoriul din spațiu carpato-danubiano-pontic.

Cartea pe care am primit-o acum, se întitulează “Istoria scrisă de tineri-volumul VI “, având o dedicație care mă onorează: “Domnule Președinte al Ligii Scriitorilor din România, Alexandru Florin Țene, am onoarea să vă dăruiesc acest volum în semn de aleasă prețuire pentru implicarea Dumneavoastră excepțională în dezvoltarea culturală a României. Cu deosebită gratitudine, ss Din Petre, Avrig, 21.09, 2020. “

Pe ultima copertă se află următoarele rânduri, scrise de prof.Emilian Marius Novac, directorul Liceului Teoretic “Gh.Lazăr Avrig “, cuvinte încărcate de lumina speranței:”Sesiunea de comunicări și referate vine ca un omagiu adus martiriului celor trei eroi naționali care, prin acțiunile lor, au exprimat povara și suferința îndurată de țăranii Transilvaniei din secolul XVIII, s-au sacrificat pentru îndreptarea și ușurarea vieții acestei clase sociale atât de oprimată de conducătorii politici din acea vreme.

Este încurajatoare și dătătoare de speranță pentru viitor această manifestare și binevenită pentru sufletele celor care simt românește. O națiune nu-și poate construi viitorul fără un trecut.Un trecut pe care tânăra generație are datoria să-l cunoască, să îl respecte și să învețe din ce a fost bun și din ce a fost rău. “.Acest text este un extras din “Prefață “, semnată de directorul liceului ce evidențiază Sesiunea Regională de Comunicări și referate pentru elevi:”235 de ani de la martiriul lui Horea și Cloșca “, sesiune care în anul acesta a ajuns la vârsta de 10 ani, timp în care spiritual patriotic a fost îmbrâțișat de elevi, care astăzi sunt cetățeni demni ai României.

Editorul și inițiatorul cărții, apărută la Editura Napoca Star, Cluj, 2020, este profesorul Din Petre, absolvent al Facultății de istorie din cadrul UBB Cluj, care semnează și “Cuvânt înainte “.

Profesorul Din Petre, de-alungul anilor, mi-a trimis aceste antologii cu creațiile elevilor săi, comunicări științifice, eseuri, texte scrise și referate, compuse de elevii participanți la Sesiunile de Comunicări și Referate a elevilor de-alungul a unui deceniu, .Despre aceste cărți am scris cu entuziasm și am publicat în diferite ziare și reviste.

Și în anul acesta, 2020, am primnit de la distinsul profesor antologia cu titlul amintit mai înainte.Volumul de față este oglinda fidelă a aspiraților elevilor de a răspunde la realitățile sociale, politice din țara noastră prin studierea aprofundată a istoriei neamului din care provin.Interesantă această abordare istorică și culturală ce coagulează în prezent experiența unui trecut, în căutarea soluțiilor necesare prezentul țării ce încă este în căutarea drumului ce duce spre un viitor luminous, civilizator și democratic.

În “Cuvânt înainte “, profesorul Din Petre face o retrospectivă a activităților elevilor săi participanți la diferite concursuri regionale, interregionale și naționale, pe teme de istorie, unde elevii Liceului din Avrig au obținut diferite premii.

Cartea prezentă cuprinde 20 de comunicări și referate ale elevilor participanți la seminar: Simina Antonoiu de la Colegiul Național Alexandru Lahovari, Rm.Vâlcea, având coordonator dr.Sorin Oane, lucrarea având titlul”Medicina ]n Egiptul Antic “.Andrei M. Morar cu lucrarea “Perspective istorice asupra voievodului Radu Negru”, de la Colegiul Național Radu Negru din Făgăraș, județul Brașov, având coordonator prof.Ioan-Armand Streza, Vlad Miclăuș și Adrian Cujbă, de la Colegiul Național cu lucrarea “Controverse istiorografice privindu-l pe legendarul Negru Vodă “ de la Colegiul Octavian Goga din Sibiu, având coordonator prof. Adrian Neamțu, Georgiana Nicol Rad cu lucrarea “Istoria sașilor din Transilvania “ de la Liceul Teoretic Constantin Noica din Sibiu, având coordonator prof.Paula Luca, Nistor Denisa cu lucrarea “Michelagelo Buonarroti( 1475-1564 ) – spiritual Renașteri“, de la Colegiul Tehnic Cibinium, din Sibiu, coordonator prof.Daniela Curelea, Adriana-Jessica Banea, Raluca-Andreea Verzescu cu lucrarea “Perechi celebre în istorie “de la Liceul Teoretic Gheorghe Lazăr din Avrig, coordonator prof. Elena Anghel, Antonia Sebastiana Dumitru, cu lucrarea “Legendele Dumitrei, “, Colegiul Național George Coșbuc din Năsăud, coordinator prof. Floare Vaida, Denisa Lagăru, cu lucrarea “A pornit Răscoala lui Horea dintr-o confuzie? “ de la Liceul Gheorghe Lazăr-Avrig, coordonator director adjunct Marcel Luca, Alexandru Barna, lucrarea “Monumente istorice în Hălmagiu “, Liceul Teoretic-Sebiș, jud.Arad, coordinator Gheorghe Barna, Ștefan Ristoiu, lucrarea “ Dr.Valer Moldovan-personalitate transilvăneană“, Liceul de Coreografie și Artă Dramatică Octavian Stroia-Cluj-Napoca,, coordonator Laszlo Fazakas, Karla Durdun, Ioana Nicoară, Rareș Vizante, cu lucrarea “Aspecte cu privire la apariția și folosirea în Sibiu a mijlocului de transport în comun tranvaiul la sfârșitul secolului al XIX-lea și în primele decade ale secolului al XX-lea.Școala Gimnazială Radu Selejan Sibiu”, coordonator profesor dr. Dragoș L. Curelea.Luiza Cășvan, Camelia Munteanu, Larisa Șchiopu cu lucrarea “România și Bulgaria între anii 1914-1916, în percepția ciobanului român Nicolae S. Șucu “, Liceul Teoretic Gheorghe Lazăr- Avrig, coordonator prof.Petre Din, Raul Vasile Rațiu cu lucrarea “ Cum este “ucisă, a doua oară, Ecaterina Teodoroiu (Cătălina Toderoiu! ) “, de la Liceul Teoretic Samuiel Micu ,Sărmașu, județul Continue reading „Al. Florin ŢENE: Adevărata educația patriotică se face în școală prin ”ISTORIA scrisă de tineri“” →

