Al. Florin ŢENE: Adevărata educația patriotică se face în școală prin ”ISTORIA scrisă de tineri“

De câțva ani primesc din Avrig de la profesorul Din Petre cărți cu eseuri și articole cu teme istorice scrise de elevii săi de la Liceul Teoretic “Gheorghe Lazăr “, din orașul a cărei latură sudică este străjuită de crestele Făgărașilor, numiți de geograful francez Em. de Martonne „Alpii Transilvaniei” cu  vârfurile Suru (2281m), Budislavu (2345m), Ciortea (2426m) și Scara (2213m).Despre acele cărți am scris cu mare plăcere. fiindcă am descoperit în profesorul Din Petre acel dascăl adevărat care  insuflă învățăceilor lui spiritul dragostei de neam și țară prin istoria neamului românesc așezat de veacuri pe teritoriul din spațiu carpato-danubiano-pontic.

Cartea pe care am primit-o acum, se întitulează “Istoria scrisă de tineri-volumul VI “, având o dedicație care mă onorează: “Domnule Președinte al Ligii Scriitorilor din România, Alexandru Florin Țene, am onoarea să vă dăruiesc acest volum în semn de aleasă prețuire pentru implicarea Dumneavoastră excepțională în dezvoltarea culturală a României. Cu deosebită gratitudine, ss Din Petre, Avrig, 21.09, 2020.

Pe ultima copertă se află  următoarele rânduri, scrise de prof.Emilian Marius Novac, directorul Liceului Teoretic “Gh.Lazăr Avrig “, cuvinte încărcate de lumina speranței:Sesiunea de comunicări și referate vine ca un omagiu adus martiriului celor trei eroi naționali care, prin acțiunile lor, au exprimat povara și suferința îndurată de țăranii Transilvaniei din secolul XVIII, s-au sacrificat pentru îndreptarea și ușurarea vieții acestei clase sociale atât de oprimată de conducătorii politici din acea vreme.

Este încurajatoare și dătătoare de speranță pentru viitor această manifestare și binevenită pentru sufletele celor care simt românește. O națiune nu-și poate construi viitorul fără un trecut.Un trecut pe care tânăra generație are datoria să-l cunoască, să îl respecte și să învețe din ce a fost bun și din ce a fost rău. “.Acest text este un extras din “Prefață “,  semnată de directorul liceului ce evidențiază Sesiunea Regională de Comunicări și referate pentru elevi:”235 de ani de la martiriul lui Horea și Cloșca “, sesiune care în anul acesta a ajuns la vârsta de 10 ani, timp în care spiritual patriotic a fost îmbrâțișat de elevi, care astăzi sunt cetățeni demni ai României.

Editorul și inițiatorul  cărții, apărută la Editura Napoca Star, Cluj, 2020, este profesorul Din Petre, absolvent al Facultății de istorie din cadrul UBB Cluj, care semnează și “Cuvânt înainte “.

Profesorul Din Petre, de-alungul anilor, mi-a trimis aceste antologii cu creațiile elevilor săi, comunicări științifice, eseuri, texte scrise și referate, compuse de elevii participanți la Sesiunile de Comunicări și Referate a elevilor de-alungul a unui deceniu, .Despre aceste cărți am scris cu entuziasm și am publicat în diferite ziare și reviste.

Și în anul acesta, 2020, am primnit de la distinsul profesor antologia cu titlul amintit mai înainte.Volumul de față este oglinda fidelă  a aspiraților elevilor de a răspunde  la realitățile sociale, politice din țara noastră prin studierea aprofundată a istoriei neamului din care provin.Interesantă această abordare istorică și culturală ce coagulează în prezent experiența unui trecut, în căutarea soluțiilor necesare  prezentul țării ce încă este în căutarea   drumului ce duce spre un viitor luminous, civilizator și democratic.

În “Cuvânt înainte “, profesorul Din Petre face o retrospectivă a activităților elevilor săi participanți la diferite concursuri regionale, interregionale și naționale, pe teme de istorie, unde elevii Liceului din Avrig au obținut diferite premii.

Cartea prezentă cuprinde 20 de comunicări și referate ale elevilor participanți la seminar: Simina Antonoiu de la Colegiul Național Alexandru Lahovari, Rm.Vâlcea, având coordonator dr.Sorin Oane, lucrarea având titlul”Medicina ]n Egiptul Antic “.Andrei M. Morar cu lucrarea “Perspective istorice asupra voievodului Radu Negru”, de la Colegiul Național Radu Negru din Făgăraș, județul Brașov, având coordonator prof.Ioan-Armand  Streza,  Vlad Miclăuș și Adrian Cujbă, de la Colegiul Național  cu lucrarea “Controverse istiorografice privindu-l pe legendarul Negru Vodă “ de la Colegiul Octavian Goga  din Sibiu, având coordonator prof. Adrian Neamțu, Georgiana Nicol Rad cu lucrarea “Istoria sașilor din Transilvania “ de la Liceul Teoretic Constantin Noica din Sibiu, având coordonator prof.Paula Luca, Nistor Denisa cu lucrarea “Michelagelo Buonarroti( 1475-1564 ) – spiritual Renașteri“, de la Colegiul Tehnic Cibinium, din Sibiu, coordonator prof.Daniela Curelea, Adriana-Jessica Banea, Raluca-Andreea Verzescu cu lucrarea “Perechi celebre în istorie “de la Liceul Teoretic Gheorghe Lazăr din Avrig, coordonator prof. Elena Anghel, Antonia Sebastiana Dumitru, cu lucrarea “Legendele Dumitrei, “, Colegiul Național George Coșbuc din Năsăud, coordinator prof. Floare Vaida, Denisa Lagăru, cu lucrarea “A pornit Răscoala lui Horea dintr-o confuzie? “ de la Liceul Gheorghe Lazăr-Avrig, coordonator director adjunct Marcel Luca, Alexandru Barna, lucrarea “Monumente istorice în Hălmagiu “, Liceul Teoretic-Sebiș, jud.Arad, coordinator Gheorghe Barna, Ștefan Ristoiu, lucrarea “ Dr.Valer Moldovan-personalitate transilvăneană“, Liceul de Coreografie și Artă Dramatică Octavian Stroia-Cluj-Napoca,, coordonator Laszlo Fazakas, Karla Durdun, Ioana Nicoară, Rareș Vizante, cu lucrarea   “Aspecte cu privire la apariția și folosirea în Sibiu a mijlocului de transport în comun tranvaiul la sfârșitul secolului al XIX-lea și în primele decade ale secolului al XX-lea.Școala Gimnazială Radu Selejan Sibiu”, coordonator profesor dr. Dragoș L. Curelea.Luiza Cășvan, Camelia Munteanu, Larisa Șchiopu cu lucrarea “România și Bulgaria  între anii 1914-1916, în percepția ciobanului român Nicolae S. Șucu “, Liceul Teoretic Gheorghe Lazăr- Avrig, coordonator prof.Petre Din, Raul Vasile Rațiu cu lucrarea “ Cum este “ucisă, a doua oară, Ecaterina Teodoroiu (Cătălina Toderoiu! ) “, de la Liceul Teoretic Samuiel Micu ,Sărmașu, județul Continue reading „Al. Florin ŢENE: Adevărata educația patriotică se face în școală prin ”ISTORIA scrisă de tineri“”