Tatiana Doina POPOVICI în ,,dialoguri literare” cu poetul Corneliu Neagu (18)

MOTTO: În definitiv, nu anii din viață sunt cei care contează, ci viața din anii tăi. (Abraham Lincoln)

Abraham Lincoln (n. 12 februarie1809, Hodgenville, Kentucky, SUA – d. 15 aprilie 1865, Petersen House, SUA), a fost avocat și om politic american, al șaisprezecelea președinte al Statelor Unite ale Americii, funcție pe care a exercitat-o începând cu luna martie 1861 și până la asasinarea sa în aprilie 1865. Lincoln a condus Statele Unite în timpul Războiului Civil – cel mai sângeros conflict al său, dar și cea mai mare criză morală, constituțională și politică. Prin aceasta, el a conservat Uniunea, a abolit sclavia, a întărit guvernul federal și a modernizat economia.

FRUCTUL OPRIT

Când te-am văzut întâia oară dezbrăcată,

dezvăluindu-te misterioasă-n fața mea,

am tresărit cuprins d-un tremur deodată

și-o teamă ireală-n mine se năștea.

Ai apărut în viața mea fără de veste,

învăluită-n aură de înger izgonit,

care s-a rupt din taina dogmelor celeste

pentru-a gusta din pământescul fruct oprit.

Nu îndrăzneam să te ating, măcar cu gândul,

căci îngerul trădat în tine încă mai trăia,

ci am rămas pe loc încremenit privindu-l

cum dintr-un înger sfânt în demon se schimba.

În ochii tăi creșteau dorințe ne-mplinite,

mă răstigneai, fără să știu, pe trupu-ți în delir,

prin timp ne rătăceam pe nefirești orbite,

gustând îmbrățișați zeescul elixir.

Aș fi rămas cu tine veșnic, neuitato,

supus te-aş fi urmat fără să-ţi cer nimic,

iubirea mea de-a pururi ţi-aş fi dat-o

ca-n sferele cerești din nou să te ridic.

Te-ai risipit însă ca neaua-n primăvară

pe trecătoarele iubiri ce-n zare ți-au ieșit

și m-ai trădat, urmându-ți calea ta precară

de înger detestat și veșnic răzvrătit.

Tatiana Doina Popovici: În trei strofe polimorfe, autorul reiterează păcatul originar. În prima strofă, Eul liric descoperă o Eva misterioasă care-i produce fiori, dar și teamă. Aceasta a apărut pe neașteptate „învăluită-n aură de înger izgonit”. Ruptă din „taina dogmelor celeste”, vrea să guste „din pământescul fruct oprit” (Mărul care sugerează păcatul originar).

În fața „îngerului trădat” Eul liric rămâne „încremenit”. Starea de sfială – „Nu îndrăzneam să te ating / măcar cu gândul” – dispare treptat pentru ca „dintr-un înger sfânt în / demon se schimba”. Dorințe „ne-mplinite” se reflectau „în ochii tăi” și, ca un adevărat demon „mă răstigneai… pe trupu-ți în delir”. Astfel, rătăciți „pe nefirești orbite”, cei doi gustau „zeescul elixir”.

În strofa a treia, Eul liric trăiește dezamăgirea de a fi trădat în ciuda faptului că „Aș fi rămas cu tine veșnic, neuitato”. Acest neologism în Vocativ subliniază durerea (suferința) provocată de trădarea acestui „înger detestat și veșnic răzvrătit”.

Deși trădat Eul liric n-a uitat iubita, cu chip de înger, dar cu comportament demonic pe care, prin devotament și iubire veșnică, ar fi ridicat-o din nou „în sferele cerești”.

S-ar putea spune că, după ce a gustat „din / pământescul fruct oprit” Eva și-a urmat „calea… precară/ de înger detestat și veșnic răzvrătit”.

Prezența Eului liric este marcată de verbe la indicativ: am văzut, am tresărit, nu îndrăzneam, am rămas pe loc etc și prin formele neaccentuate ale pronumelui personal, persoana întâi „mă”. Eul dual apare în strofa a doua – „ne rătăceam”.

Reamintind păcatul originar, autorul prezintă o experiența personală pe care nu o poate uita, poate și pentru faptul ca a fost trădat.

La realizarea artistică a poemului contribuie, pe lângă imaginile vizuale și motorii, un șir de epitete: misterioasă, ireală , de înger, celeste, oprit, sfânt, zeescul. Cuplul adamic este relevat de Eul dual „ne”. Este de semnalat și locuțiunea verbală „am rămas pe loc” care subliniază uimirea Eului liric fermecat de apariția „în aura de înger”.

Corneliu Neagu: Ne aflăm în fața unui poem de dragoste al cărei miraj atinge culmile „zeescului elixir”, risipindu-se, până la urmă, „ca neaua-n primăvară”. Eul liric ne conduce prin meandrele acestei povești de dragoste adolescentină, reușind să transmită cititorului emoții foarte puternice.

Prima strofă ne introduce în atmosfera primei întâlniri, marcată de surprindere si chiar de o teamă ireală: „Când te-am văzut întâia oară dezbrăcată,/ dezvăluindu-te misterioasă-n fața mea,/ am tresărit cuprins d-un tremur deodată/ și-o teamă ireală-n mine se năștea”. Surprinderea și teama sunt explicate în următoarele patru versuri: „Ai apărut în viața mea fără de veste,/ învăluită-n aură de înger izgonit,/ care s-a rupt din taina dogmelor celeste/ pentru-a gusta din pământescul fruct oprit”.

Surprinderea și teama ireală a Eului liric atinge cote maxime la începutul strofei a doua: „Nu îndrăzneam să te ating, măcar cu gândul,/ căci îngerul trădat în tine încă mai trăia,/ ci am rămas pe loc încremenit privindu-l/ cum dintr-un înger sfânt în demon se schimba”. În următoarele patru versuri ale strofei a doua dorințele iubitei ajung la apogeu. Preia inițiativa actului de iubire fizică: „mă răstigneai, fără să știu, pe trupu-ți în delir…”. Îmbrățișați, cei doi „rătăceam pe nefirești orbite,/ gustând îmbrățișați zeescul elixir”.

În strofa a treia este relatat deznodământul acestei frumoase povești de dragoste, datorită trădării iubitei. Preludiul acestei trădări este marcat prin declarația, fără echivoc, a Eului liric: „Aș fi rămas cu tine veșnic, neuitato,/ supus te-aş fi urmat fără să-ţi cer nimic,/ iubirea mea de-a pururi ţi-aş fi dat-o/ ca-n sferele cerești din nou să te ridic”. Însă ea a ales altă cale, explicată în ultimele patru versuri: „Te-ai risipit însă ca neaua-n primăvară/ pe trecătoarele iubiri ce-n zare ți-au ieșit/ și m-ai trădat, urmându-ți calea ta precară/ de înger detestat și veșnic răzvrătit”.

După cum se poate deduce, chiar dintr-o primă lectură, FRUCTUL OPRIT este un poem de dragoste de un realism zguduitor. Poemul a fost publicat prima dată în volumul de versuri CUNOAȘTEREA DE SINE, Ed. ePublishers, București, 2017. A fost republicat, trei ani mai târziu în Antologia Lirică POEME PESTE TIMP, Ed. BREN, București, 2020. A fost publicat, de asemenea, în revistele on-line CONFLUENȚE LITERARE și LOGOS & AGAPE, primind comentarii elogioase din partea cititorilor.

TRENUL

Cândva, demult, la început de vară,

tu te-ntorceai cu-n tren necunoscut,

te așteptam, dar nu te-am revăzut,

căci trenul tău nu mai oprea în gară,

se îndrepta către un alt ținut.

Ploua și noaptea se lăsa afară,

iar eu călcam peronul abătut,

din zări venea un cântec de fanfară

în urma trenului, deja pierdut.

Și ani de-a rândul, așteptând în gară,

fără să cred, deodată te-am văzut –

am tresărit și te-am privit tăcut,

venea din zări un cântec de fanfară,

tu mă-nrobeai c-un zâmbet absolut,

iar eu, rămas în urma ta afară,

am plâns până târziu și m-am zbătut

căci trenul a rămas pe veci în gară,

dar tu erai doar visul meu pierdut.

Tatiana Doina Popovici: Depozitar și practicant al subiectelor din poemele sale, Corneliu Neagu este un izvor nesecat de amintiri reale sau imaginare. Cu o imaginație bogată, poetul se simte confortabil în expresionismul-oniric, așa după cum s-a văzut în mai toată creația sa lirică.

„Trenul” este, cred, expresia unui vis imaginat într-o gară, loc atât de familiar autorului. Trenul, gara, fanfara sunt obiecte reale în care autorul țese „visul” ce pare atât de real.