Tatiana Doina POPOVICI în ,,dialoguri literare” cu poetul Corneliu Neagu (18)

MOTTO: În definitiv, nu anii din viață sunt cei care contează, ci viața din anii tăi. (Abraham Lincoln)

Abraham Lincoln (n. 12 februarie1809, Hodgenville, Kentucky, SUA – d. 15 aprilie 1865, Petersen House, SUA), a fost avocat și om politic american, al șaisprezecelea președinte al Statelor Unite ale Americii, funcție pe care a exercitat-o începând cu luna martie 1861 și până la asasinarea sa în aprilie 1865. Lincoln a condus Statele Unite în timpul Războiului Civil – cel mai sângeros conflict al său, dar și cea mai mare criză morală, constituțională și politică. Prin aceasta, el a conservat Uniunea, a abolit sclavia, a întărit guvernul federal și a modernizat economia.

 

FRUCTUL OPRIT

 

Când te-am văzut întâia oară dezbrăcată,

dezvăluindu-te misterioasă-n fața mea,

am tresărit cuprins d-un tremur deodată

și-o teamă ireală-n mine se năștea.

Ai apărut în viața mea fără de veste,

învăluită-n aură de înger izgonit,

care s-a rupt din taina dogmelor celeste

pentru-a gusta din pământescul fruct oprit.

 

Nu îndrăzneam să te ating, măcar cu gândul,

căci îngerul trădat în tine încă mai trăia,

ci am rămas pe loc încremenit privindu-l

cum dintr-un înger sfânt în demon se schimba.

În ochii tăi creșteau dorințe ne-mplinite,

mă răstigneai, fără să știu, pe trupu-ți în delir,

prin timp ne rătăceam pe nefirești orbite,

gustând îmbrățișați zeescul elixir.

 

Aș fi rămas cu tine veșnic, neuitato,

supus te-aş fi urmat fără să-ţi cer nimic,

iubirea mea de-a pururi  ţi-aş fi dat-o

ca-n sferele cerești din nou să te ridic.

Te-ai risipit însă ca neaua-n primăvară

pe trecătoarele iubiri ce-n zare ți-au ieșit

și m-ai trădat, urmându-ți calea ta precară

de înger detestat și veșnic răzvrătit.

 

Tatiana Doina Popovici:  În trei strofe polimorfe, autorul reiterează păcatul originar. În prima strofă, Eul liric descoperă o Eva misterioasă care-i produce fiori, dar și teamă. Aceasta a apărut pe neașteptate „învăluită-n aură de înger izgonit”. Ruptă din „taina dogmelor celeste”, vrea să guste „din pământescul fruct oprit” (Mărul care sugerează păcatul originar).

În fața „îngerului trădat” Eul liric rămâne „încremenit”. Starea de sfială – „Nu îndrăzneam să te ating / măcar cu gândul” – dispare treptat pentru ca „dintr-un înger sfânt în / demon se schimba”. Dorințe „ne-mplinite” se reflectau „în ochii tăi” și, ca un adevărat demon „mă răstigneai… pe trupu-ți în delir”. Astfel, rătăciți „pe nefirești orbite”, cei doi gustau „zeescul elixir”.

În strofa a treia, Eul liric trăiește dezamăgirea de a fi trădat în ciuda faptului că „Aș fi rămas cu tine veșnic, neuitato”. Acest neologism în Vocativ subliniază durerea (suferința) provocată de trădarea acestui „înger detestat și veșnic răzvrătit”.

Deși trădat  Eul liric n-a uitat iubita, cu chip de înger, dar cu comportament demonic pe care, prin devotament și iubire veșnică, ar fi ridicat-o din nou „în sferele cerești”.

S-ar putea spune că, după ce a gustat „din / pământescul fruct oprit” Eva și-a urmat „calea… precară/ de înger detestat și veșnic răzvrătit”.

Prezența Eului liric este marcată de verbe la indicativ: am văzut, am tresărit, nu îndrăzneam, am rămas pe loc etc și prin formele neaccentuate ale pronumelui personal, persoana întâi „mă”. Eul dual apare în strofa a doua – „ne rătăceam”.

Reamintind păcatul originar, autorul prezintă o experiența personală pe care nu o poate uita, poate și pentru faptul ca a fost trădat.

La realizarea artistică a poemului contribuie, pe lângă imaginile vizuale și motorii, un șir de epitete: misterioasă, ireală , de înger, celeste, oprit, sfânt, zeescul. Cuplul adamic este relevat de Eul dual „ne”. Este de semnalat și locuțiunea verbală „am rămas pe loc” care subliniază uimirea Eului liric fermecat de apariția „în aura de înger”.

 

Corneliu Neagu: Ne aflăm în fața unui poem de dragoste al cărei miraj atinge culmile „zeescului elixir”, risipindu-se, până la urmă, „ca neaua-n primăvară”. Eul liric ne conduce prin meandrele acestei povești de dragoste adolescentină, reușind să transmită cititorului emoții foarte puternice.

Prima strofă ne introduce în atmosfera primei întâlniri, marcată de surprindere si chiar de o teamă ireală: „Când te-am văzut întâia oară dezbrăcată,/ dezvăluindu-te misterioasă-n fața mea,/ am tresărit cuprins d-un tremur deodată/ și-o teamă ireală-n mine se năștea”. Surprinderea și teama sunt explicate în următoarele patru versuri: „Ai apărut în viața mea fără de veste,/ învăluită-n aură de înger izgonit,/ care s-a rupt din taina dogmelor celeste/ pentru-a gusta din pământescul fruct oprit”.

Surprinderea și teama ireală a Eului liric atinge cote maxime la începutul strofei a doua: „Nu îndrăzneam să te ating, măcar cu gândul,/ căci îngerul trădat în tine încă mai trăia,/ ci am rămas pe loc încremenit privindu-l/ cum dintr-un înger sfânt în demon se schimba”. În următoarele patru versuri ale strofei a doua dorințele iubitei ajung la apogeu. Preia inițiativa actului de iubire fizică: „mă răstigneai, fără să știu, pe trupu-ți în delir…”. Îmbrățișați, cei doi „rătăceam pe nefirești orbite,/ gustând îmbrățișați zeescul elixir”.

În strofa a treia este relatat deznodământul acestei frumoase povești de dragoste, datorită trădării iubitei. Preludiul acestei trădări este marcat prin declarația, fără echivoc, a Eului liric: „Aș fi rămas cu tine veșnic, neuitato,/ supus te-aş fi urmat fără să-ţi cer nimic,/ iubirea mea de-a pururi  ţi-aş fi dat-o/ ca-n sferele cerești din nou să te ridic”. Însă ea a ales altă cale, explicată în ultimele patru versuri: „Te-ai risipit însă ca neaua-n primăvară/ pe trecătoarele iubiri ce-n zare ți-au ieșit/ și m-ai trădat, urmându-ți calea ta precară/ de înger detestat și veșnic răzvrătit”.