Alcătuită din două strofe polimorfe (9 versuri fiecare – procedeu neobișnuit la acest autor), poemul plasează întâmplarea „la început de vară” când Eul liric aștepta „un tren necunoscut”. Adresarea către o iubită (reală sau imaginară) „tu te-ntorceai”, te așteptăm, dar nu te-am revăzut” lasă impresia unei întâmplări reale. Ca așteptarea să capete dramatism „Ploua și noaptea se lasă afară, / iar eu călcăm peronul abătut”. Starea de neliniște este acompaniată de „un cântec de fanfară” care venea „în urma trenului, deja pierdut”

Așteptând în gară „ani de-a rândul, până la urmă „deodată te-am văzut-/ am tresărit și te-am privit tăcut” în timp ce „din zări venea un cântec de fanfară”. Chipul „c-un zâmbet absolut” a stors lacrimi, cu toate ca „trenul a rămas pe veci în gară, /dar tu erai doar visul meu pierdut”.

Ca de obicei, în creația lui Corneliu Neagu, visarea este motivul care țese realitatea cu visul în versuri ce creează impresia unor întâmplări adevărate.

Pronumele personal, persoana a doua singular accentuat sau neaccentuat sugerează ca Eul liric se adresează unei iubite cunoscute care „se îndrepta către un alt ținut” în timp ce „eu rămas în urma ta afară, / am plâns până târziu și m-am zbătut”.

Eul liric este marcat prin verbe la indicativ: așteptam, am văzut, am tresărit, am privit, am plâns (toate având subiect inclus „eu”) și pronumele personal, persoana întâi, accentuat sau neaccentuat: eu, ne-.

Corneliu Neagu: Amestec de realitate și vis, poemul TRENUL ne pune în fața unei povești de dragoste în care femeia iubită trebuia să se întoarcă „la început ce vară […] c-un tren necunoscut”. Cu ajutorul simbolurilor deja consacrate în lirica autorului – gara, trenul, fanfara – poetul ne introduce în atmosfera unei așteptări eșuate. După cum aflăm chiar din prima strofă, „trenul […] nu mai oprea în gară,/ se îndrepta către un alt ținut”. Afară ploua, „din zări venea un cântec de fanfară”, se lăsa noaptea, iar poetul se plimba „abătut” pe peron. Cântecul fanfarei, care se auzea „în urma trenului deja pierdut”, sugerează zădărnicia așteptării.

În strofa a doua, Eul liric ne spune că așteptarea a durat „ani de-a rândul”. Iar într-o seară chiar a crezut că a văzut-o (pe ea, iubita) coborând din trenul fantastic. A tresărit și a privit-o tăcut, în timp ce „din zări” venea același „cântec de fanfară”, care nu prevestea nimic bun. Cu toate acestea, Eul liric părea convins că ea a coborât în gară și că-l subjuga „c-un zâmbet absolut”. Dar aflăm, la finalul poemului, că „trenul a rămas pe veci în gară”, iar ea nu era decât „un vis pierdut”.

Amestecul acesta de realitate și vis, despre care vorbeam la început, în care simboluri precum trenul, gara și fanfara apar de mai multe ori, ne îndreptățește să încadrăm acest poem în categoria simbolist-onirică.

Poemul TRENUL a fost publicat prima dată în volumul de versuri CUNOAȘTEREA DE SINE, Ed. ePublishers, București, 2017. A fost republicat, trei ani mai târziu, în Antologia Lirică POEME PESTE TIMP, Ed. BREN, București, 2020. De asemenea, a fost publicat în revista on-line CONFLUENȚE LITERARE, având o primire favorabilă din partea cititorilor.

Continue reading „Tatiana Doina POPOVICI în ,,dialoguri literare” cu poetul Corneliu Neagu (18)” →

Georgeta BLENDEA-ZAMFIR: Aura Zen în creația artistei Ramona Pintea

Născută în 22 iunie, la solstițiul de vară, în preajma Sânzienelor și a Zilei Iei românești, Ramona a luminat cu ochii ei negri, privindu-mă din căruciorul ei roșu, viața mea întreagă. La castelul, unde s-a descoperit statuia șarpelui care simbolizează energia Kundalini, mergeam seara după lapte, așteptându-l pe tatăl ei, cel mai frumos bărbat cu ochi albaștri, descendent din conții Bucevski, veniți din Polonia în jurul anilor 1600.

Talentul Contelui Epaminonda Bucevski, l-a moștenit Ramona, numită așa de mine după cântecul spaniol „Ramona”, când am înregistrat-o la starea civilă din Medgidia. Pictorul Epaminonda Bucevski a fost prieten cu Mihai Eminescu; poza lui se află în Istoria Literaturii Române de la origini până în prezent a lui George Călinescu pentru care în liceul de pe Calea Bucureștilor Brașov, am făcut o mare pasiune inspirată de profesorul meu de limba română, Petre Homoceanul. Influența pictorului Epaminonda Bucevski s-a exercitat asupra mea văzându-i o icoană încadrată într-o ramă de tablou plină de strălucire aurie. Admirația pentru pictor a crescut cunoscându-i la Suceava mulți pictori descendenți, trăind în vile luxoase.

Cea mai impresionată persoană din familia lui Epaminonda Bucevski a fost pictorița Lidica Barbacaru soție a unui consul care descindea din familia lui Dimitrie Anghel, cântărețul florilor, mai ales în volumul „În grădină”. Eram gravidă cu Ramona când alcătuiam lucrarea pentru diploma de licență cu tema „Antume și postume eminesciene”.

L-am impresionat pe profesorul bibiloteconom Dan Simonescu și pe asistenții Mihai Zamfir și Ștefan Cazimir. Cred ca această atmosferă genetică a generat la Ramona o multitudine de valențe creatoare care au dus-o până a ajunge în a fi o mare pictoriță cu expoziții în Miami, în Londra, Brașov, București. Fazele ei artistice sunt bogate în picturi pe aceeași temă. Cuplurile din „faza albastră” impresionează prin „senzualitate, sexualitate, expresivitate” cum a afirmat managerul de la ArtFUSION Galery din Miami SUA.

Următoarele faze „în orange” impun flori magnifice, flori din rai, cum a afirmat artista Doina Ghițescu, în tabloul de dimensiunea unui perete.

„Simfonia verii” evidențiază tablouri privind natura, elementele subacvatice, ca în poezia eminesciană în care este văzut Zeul Odin.

Pasiunea pentru animale a determinat-o pe Ramona să le înfățișeze cu o expresivitate proprie umanului. Leul din tablourile ei îl simbolizează pe soțul ei, marea iubire, care este zodia leului. Vis-a-vis de femeie, soție, iubită, simbolul leului manifestă respect, admirație, adorație. Tabloul s-a vândut în multe printuri în expozițiile din galeriile londoneze. Fiind o artistă pictor a facebook-ului pusă în valoare de numeroase cronici din reviste străine, Ramona a devenit prin căsătorie cu un descendent al lui Pintea Viteazul, excepțional interpretat de marele Florin Piersic, realizează o serie de tablouri care pun în valoare expresivitatea feminină. Văzută ca o regină, femeie devine în tablouri un simbol al expresivității. Fiecare lucrare impune o altă expresie, o altă stare de spirit ca: „demnitatea”, „admirația”, „tristețea”, „melancolia”, etc, etc. Artista Ramona Pintea, vinde în momentul de față cu mare succes pe mapamond. Din America i se comandă „Femeia Regină” care să fie realizată pe tablou de mare dimensiune. Prin expresivitatea personajelor sale, artista Ramona Pintea deschide un nou curent în pictură, Culrentul expresivității. Este o maestră a culorii, școlită în Londra. Conștiincioasă și harnicălllll, avea caiete cu picturi cu marii pictori ai lumii: Tintoretto, Michelangelo, Rubens, Leonardo Da Vinci, etc, etc. Avea caiete după postere colorate, care au inițiat-o în arta culorii. Avea caiete după model, care i-au indus capacitatea de a reda corpul uman. În felul acesta siluetele modelelor din casa ei de modă Monice din Londa, au determinat-o să creeze splendide rochii vândute în marile magazine londoneze. Cu banii strânși timp de 20 de ani la Londra, familia Pintea, a intrat într-un grup de investitori străini în România. Soțul Ramonei, Continue reading „Georgeta BLENDEA-ZAMFIR: Aura Zen în creația artistei Ramona Pintea” →

Mircea Dorin ISTRATE: O inițiativă frumoasă și instructivă a Ligii Scriitorilor Filiala Mureș în colaborare cu Biblioteca Județeană

În cadrul acțiunii ,,Nocturna Poetică”, organizată de Biblioteca Națională a României în toate Bibliotecile Județeane, la data de 25.09.2020, Biblioteca Județeană Mureș s-a ,,prezentat ” cu poeții săi, care, au citit din propriile creații. Întreaga activitate va fi prezentată pe internet, mâine, 26.09.2020 ora 19.00.

Membrii filialei Mureș ai Ligii Scriitorilor: Feierdan Viorica, Sutu Viorica, Elena Sălăgean, Gina Moldovan, Carmen Popean, Marcoci Dorian, Liliana Moldovan, Istrate Mircea Dorin au participat la această acțiune citind din creațiile lor, la care au particiopat mulți iubitori de poezie..

Cu acest prilej s-a stabilit împreună cu doamna director al Bibliotecii Județene Mureș, Monica Avram, să organizeze în cadrul bibliotecii ,,RAFTUL POEȚILOR MUREȘENI” unde, fiecare din poeții mureșenii poate depune cărțile proprii editate, cărți care NU POT FI ÎMPRUMUTATE, ci doar cercetate în cadrul Sălii de Lectură. Dorin Mircea Istrate a luat hotărârea să depună la Biblioteca Județeană Mureș cărțile primite de la membrii filialei Ligii Scriitorilor. cu specificația ,, PENTRU RAFTUL POEȚILOR MUREȘENI” pentru a fi cunoscuți publicului cititor.

Cu aceaqstă ocazie, la propunerea doamnei Viorica Feierdan, vicepreședinta filialei LSR Mureș,, a fost aleasă doamna LILIANA MOLDOVAN, colega noastră de filială, în funcția de SECRETARĂ a L.S.R filiala Mureș în locul defunctei Mihaela Rașcu.Domnia sa ne-a promis că ne va deschide în câteva zile o pagină pe internet, ce am să o fac cunoscută tuturor membrilor noștri, unde să ne putem posta, individual ,propriile creații, pentru a putea fi cunoscuți iubitorilor de poezie.