După cum se poate deduce, chiar dintr-o primă lectură, FRUCTUL OPRIT este un poem de dragoste de un realism zguduitor. Poemul a fost publicat prima dată în volumul de versuri CUNOAȘTEREA DE SINE, Ed. ePublishers, București, 2017. A fost republicat, trei ani mai târziu în Antologia Lirică POEME PESTE TIMP, Ed. BREN, București, 2020. A fost publicat, de asemenea, în revistele on-line CONFLUENȚE LITERARE și LOGOS & AGAPE, primind comentarii elogioase din partea cititorilor.

 

TRENUL

 

Cândva, demult, la început de vară,

tu te-ntorceai cu-n tren necunoscut,

te așteptam, dar nu te-am revăzut,

căci trenul tău nu mai oprea în gară,

se îndrepta către un alt ținut.

Ploua și noaptea se lăsa afară,

iar eu călcam peronul abătut,

din zări venea un cântec de fanfară

în urma trenului, deja pierdut.

 

Și ani de-a rândul, așteptând în gară,

fără să cred, deodată te-am văzut –

am tresărit și te-am privit tăcut,

venea din zări un cântec de fanfară,

tu mă-nrobeai c-un zâmbet absolut,

iar eu, rămas în urma ta afară,

am plâns până târziu și m-am zbătut

căci trenul a rămas pe veci în gară,

dar tu erai doar visul meu pierdut.

 

Tatiana Doina Popovici: Depozitar și practicant al subiectelor din poemele sale, Corneliu Neagu este un izvor nesecat de amintiri reale sau imaginare. Cu o imaginație bogată, poetul se simte confortabil în expresionismul-oniric, așa după cum  s-a văzut în mai toată creația sa lirică.

„Trenul” este, cred, expresia unui vis imaginat într-o gară, loc atât de familiar autorului. Trenul, gara, fanfara sunt obiecte reale în care autorul țese „visul” ce pare atât de real.

Alcătuită din două strofe polimorfe (9 versuri fiecare – procedeu neobișnuit la acest autor), poemul plasează întâmplarea „la început de vară” când Eul  liric aștepta „un tren necunoscut”. Adresarea către o iubită (reală sau imaginară) „tu te-ntorceai”, te așteptăm, dar nu te-am revăzut” lasă impresia unei întâmplări reale. Ca așteptarea să capete dramatism „Ploua și noaptea se lasă afară, / iar eu călcăm peronul abătut”. Starea de neliniște este acompaniată de „un cântec de fanfară” care venea „în urma trenului, deja pierdut”

Așteptând în gară „ani de-a rândul, până la urmă „deodată te-am văzut-/ am tresărit și te-am privit tăcut” în timp ce „din zări venea un cântec de fanfară”. Chipul „c-un zâmbet absolut” a stors lacrimi, cu toate ca „trenul a rămas pe veci în gară, /dar tu erai doar visul meu pierdut”.

Ca de obicei, în creația lui Corneliu Neagu, visarea este motivul care țese realitatea cu visul în versuri ce creează impresia unor întâmplări adevărate.

Pronumele personal, persoana a doua singular accentuat sau neaccentuat sugerează ca Eul liric se adresează unei iubite cunoscute care „se îndrepta către un alt ținut” în timp ce „eu rămas în urma ta afară, / am plâns până târziu și m-am zbătut”.

Eul liric este marcat prin verbe la indicativ: așteptam, am văzut, am tresărit, am privit, am plâns (toate având subiect inclus „eu”) și pronumele personal, persoana întâi, accentuat sau neaccentuat: eu, ne-.

 

Corneliu Neagu: Amestec de realitate și vis, poemul TRENUL ne pune în fața unei povești de dragoste în care femeia iubită trebuia să se întoarcă „la început ce vară […] c-un tren necunoscut”. Cu ajutorul simbolurilor deja consacrate în lirica autorului – gara, trenul, fanfara – poetul ne introduce în atmosfera unei așteptări eșuate. După cum aflăm chiar din prima strofă, „trenul […] nu mai oprea în gară,/ se îndrepta către un alt ținut”. Afară ploua, „din zări venea un cântec de fanfară”, se lăsa noaptea, iar poetul se plimba „abătut” pe peron. Cântecul fanfarei, care se auzea „în urma trenului deja pierdut”, sugerează zădărnicia așteptării.

În strofa a doua, Eul liric ne spune că așteptarea a durat „ani de-a rândul”. Iar într-o seară chiar a crezut că a văzut-o (pe ea, iubita) coborând din trenul fantastic. A tresărit și a privit-o tăcut, în timp ce „din zări” venea același „cântec de fanfară”, care nu prevestea nimic bun. Cu toate acestea, Eul liric părea convins că ea a coborât în gară și că-l subjuga „c-un zâmbet absolut”. Dar aflăm, la finalul poemului, că  „trenul a rămas pe veci în gară”, iar ea nu era decât „un vis pierdut”.

Amestecul acesta de realitate și vis, despre care vorbeam la început, în care simboluri precum trenul, gara și fanfara apar de mai multe ori, ne îndreptățește să încadrăm acest poem în categoria simbolist-onirică.

Poemul TRENUL a fost publicat prima dată în volumul de versuri CUNOAȘTEREA DE SINE, Ed. ePublishers, București, 2017. A fost republicat, trei ani mai târziu, în Antologia Lirică POEME PESTE TIMP, Ed. BREN, București, 2020. De asemenea, a fost publicat în revista on-line CONFLUENȚE LITERARE, având o primire favorabilă din partea cititorilor.

Continue reading „Tatiana Doina POPOVICI în ,,dialoguri literare” cu poetul Corneliu Neagu (18)”

Georgeta BLENDEA-ZAMFIR: Aura Zen în creația artistei Ramona Pintea

Născută în 22 iunie, la solstițiul de vară, în preajma Sânzienelor și a Zilei Iei românești, Ramona a luminat cu ochii ei negri, privindu-mă din căruciorul ei roșu, viața mea întreagă. La castelul, unde s-a descoperit statuia șarpelui care simbolizează energia Kundalini, mergeam seara după lapte, așteptându-l pe tatăl ei, cel mai frumos bărbat cu ochi albaștri, descendent din conții Bucevski, veniți din Polonia în jurul anilor 1600.

Talentul Contelui Epaminonda Bucevski, l-a moștenit Ramona, numită așa de mine după cântecul spaniol „Ramona”, când am înregistrat-o la starea civilă din Medgidia. Pictorul Epaminonda Bucevski a fost prieten cu Mihai Eminescu; poza lui se află în Istoria Literaturii Române de la origini până în prezent a lui George Călinescu pentru care în liceul de pe Calea Bucureștilor Brașov, am făcut o mare pasiune inspirată de profesorul meu de limba română, Petre Homoceanul. Influența pictorului Epaminonda Bucevski s-a exercitat asupra mea văzându-i o icoană încadrată într-o ramă de tablou plină de strălucire aurie. Admirația pentru pictor a crescut cunoscându-i la Suceava mulți pictori descendenți, trăind în vile luxoase.