Vă mai informez că, în urma vânzării ,,Antologiei” Mihaela Rașcu și a ultimei sale cărți, am strâns suma de 2.800 lei, sumă ce va fi depusă în contul fetelor doamnei Rașcu. Tot în acest cont (pe care vi-l voi comunica ulterior), Domniile voastre pot depune individual, ori de câte ori doriți, orice sumă de bani pentru a sprijini financiar aceste două fete. De aceste formalități se ocupă în prezent domnul dr.Marcoci Dorian, colegul nostru, formalități ce vor fi gata în câteva zile.

Vă mulțumesc încă odată pentru prezență la această Manifestare poetică.

Mircea Dorin Istrate,

președintele filialei Mureș al Ligii Scriitorilor Români

George Ovidiu DINICĂ: Vorbind despre antologii și traduceri cu prof. Daniel Ioniță

George Ovidiu DINICĂ: Sunteți un autor recunoscut internațional care v-ați implicat în viața literaturii române locuind în Australia, aveți în palmares mai multe realizări importante precum Antologia „Testament” cea mai completă antologie de poezie din istoria literaturii române în același timp sunteți profesor de menegement dar și traducător. Unde a început destinul dvs literar?

Daniel IONIȚĂ: Probabil din copilărie. Aveam îndemânare la scris. Îmi aduc aminte că pentru lucrările (extemporale, teze, etc) de limba și literatura română citeam poemul/piesa/romanul, dar nu citeam niciodată analizele literare din manual, sau recomadate de profesori. Și cu toate acestea luam note foarte bune, reușind să sintetizez și să analizez textul destul de bine, primind aprecieri din partea profesorilor despre originalitatea comentariilor mele. Aceasta era încurajator pentru un copil de 14-16 ani. Dar dacă vă referiți la publicații, atunci desinul literar a apărut odată cu două volume (publicate la câteva luni unul după celălalt cu Editura Minerva din București) – „Testament – Antologie de Poezie Română”/„Testament – Anthology of Romanian Verse” (o colecție de poeme traduse de mine și de colegii mei lingviști și specialiști în poetică din Sydney, Australia, și apoi „Hanging Between the Stars”/„Agățat între stele”, volum bilingv de vesruri proprii. Au urmat apoi încă șase volume (poezie proprie, antologii, inclusiv una a poeților de peste Prut, din Basarabia), contribuții la reviste, eseuri etc. Lista evoluează…

George Ovidiu DINICĂ: aveți un model cultural de urmat?

Daniel IONIȚĂ: Probabil că renascentismul este modelul care mi se potrivește. Nu spun că îl urmez, ci doar că îmi este în mod natural apropiat. Sunt interesat și activ în domenii diverse, de la literatura și traducere, la dinamica socială a organizațiilor, psihologie (formarea mea academică inițială), la muzică (clasică și folk), la știință (fizică, biofizică, statistică). De fapt aceste interese foarte diverese interese informează și direcționeză inspirația mea literară, foarte eclectică, dar și integrativă.

George Ovidiu DINICĂ: Cu ce scriitori din România sunteți prieten și ce anume a determinat prietenia dumneavoastră?

Daniel IONIȚĂ: Alex Ștefănescu (mentor și prieteni) m-a suținut mereu, prinzând bine intenția și abordarea lucrărilor mele. Îl apreciez enorm, atât pentru cunoștințele lui vaste în domeniul literar, cât și ca om. Soția lui, Domnița Ștefănescu, o eminentă scriitoare și redactor, deasemenea mă inspiră. Apoi trebuie să-l menționez pe Lucian Vasilescu, un scriitor de un enorm talent, unul din poeții de marcă ai generației curente, care m-a susținut mereu, la lansări de carte, scriindu-mi prefațe etc. Mai sunt și: criticul literar Radu Voinescu, scriitorul și jurnalistul Liviu Mățăoanu, Maria Tonu (zâna bună a literaturii românești din Toronto, Canada), d-na Pușa Roth (care publică excelenta revistă de cultură „Leviathan, publicație mult mai bună, mult mai dinamică, mult mai actuală, decât orice oferă multele și insipidele mucegăieli de reviste ale Uniunii Scriitorilor din România). Dar afară de scriitori, am avut ocazia să colaborez, să cunosc, și să mă împrietenesc cu oameni de cultură extraordinari cu care am realizat evenimente culturale de excepție, cum ar fi actrițele Daniela Nane și Manuela Hărăbor, cantautorii Nicu Alifantis, Adrian Ivanițchi, Cătălin Condurache, Marius Matache și alții.

George Ovidiu DINICĂ: Cum este văzută literatura română în Australia?