Cea mai impresionată persoană din familia lui Epaminonda Bucevski a fost pictorița Lidica Barbacaru soție a unui consul care descindea din familia lui Dimitrie Anghel, cântărețul florilor, mai ales în volumul „În grădină”. Eram gravidă cu Ramona când alcătuiam lucrarea pentru diploma de licență cu tema „Antume și postume eminesciene”.

L-am impresionat pe profesorul bibiloteconom Dan Simonescu și pe asistenții Mihai Zamfir și Ștefan Cazimir. Cred ca această atmosferă genetică a generat la Ramona o multitudine de valențe creatoare care au dus-o până a ajunge în a fi o mare pictoriță cu expoziții în Miami, în Londra, Brașov, București. Fazele ei artistice sunt bogate în picturi pe aceeași temă. Cuplurile din „faza albastră” impresionează prin „senzualitate, sexualitate, expresivitate” cum a afirmat managerul de la ArtFUSION Galery din Miami SUA.

Următoarele faze „în orange” impun flori magnifice, flori din rai, cum a afirmat artista Doina Ghițescu, în tabloul de dimensiunea unui perete.

„Simfonia verii” evidențiază tablouri privind natura, elementele subacvatice, ca în poezia eminesciană în care este văzut Zeul Odin.

Pasiunea pentru animale a determinat-o pe Ramona să le înfățișeze cu o expresivitate proprie umanului. Leul din tablourile ei îl simbolizează pe soțul ei, marea iubire, care este zodia leului. Vis-a-vis de femeie, soție, iubită, simbolul leului manifestă respect, admirație, adorație. Tabloul s-a vândut în multe printuri în expozițiile din galeriile londoneze. Fiind o artistă pictor a facebook-ului pusă în valoare de numeroase cronici din reviste străine, Ramona a devenit prin căsătorie cu un descendent al lui Pintea Viteazul, excepțional interpretat de marele Florin Piersic, realizează o serie de tablouri care pun în valoare expresivitatea feminină. Văzută ca o regină, femeie devine în tablouri un simbol al expresivității. Fiecare lucrare impune o altă expresie, o altă stare de spirit ca: „demnitatea”, „admirația”, „tristețea”, „melancolia”, etc, etc. Artista Ramona Pintea, vinde în momentul de față cu mare succes pe mapamond. Din America i se comandă „Femeia Regină” care să fie realizată pe tablou de mare dimensiune. Prin expresivitatea personajelor sale, artista Ramona Pintea deschide un nou curent în pictură, Culrentul expresivității. Este o maestră a culorii, școlită în Londra. Conștiincioasă și harnicălllll, avea caiete cu picturi cu marii pictori ai lumii: Tintoretto, Michelangelo, Rubens, Leonardo Da Vinci, etc, etc.  Avea caiete după postere colorate, care au inițiat-o în arta culorii. Avea caiete după model, care i-au indus capacitatea de a reda corpul uman. În felul acesta siluetele modelelor din casa ei de modă Monice din Londa, au determinat-o să creeze splendide rochii vândute în marile magazine londoneze. Cu banii strânși timp de 20 de ani la Londra, familia Pintea, a intrat într-un grup de investitori străini în România.  Soțul Ramonei, Continue reading „Georgeta BLENDEA-ZAMFIR: Aura Zen în creația artistei Ramona Pintea”

Mircea Dorin ISTRATE: O inițiativă frumoasă și instructivă a Ligii Scriitorilor Filiala Mureș în colaborare cu Biblioteca Județeană

     În cadrul acțiunii  ,,Nocturna Poetică”, organizată de Biblioteca Națională a României în toate  Bibliotecile Județeane, la data de 25.09.2020,  Biblioteca Județeană Mureș s-a ,,prezentat ” cu poeții săi, care, au citit din propriile creații. Întreaga activitate va fi prezentată pe internet, mâine, 26.09.2020 ora 19.00.

    Membrii filialei Mureș ai Ligii Scriitorilor: Feierdan Viorica, Sutu Viorica, Elena Sălăgean, Gina Moldovan, Carmen Popean, Marcoci Dorian, Liliana Moldovan, Istrate Mircea Dorin au participat la această acțiune citind din creațiile lor, la care au particiopat mulți iubitori de poezie..

   Cu acest prilej s-a  stabilit împreună cu doamna director al Bibliotecii Județene Mureș,  Monica Avram,  să organizeze în cadrul bibliotecii ,,RAFTUL POEȚILOR  MUREȘENI” unde, fiecare din poeții mureșenii poate depune cărțile proprii editate, cărți care  NU  POT  FI ÎMPRUMUTATE, ci doar cercetate în cadrul Sălii de Lectură. Dorin Mircea Istrate a luat hotărârea să depună la Biblioteca Județeană Mureș cărțile primite de la membrii filialei Ligii Scriitorilor. cu specificația ,, PENTRU  RAFTUL  POEȚILOR  MUREȘENI” pentru a fi cunoscuți publicului cititor.

   Cu aceaqstă ocazie, la propunerea doamnei Viorica Feierdan, vicepreședinta filialei LSR Mureș,, a fost aleasă doamna LILIANA MOLDOVAN, colega noastră de filială, în funcția de SECRETARĂ a L.S.R filiala Mureș în locul defunctei Mihaela  Rașcu.Domnia sa ne-a promis că ne va deschide în câteva zile o pagină pe internet, ce am să o fac cunoscută tuturor membrilor noștri, unde să ne putem posta, individual ,propriile creații, pentru a putea fi cunoscuți iubitorilor de poezie.

  Vă mai informez că, în urma vânzării  ,,Antologiei” Mihaela Rașcu și a ultimei sale cărți, am strâns suma de 2.800 lei, sumă ce va fi depusă în contul fetelor doamnei Rașcu. Tot în acest cont (pe care vi-l voi comunica ulterior), Domniile voastre pot depune individual, ori de câte ori doriți, orice sumă de bani pentru a sprijini financiar aceste două fete. De aceste formalități se ocupă în prezent domnul dr.Marcoci Dorian, colegul nostru, formalități ce vor fi gata în câteva zile.

      Vă mulțumesc încă odată pentru prezență la această Manifestare poetică.

Mircea Dorin Istrate,

președintele filialei Mureș al Ligii Scriitorilor Români

 

George Ovidiu DINICĂ: Vorbind despre antologii și traduceri cu prof. Daniel Ioniță

George Ovidiu DINICĂ: Sunteți un autor recunoscut internațional care v-ați implicat în viața literaturii române locuind în Australia, aveți în palmares mai multe realizări importante precum Antologia „Testament” cea mai completă antologie de poezie din istoria literaturii române în același timp sunteți profesor de menegement dar și traducător. Unde a început destinul dvs literar?