Daniel IONIȚĂ: Precum în orice țară de cultură și limbă anglo-saxonă (USA, Marea Britanie, Australia, Canada, Noua Zeelandă) există un con de umbră în privința literaturii țărilor din centru și estul Europei. Australienii învață despre literatura lor, apoi nord-americană, cea britanică și a țărilor din Commonwealth-ul britanic. Apoi câte puțin despre literatura franceză, germană, italiană și rusă. Dar despre Slovenia, Cehia, Ungaria, România, Bulgaria, Albania, nu știe mai nimeni. Acesta este unul din motivele pentru care in 2014, împreună cu scriitorul și redactorul George Roca din Sydney, am înființat Academia Româno-Australiană pentru Cultură. Acest forum organizeaza în mod regulat evenimente întotdeauna bilingve (în limbile engleză și română) pentru a promova cultura, în special literatura, românească în Australia. Astfel am avut evenimente de răsunet la Sydney și Melbourne – centrele cele mai mari din Australia – de promovare a poeziei și muzicii românești, în original și în traducere, pentru un public mixt, în audiență fiind întotdeauna și australieni. Ne-am bucurat aici de susținerea unor instituții cum ar fi Biblioteca Națională din Sydney, Consulatul și Ambasada României. Și mai ales a unor artiști excepționali români și australieni cum ar fi soprana Adriana Paul, cantautorul Daniel Reynaud, actorii Tug Dumbly, Clara Vodă, Bogdan Vodă, scriitorul George Roca, violonista Aliona Cigulea (Helen Brereton), și mulți alții. Cooperăm pe această pistă a promovării culturii românești în Australia cu alte instituții de acest fel cum ar fi „Caesar Foudation” din Melbourne, sau grupul „Unirea” din Brisbane.

DINICĂ: Activitatea de traducător presupune multă muncă și responsabilitate, aveți satisfacții?

Daniel IONIȚĂ: Desigur. Ca să fii traducător de poezie, e musai să fii mai întâi poet. Traducând propriile mele poeme (în ambele direcții, fiindcă scriu și în românește ca și în engleză, după cum mă mână duhul…), apoi cele mai frumoase poezii din poezia românească pentru a le reprezenta în limba engleză (seria volumelor „Testament”, care a culminat cu recent publicatul „Testament – 400 Years of Romanian Poetry”/„400 de ani de poezie românească” – cu Daniel Reynaud, Adriana Paul, Eva Foster – publicat recent de editura Minerva din București) mi-a adus satisfacții enorme. Volumele au fost bine primite, lansate și vândute atât în România, cât și în Statele Unite ale Americii, Australia. Ultima reprezentare, Testament 400, a primit premiul pentru traducere „Antoaneta Ralian” al Târgului de Carte „Gaudeamus 2019”, din juriu făcând parte presonalități importante ale literaturii românești precum Denisa Comănescu (scriitor și director general al editurii Humanitas) și profesorul universitar și scriitorul Ion Bogdan Lefter.

George Ovidiu DINICĂ: În ce constă dificultatea traducerii poeziei române în engleză?

Daniel IONIȚĂ: Traducerea de poezie este mereu problematică indiferent din ce limbă și înspre ce limbă. E musai să faci compromisuri (traduttore, tradittore…) pentru a traversa această punte lungă, îngustă și alunecoasă, dintre două culturi, dintre două limbi. Specificitatea provocărilor traducerii poeziei din limba română înspre limba engleză nu este numai una de traducere a metaforelor, idioamelor, jocurilor de cuvinte etc (acestea sunt provocări generale, comune oricărei traduceri). În mod specific, în limba engleză cuvintele „poetice” sunt de obicei monosilabice, iar în limbile latine sunt bi sau multi silabice: moon = lună, sun = soare, heart = inimă, tree = copac, leaf = frunză, love = iubire, hate = ură, breast = piept, etc. Deci în mod natural, în special în poezia cu ritm și metru, versul din engleză va fi mai scurt decât cel din original. Arta constă in a „complementa” versul englez (pentru a putea trasporta muzicalitatea, prozodia în limba engleză) într-un mod sensibil, care să nu schimbe caracterul original, dar să ajute poemul să creeze acelaș răspuns emoțional în limba engleză. Apoi, multe din metaforele din original trebuie înlocuite cu altele din limba țintă (engleza în cazul de față) – fiindcă cele din originalul românesc nu fac sens în limba țintă. Spre exemplu „… a filei două fețe” (viitorul și trecutul sunt a filei două fețe… – Eminescu), nu merge tradus exact așa în limba engleză fiindcă a) nu face sens, și b) nu sună poetic de loc. A trebuit să înlcuiesc cu „…the two faces of a coin” (cele două fețe ale monedei – „Past and future go together, the two faces of a coin/ You can know tomorrow’s weather if you learn the two to join”). Asemenea compromisuri sunt provocări care trebuie făcute cu atenție și simț poetic îal ambelor limbi. Continue reading „George Ovidiu DINICĂ: Vorbind despre antologii și traduceri cu prof. Daniel Ioniță” →

Liga Scriitorilor Timișoara: Cultura română promovată de Liga Scriitorilor Timișoara în cadrul proiectelor europene

Prof. Ana Zlibuț, prim-vicepreședinte LSFTB,

secretar general DANET

Asociația “Liga Scriitorilor” Filiala Timișoara Banat LSFTB, organizație parteneră în două noi proiecte internaționale, CODANEC și DENTA, sub coordonarea Institutului ILEU e.V/ Universitatea din Ulm, Germania, își continuă activitatea de a promova cultura și civilizația română în Europa.