Daniel IONIȚĂ: Probabil din copilărie. Aveam îndemânare la scris. Îmi aduc aminte că pentru lucrările (extemporale, teze, etc) de limba și literatura română citeam poemul/piesa/romanul, dar nu citeam niciodată analizele literare din manual, sau recomadate de profesori. Și cu toate acestea luam note foarte bune, reușind să sintetizez și să analizez textul destul de bine, primind aprecieri din partea profesorilor despre originalitatea comentariilor mele. Aceasta era încurajator pentru un copil de 14-16 ani. Dar dacă vă referiți la publicații, atunci desinul literar a apărut odată cu două volume (publicate la câteva luni unul după celălalt cu Editura Minerva din București) – „Testament – Antologie de Poezie Română”/„Testament – Anthology of Romanian Verse” (o colecție de poeme traduse de mine și de colegii mei lingviști și specialiști în poetică din Sydney, Australia, și apoi „Hanging Between the Stars”/„Agățat între stele”, volum bilingv de vesruri proprii. Au urmat apoi încă șase volume (poezie proprie, antologii, inclusiv una a poeților de peste Prut, din Basarabia), contribuții la reviste, eseuri etc. Lista evoluează…

George Ovidiu DINICĂ: aveți un model cultural de urmat?

Daniel IONIȚĂ: Probabil că renascentismul este modelul  care mi se potrivește. Nu spun că îl urmez, ci doar că îmi este în mod natural apropiat. Sunt interesat și activ în domenii diverse, de la literatura și traducere, la dinamica socială a organizațiilor, psihologie (formarea mea academică inițială), la muzică (clasică și folk), la știință (fizică, biofizică, statistică). De fapt aceste interese foarte diverese interese informează și direcționeză inspirația mea literară, foarte eclectică, dar și integrativă.

George Ovidiu DINICĂ: Cu ce scriitori din România sunteți prieten și ce anume a determinat prietenia dumneavoastră?

Daniel IONIȚĂ: Alex Ștefănescu (mentor și prieteni) m-a suținut mereu, prinzând bine intenția și abordarea lucrărilor mele. Îl apreciez enorm, atât pentru cunoștințele lui vaste în domeniul literar, cât și ca om. Soția lui, Domnița Ștefănescu, o eminentă scriitoare și redactor, deasemenea mă inspiră. Apoi trebuie să-l menționez pe Lucian Vasilescu, un scriitor de un enorm talent, unul din poeții de marcă ai generației curente, care m-a susținut mereu, la lansări de carte, scriindu-mi prefațe etc. Mai sunt și: criticul literar Radu Voinescu, scriitorul și jurnalistul Liviu Mățăoanu, Maria Tonu (zâna bună a literaturii românești din Toronto, Canada), d-na Pușa Roth (care publică excelenta revistă de cultură „Leviathan, publicație mult mai bună, mult mai dinamică, mult mai actuală, decât orice oferă multele și insipidele mucegăieli de reviste ale Uniunii Scriitorilor din România). Dar afară de scriitori, am avut ocazia să colaborez, să cunosc, și să mă împrietenesc cu oameni de cultură extraordinari cu care am realizat evenimente culturale de excepție, cum ar fi actrițele Daniela Nane și Manuela Hărăbor, cantautorii Nicu Alifantis, Adrian Ivanițchi, Cătălin Condurache, Marius Matache și alții.

George Ovidiu DINICĂ: Cum este văzută literatura română în Australia?

Daniel IONIȚĂ: Precum în orice țară de cultură și limbă anglo-saxonă (USA, Marea Britanie, Australia, Canada, Noua Zeelandă) există un con de umbră în privința literaturii țărilor din centru și estul Europei. Australienii învață despre literatura lor, apoi nord-americană, cea britanică și a țărilor din Commonwealth-ul britanic. Apoi câte puțin despre literatura franceză, germană, italiană și rusă. Dar despre Slovenia, Cehia, Ungaria, România, Bulgaria, Albania, nu știe mai nimeni. Acesta este unul din motivele pentru care in 2014, împreună cu scriitorul și redactorul George Roca din Sydney, am înființat Academia Româno-Australiană pentru Cultură. Acest forum organizeaza în mod regulat evenimente întotdeauna bilingve (în limbile engleză și română) pentru a promova cultura, în special literatura, românească în Australia. Astfel am avut evenimente de răsunet la Sydney și Melbourne – centrele cele mai mari din Australia – de promovare a poeziei și muzicii românești, în original și în traducere, pentru un public mixt, în audiență fiind întotdeauna și australieni. Ne-am bucurat aici de susținerea unor instituții cum ar fi Biblioteca Națională din Sydney, Consulatul și Ambasada României. Și mai ales a unor artiști excepționali români și australieni cum ar fi soprana Adriana Paul, cantautorul Daniel Reynaud, actorii Tug Dumbly, Clara Vodă, Bogdan Vodă, scriitorul George Roca, violonista Aliona Cigulea (Helen Brereton), și mulți alții. Cooperăm pe această pistă a promovării culturii românești în Australia cu alte instituții de acest fel cum ar fi „Caesar Foudation” din Melbourne, sau grupul „Unirea” din Brisbane.

DINICĂ: Activitatea de traducător presupune multă muncă și responsabilitate, aveți satisfacții?

Daniel IONIȚĂ: Desigur. Ca să fii traducător de poezie, e musai să fii mai întâi poet. Traducând propriile mele poeme (în ambele direcții, fiindcă scriu și în românește ca și în engleză, după cum mă mână duhul…), apoi cele mai frumoase poezii din poezia românească pentru a le reprezenta în limba engleză (seria volumelor „Testament”, care a culminat cu recent publicatul „Testament – 400 Years of Romanian Poetry”/„400 de ani de poezie românească” – cu Daniel Reynaud, Adriana Paul, Eva Foster – publicat recent de editura  Minerva din București) mi-a adus satisfacții enorme. Volumele au fost bine primite, lansate și vândute atât în România, cât și în Statele Unite ale Americii, Australia. Ultima reprezentare, Testament 400, a primit premiul pentru traducere „Antoaneta Ralian” al Târgului de Carte „Gaudeamus 2019”, din juriu făcând parte presonalități importante ale literaturii românești precum Denisa Comănescu (scriitor și director general al editurii Humanitas) și profesorul universitar și scriitorul Ion Bogdan Lefter.

George Ovidiu DINICĂ: În ce constă dificultatea traducerii poeziei române în engleză?

 

Daniel IONIȚĂ: Traducerea de poezie este mereu problematică indiferent din ce limbă și înspre ce limbă. E musai să faci compromisuri (traduttore, tradittore…) pentru a traversa această punte lungă, îngustă și alunecoasă, dintre două culturi, dintre două limbi. Specificitatea provocărilor traducerii poeziei din limba română înspre limba engleză nu este numai una de traducere a metaforelor, idioamelor, jocurilor de cuvinte etc (acestea sunt provocări generale, comune oricărei traduceri). În mod specific, în limba engleză cuvintele „poetice” sunt de obicei monosilabice, iar în limbile latine sunt bi sau multi silabice: moon = lună, sun = soare, heart = inimă, tree = copac, leaf = frunză, love = iubire, hate = ură, breast = piept, etc. Deci în mod natural, în special în poezia cu ritm și metru, versul din engleză va fi mai scurt decât cel din original. Arta constă in a „complementa” versul englez (pentru a putea trasporta muzicalitatea, prozodia în limba engleză) într-un mod sensibil, care să nu schimbe caracterul original, dar să ajute poemul să creeze acelaș răspuns emoțional în limba engleză. Apoi, multe din metaforele din original trebuie înlocuite cu altele din limba țintă (engleza în cazul de față) – fiindcă cele din originalul românesc nu fac sens în limba țintă. Spre exemplu „… a filei două fețe” (viitorul și trecutul sunt a filei două fețe… – Eminescu), nu merge tradus exact așa în limba engleză fiindcă a) nu face sens, și b) nu sună poetic de loc. A trebuit să înlcuiesc cu „…the two faces of a coin” (cele două fețe ale monedei – „Past  and future go together, the two faces of a coin/ You can know tomorrow’s weather if you learn the two to join”). Asemenea compromisuri sunt provocări care trebuie făcute cu atenție și simț poetic îal ambelor limbi. Continue reading „George Ovidiu DINICĂ: Vorbind despre antologii și traduceri cu prof. Daniel Ioniță”

Liga Scriitorilor Timișoara: Cultura română promovată de Liga Scriitorilor Timișoara în cadrul proiectelor europene

 

Prof. Ana Zlibuț,  prim-vicepreședinte LSFTB,

secretar general DANET

 

Asociația “Liga Scriitorilor” Filiala Timișoara Banat LSFTB, organizație parteneră în două noi proiecte internaționale, CODANEC și DENTA, sub coordonarea Institutului ILEU e.V/ Universitatea din Ulm, Germania, își continuă activitatea de a promova cultura și civilizația română în Europa.

Activitatea Ligii Scriitorilor Timișoara nu a fost întreruptă de apariția virusului SARS-CoV-2, astfel că după întâlnirea cu prezență fizică din 7 martie, membrii LSFTB au participat online la toate activitățile de proiect.

În cadrul proiectului cultural “Connecting Danube Neighbours by Culture” CODANEC / “Conectând vecinii dunăreni prin cultură” CODANEC (octombrie 2019-septembrie 2021), ce are ca scop prezentarea  moștenirii culturale intangibile din mediul propriu sub deviza “Share your personal cultural treasure”/ “Transmiteți comoara dvs. culturală personală”,  membrii și colaboratorii Ligii Scriitorilor Timișoara au făcut cunoscute obiceiurile și tradițiile noastre.

Astfel, au fost prezentate: icoanele pe sticlă (Diana Zlibuț), colindele românești (Ana Ghiaur), muzica populară bănățeană (Cornelia Martin), ruga bănățeană (Ana Zlibuț), ceramica de Horezu (Elena Bardac), doina (Ion Ionescu), mărțișorul (Mirela Carp), icoana (Al.Fl.Țene), ia (Carmen Firu), Cimitirul vesel de la Sâpănța (Alex Perian), Dragobetele (Simona Perian), decorarea obiectelor cu motive populare (Nicoleta Gherghina), covorul tradițional bănățean (Doina Drăgan), Mocirița cu trifoi (Lucia Elena Popa) etc. http://codanec.eu/cultural_treasure/

Premiul special “Come together” a fost decernat  Anei Ghiaur, care a interpretat colindul “Cerul și Pământul”  și  Luciei Elena Popa cu cântecul “Mocirița cu trifoi”. Proiectul este finanțat de către Ministerul de Stat din Baden-Württemberg.

Danube-Networkers din Ulm (Germania) și Liga Scriitorilor Timișoara au pus bazele primei videoconferințe “Come together connecting cultures” în  29 martie 2020, unde, timp de două ore, participanții au recitat poezii și au cântat, scopul fiind de a aduce împreună online oameni de toate vârstele din regiunea Dunării, ajutându-i să depășească singurătatea și depresia din timpul pandemiei de Coronavirus, dând exemplu de solidaritate.

România a fost reprezentată de prof. Ana Zlibuț, care a recitat în română și engleză poezia lui Mihai Eminescu “La steaua” iar  prof. Simona Perian a recitat poezia “Primăvara” de Lucian Blaga; prof.Carmen Firu a interpretat “Românașului îi place” iar prof.Lucia Elena Popa a cântat “Numai una”.

Acesta a fost începutul unei serii de 13 videoconferințe, la care au participat din ce în ce mai mulți oameni din Europa, cu un program tot mai variat. Liga Scriitorilor Timișoara a participat activ cu poezii, cântece și prezentări tematice la toate videoconferințele, iar prezența și contribuțiile prof. Doina Drăgan, președinte LSFTB, prof. Ana Zlibuț, studenta Diana Zlibuț, prof. Lucia Elena Popa, prof. Ana Ghiaur, ing. Bardac Elena, prof. Carmen Firu, prof. Mirela Carp, prof. Nicoleta Gherghina, prof. Simona Perian, etc au fost apreciate de public din multe țări europene. http://codanec.eu/come-together/

O altă activitate de proiect, la care LSFTB a participat, a fost crearea unei colecții online, a cărții “Corona book”, unde, pe lângă membri LSFTB (Ana Zlibuț, Adrian Crângan, Ana Ghiaur, Genoveva Tako, Ionel Aurel Simu, Iosif Kovacs, Lucia Elena Popa), au luat parte și membri LSR (Al. Fl.Țene, președinte LSR, Titina Țene), pr.iconom stavrofor Zaharia Pereș cu articolul “Sărbătoarea Sfintelor Paști în anul 2020 la Timișoara”,  elevi de la Colegiul Național Bănățean și Colegiul Național “Carmen Sylva”.

La fiecare doi ani, reprezentanții și multiplicatorii instituțiilor rețelei „Danube-Networkers” se întâlnesc în cadrul Festivalului Dunării Ulm / Neu-Ulm, pentru a schimba informații și idei într-o conferință, ateliere internaționale și alte evenimente. Din cauza crizei Coronavirus aceste evenimente au fost anulate în 2020, dar ILEU e.V., ca birou al rețelei educaționale informale Danube-Networkers a organizat  conferința online “Sharing beyond borders – New ways of care, communication and cooperation of older people along the Danube and in Europe in times of COVID-19″, în cooperare cu asociația DANET eV și alți parteneri europeni. Asociația “Liga Scriitorilor” Filiala Timișoara Banat LSFTB, membru fondator “Danube Networkers for Europe” DANET, a participat activ la această conferință.