Activitatea Ligii Scriitorilor Timișoara nu a fost întreruptă de apariția virusului SARS-CoV-2, astfel că după întâlnirea cu prezență fizică din 7 martie, membrii LSFTB au participat online la toate activitățile de proiect.

În cadrul proiectului cultural “Connecting Danube Neighbours by Culture” CODANEC / “Conectând vecinii dunăreni prin cultură” CODANEC (octombrie 2019-septembrie 2021), ce are ca scop prezentarea moștenirii culturale intangibile din mediul propriu sub deviza “Share your personal cultural treasure”/ “Transmiteți comoara dvs. culturală personală”, membrii și colaboratorii Ligii Scriitorilor Timișoara au făcut cunoscute obiceiurile și tradițiile noastre.

Astfel, au fost prezentate: icoanele pe sticlă (Diana Zlibuț), colindele românești (Ana Ghiaur), muzica populară bănățeană (Cornelia Martin), ruga bănățeană (Ana Zlibuț), ceramica de Horezu (Elena Bardac), doina (Ion Ionescu), mărțișorul (Mirela Carp), icoana (Al.Fl.Țene), ia (Carmen Firu), Cimitirul vesel de la Sâpănța (Alex Perian), Dragobetele (Simona Perian), decorarea obiectelor cu motive populare (Nicoleta Gherghina), covorul tradițional bănățean (Doina Drăgan), Mocirița cu trifoi (Lucia Elena Popa) etc. http://codanec.eu/cultural_treasure/

Premiul special “Come together” a fost decernat Anei Ghiaur, care a interpretat colindul “Cerul și Pământul” și Luciei Elena Popa cu cântecul “Mocirița cu trifoi”. Proiectul este finanțat de către Ministerul de Stat din Baden-Württemberg.

Danube-Networkers din Ulm (Germania) și Liga Scriitorilor Timișoara au pus bazele primei videoconferințe “Come together connecting cultures” în 29 martie 2020, unde, timp de două ore, participanții au recitat poezii și au cântat, scopul fiind de a aduce împreună online oameni de toate vârstele din regiunea Dunării, ajutându-i să depășească singurătatea și depresia din timpul pandemiei de Coronavirus, dând exemplu de solidaritate.

România a fost reprezentată de prof. Ana Zlibuț, care a recitat în română și engleză poezia lui Mihai Eminescu “La steaua” iar prof. Simona Perian a recitat poezia “Primăvara” de Lucian Blaga; prof.Carmen Firu a interpretat “Românașului îi place” iar prof.Lucia Elena Popa a cântat “Numai una”.

Acesta a fost începutul unei serii de 13 videoconferințe, la care au participat din ce în ce mai mulți oameni din Europa, cu un program tot mai variat. Liga Scriitorilor Timișoara a participat activ cu poezii, cântece și prezentări tematice la toate videoconferințele, iar prezența și contribuțiile prof. Doina Drăgan, președinte LSFTB, prof. Ana Zlibuț, studenta Diana Zlibuț, prof. Lucia Elena Popa, prof. Ana Ghiaur, ing. Bardac Elena, prof. Carmen Firu, prof. Mirela Carp, prof. Nicoleta Gherghina, prof. Simona Perian, etc au fost apreciate de public din multe țări europene. http://codanec.eu/come-together/

O altă activitate de proiect, la care LSFTB a participat, a fost crearea unei colecții online, a cărții “Corona book”, unde, pe lângă membri LSFTB (Ana Zlibuț, Adrian Crângan, Ana Ghiaur, Genoveva Tako, Ionel Aurel Simu, Iosif Kovacs, Lucia Elena Popa), au luat parte și membri LSR (Al. Fl.Țene, președinte LSR, Titina Țene), pr.iconom stavrofor Zaharia Pereș cu articolul “Sărbătoarea Sfintelor Paști în anul 2020 la Timișoara”, elevi de la Colegiul Național Bănățean și Colegiul Național “Carmen Sylva”.

La fiecare doi ani, reprezentanții și multiplicatorii instituțiilor rețelei „Danube-Networkers” se întâlnesc în cadrul Festivalului Dunării Ulm / Neu-Ulm, pentru a schimba informații și idei într-o conferință, ateliere internaționale și alte evenimente. Din cauza crizei Coronavirus aceste evenimente au fost anulate în 2020, dar ILEU e.V., ca birou al rețelei educaționale informale Danube-Networkers a organizat conferința online “Sharing beyond borders – New ways of care, communication and cooperation of older people along the Danube and in Europe in times of COVID-19″, în cooperare cu asociația DANET eV și alți parteneri europeni. Asociația “Liga Scriitorilor” Filiala Timișoara Banat LSFTB, membru fondator “Danube Networkers for Europe” DANET, a participat activ la această conferință.

Prof. Ana Zlibuț, prim-vicepreședinte LSFTB, a fost speaker la workshopul 6 și a făcut o prezentare despre tradițiile românești – valori prețuite de toate generațiile /„Traditions – values cherished by all generations“ within the framework of CODANEC Project, la conferința internatională “Sharing beyond borders” din 10 iulie 2020. http://conference2020.codanec.eu/workshop-6-en/

Continue reading „Liga Scriitorilor Timișoara: Cultura română promovată de Liga Scriitorilor Timișoara în cadrul proiectelor europene” →