Prof. Ana Zlibuț, prim-vicepreședinte LSFTB, a fost speaker la workshopul 6 și a făcut o prezentare despre tradițiile românești – valori prețuite de toate generațiile /„Traditions – values cherished by all generations“ within the framework of CODANEC Project, la conferința internatională “Sharing beyond borders” din 10 iulie 2020. http://conference2020.codanec.eu/workshop-6-en/

  Continue reading „Liga Scriitorilor Timișoara: Cultura română promovată de Liga Scriitorilor Timișoara în cadrul proiectelor europene”

Paul LEIBOVICI: Kol Nidrei – ,,Glasul Pribegiei”

         Interesul deosebit pentru rugăciunea cea mai populară rostită în seara de ajun de IOM KIPUR (Ziua Ispășirii) m-a îndemnat să răsfoiesc numeroase cărți,să dau citire filelor îngălbenite  în care centrul cercetărilor textului își are importanța și greutatea cuvenită. Ceea ce a trezit un interes aparte –este acea melodie  care  însoțește textul, melodie de o rară frumusețe și de o vastă popularitate. Indiferent dacă e rostită de așkenazi, sfaradimi firul muzical, rămînînd constant, doar prelucrarea pentru instrumentele de coardă și suflători, se diferă întru cîtva. Solistul(a) prin interpretarea dată ne emoționează, chiar dacă melodia o ascultăm într-o zi obișnuită și nu în acea atmosferă sublimă a AJUNULUI de IOM KIPUR (Zilei Ispășirii). Firul melodic este păstrat de-a lungul generațiilor, indiferent de solist, sau acompaniamentul muzical, indiferent dacă acompaniamentul  e a unui singur instrument precum pianul sau a unei formații orchestrale. Îmi permit să citez doar un scurt fragment din textul respectiv: ,,Toate făgăduielile, solemne, afurisenii, suferința lipsurilor, smereniile și juruințele sub orice nume, asemenea și toate jurămintele,pe care le voi fi făgăduit-jurat, proscris și renunțat din această zi de Kipur  pînă la ziua de Kipur  pe care, spre binele nostru, o așteptăm de acestea toate ne căim acum, fie ele toate deslegate, fără valoare, fără obligație, ridicate și anulate, fără îndatorire și fără existență, (trad.dr.M.Thenen). Firul melodic își are originalitatea sa ,genialitatea marelui compozitor MAX  BRUCH (n.6 ian.1838 și m.1920). A fost dirijor al Orcestrei Filarmonice din Liverpool.Printr creațiile sale remarcăm: Opere simfonice, Partituri pentru voce și orchestră; compoziții pentru vioară; comp.pentru Cello și orchestră. Deasemeni compozitorului i se datorează melodia care a străbătut meleaguri și aproape de 200 de ani ,,KOL NIDREI,, -Glasul Pribegiei.

         Aruncînd o privire retrospectivă,filele istoriei muzicii ne vor purta spre sec.XIX- respectiv a anilor 1880 cînd a fost audiată în Premieră la Liverpool-Anglia și peste un an (1881) publicată la Berlin .Bruch ,la început a compus o partitură pentru cvartet pe tema ,,Pribegiei,, Ea a fost adaptată de muzicianul IDELSHON.  Pe data de 4 decembrie 1889 ,compozitorul a scris o scrisoare muzicologului Eduard Birenbaum în care-i descrie motivația compoziției sale  și instrumentele pe care le-a abordat.De altfel ,Bruch a cunoscut textul rugăciunii respective prin intermediul familiei Lichtenstein ,cu care se împrietenise.El însuși declară,, cu toate că sunt protestant ,ca artist am fost atras puternic de text ,iar melodia caut să o răspîndesc cu bucurie  -alcătuind diverse prelucrări.Încă din tinerețe –am învățat diverse versuri populare a naționalităților .Caut să le înprospătez melodiile ,pe cît posibil. Melodia,în fapt s-a născut din cîntecele populare de odinioară. În acest fel am învățat și unele melodii etnice evreiești.    Compozitorul Bruch i-a dedicat-o prietenului său ROBERT HAUZMAN –celebrul cantor al vremii și bun prieten cu marele compozitor. În fond compoziția lui Bruch este o prelucrare adaptată după Bethowen.La început partitura a fost scrisă pentru un cvartet în care Cello conduce firul muzical iar Harpa întregește armonia melodiei. Solistul, respectiv cantorul susține –dă viață textului religios. Muzicologul Idelsohn a fost primul care a răspîndit cunoscuta melodie, care însoțește textul Col ,,Nidre,,în 1929. Orchestrația compozitorului întregește ,dînd textului o înălțare spirituală,specifică momentului dovedind prin aceasta pe lîngă o artă muzicală frumoasă,un moment de înălțare deosebită.De altfel, însuși compozitorul Bruch a menționat în una din scrisori: Am văzut în textul ,,Col Nidrei,, nu numai un prilej de compoziție ci, o prelucrare artistică a unei melodii populare! Continue reading „Paul LEIBOVICI: Kol Nidrei – ,,Glasul Pribegiei””

Ioan MICLĂU-GEPIANU: Poezia și despre poezia eminesciană – Cărți la biblioteca ”Mihai Eminescu”, CRINGILA, N.S.W

                                                                                  Motto:

                                                                    ”…Eminescu este zilnic cu noi,

                                                                     precum un Hristos al Românilor”.

                                                                                                                   Ioan Miclău-Gepianu

 

 

 

-Opera lui Mihai Eminescu-vol.I-II- George Călinescu, Editura Pentru Literatură, București, 1969.

-Opera lui Mihai Eminescu-vol.12,13,16 –G.Călinescu, Editura Pentru Literatură, București, 1969.

-Opera lui M.Eminescu- în 6 volume- ediție de Al.Piru, Editura Vlad&Vlad, Craiova, 1993

-EMINESCU – Poezii –ediție critică de D.Murărașu, redactor Aurelia Rusu, Editura Pentru Literatură, București,1969.

-Eminescu-Poezii-vol.2, –Antologie de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Ed.Minerva, București,1977

-M.Eminescu-Poezii, proză literară vol.I-II- ediție de Petru Creția, Cartea Românească, 1978

-M.Eminescu-Opere alese-II- Ediție îngrijită de  Perpessicius, Ed.Minerva, 1973

-POEZII- M.Eminescu- Editura Eminescu,1984- Prefață de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, tabel cronologic de Ion Crețu

– Opera lui Mihai Eminescu-vol.1,2 – G.Călinescu, Edit.Minerva, București,1976

-M.Eminescu- Opere alese- vol.III-ediție îngrijită și prefațată de Perpessicius, Editura Pentru Literatură, 1965

-M.Eminescu-Opere-vol.IV- Teatru-ediție critică, note și variante de Aurelia Rusu, Studiu introductiv de George Munteanu-Ed.Minerva,1978

-Mihai Eminescu- Sfântul Pământ al Transilvaniei – Antologie, prefață,note și comentarii de D.Vatamaniuc, Ed. Saeculum I.O, București, 1997

-Mihai Eminescu–Poezii-Gedichte-Ediție bilingvă-română-germană, Ed.Grai și Suflet- Cultura Națională, București, 1995

-EMINESCU-90 Poezii –Cuvânt înainte de Mircea Ciobanu, Ed.Prometeu-1991

-A doua viață a lui EMINESCU-de N.Georgescu-Ed.Europa Nova, București 1994

-EMINESCU- album- o sută de file din caietele eminesciene-Ed. Didactică și Pedagogică

R.A.Bucuresti, tipărită la Imprimeria ”ARDEALUL”-Cluj, 1997.

-POEZII-M.Eminescu-Prefațată de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, tabel cronologic de  Ion Crețu, Ed. ”EMINESCU”,1980

-EMINESCU în ACTUALITATE-Culegere de articole și comunicări-Coordonarea lucrării: Dan Brudașcu, Ed.SEDAN, 2000.

Misterul morții lui Eminescu-Eminesciene- Ovidiu Vuia, Ed.”PACO”, 1996

-Mihai Eminescu,publicist-”Suntem Români și Punctum”, George Marinescu, Editura Fundației Culturale Române ”Demândarea Părintească”, 1997

-Mihai Eminescu- Rayonnement d-un genie- Anthologie critique et poetique, note liminaire et notices bio-bibliofaphiques par George Apostoiu, Editions Minerva, București, 1989.

-Eminescu și Blajul- Ion Buzași, Editura ”Iriana”, București, 1994

-La poesie d-Eminescu, Edgar Papu, Ed. Știintțifică și Enciclopedică, Bucarest, 1985

-Mihai Eminescu- proză și literatură-Antologie,note și bibliografie de Marin Iancu, cu un Studiu introductiv de Gh.Bulgăr, Casa de Editură ”Petru Maior”, Târgu Mureș, impimarea s-a realizat Tipografia –APP- București.

-EMINESCU- Un secol în Medalii- Expoziție și catalog de Constantin Mălinaș, Cuvânt înainte, de Viorel Horj, Ed.”Mihai Eminescu”,Oradea, 1992.

-PAȘII POETULUI- de Gellu Dorian și Emil Iordache, Ed. Sport-Turism, București, 1989.

-Mihai Eminescu-Luceafărul-Evening Star- Ediție bilingvă îngrijită de Constantin Mălinaș- Asociația Română Pentru EX Libris Oradea, 2004. Traducere de Josef Johann Soltesz.

-Monologul Dramatic Eminescian- Ioan Derșidan,Ed. DACIA, Cluj-Napoca, 2001.

-Mihai Eminescu-Poet și Gânditor, de Eugen.S.Cucerzan,Ed.Grinta, Cluj-Napoca, 2002.

-EMINESCU ȘI ORADEA- Ediție și studii bibliografice de Constantin MĂLINAȘ,

Mesaj Cultural Către Orădeni de ing. Petru Filip. Biblioteca Județeană ”GHEORGHE ȘINCAI” BIHOR, ORADEA, 2000.

-Mihai EMINESCU – Poezii, cu introducere și subt îngrijirea d-lui G.Murnu, cu 12 acuarele- facsimile și numeroase desene de: A.Murnu, Ed.”Națională”-S.Ciornei-București, și tipărită La atelierele”Ramuri”-Craiova în anul 1929, retipărită la la data de 9 ianuarie,1995.

-EMINESCIANA – Șerban Cioculescu, Ed.Minerva, 1985.

-EMINESCU ȘI TRANSILVANIA – D.Vatamaniuc, Ed.DACIA, Cluj-Napoca, 1995

-M.Eminescu- Istorie și Destin-Antologie de Aurelia Dumitrașcu, Prefață de Nicolae-Șerban Tanașoca, Ed.Porto-Franco, Galați, 1993.

 

             Eminescu pentru emigranți!

 

        ”…Românul are o personalitate aleasă și frumoasă, un caracter înclinat spre buna înțelegere, fiind iubitor de societatea omenească în care există, îndiferent de prezența altor suflete de altă origine națională.

       Românul nu iubește simțul discriminării rasiale ori religioase. Cu ocazia unor festivități multiculturale ale Australiei, reprezentanți ai Guvernului referindu-se la aportul etniilor în sudarea Continue reading „Ioan MICLĂU-GEPIANU: Poezia și despre poezia eminesciană – Cărți la biblioteca ”Mihai Eminescu”, CRINGILA, N.S.W”

Dumitru MNERIE: Cu dragoste și prețuire Profesorului Tiberiu CIOBANU – un reper al culturii și educației timișorene, la împlinirea vârstei de 60 de ani

     Un proverb românesc spune că „neamurile sunt date de Dumnezeu, prietenii ți-i alegi singur”. Totuși, ca o excepție, cred că pe prietenul Tibi Ciobanu Dumnezeu mi l-a scos în cale și mi l-a așezat la suflet. Astfel, mă consider binecuvântat de Dumnezeu și tare norocos să pot simți mereu aproape, la bine și la greu, un OM atât de valoros, atât de implicat în viața culturală a Timișoarei, în comunitatea adevăraților mentori educaționali ai urbei. Spicuind câteva date biobibliografice, aflăm că s-a născut, la 25 septembrie 1960, în oraşul Anina, judeţul Caraş-Severin, a absolvit, în anul 1984, Facultatea de Istorie-Filosofie (specializarea istorie-filosofie), Universitatea din Bucureşti. Este profesor de istorie, grad didactic I, titular în învăţământul preuniversitar (actualmente, la Liceul Teoretic „Vlad Ţepeş” din Timişoara), cu doctorat în istorie din 2008, obținut cu distincţia „cum laude”, avându-l ca mentor pe actualul Președinte al Academiei Române, Ioan Aurel POP. Este fondator şi director al Liceului Teoretic „Vlad Ţepeş” din Timişoara. A îndeplinit și funcția de Director al Liceului „Ioan Slavici” Timişoara între anii 2011-2012. Cariera universitară a început-o în calitate de cadru didactic asociat la Catedra de Istorie a Facultăţii de Litere, Istorie şi Filosofie (actualmente, „şi Teologie”), de la Universitatea de Vest Timişoara, din 1997, iar din 2006 şi la Catedra de Ştiinţe Sociale a Universităţii „Ioan Slavici” din Timişoara. Din anul 2012 a devenit Conferenţiar universitar, titular și Prorector al Universităţii „Ioan Slavici” din Timişoara, îndeplinind aici și responsabilitățile preşedintelui Comisiei de Etică.

         Asumările remarcabile în plan cultural sunt recunoscute în multiple ipostaze: Fondator, director şi redactor-şef al revistei de cultură istorică „Columna 2000”; Membru în Colectivul de redacţie al revistei de cultură istorică „Clio” din Timişoara; Membru în Colectivul de redacţie al periodicului de cultură şi educaţie „Demnitatea” din Timişoara; Membru în Colectivul de redacţie al revistei „Lumina divină” din Timişoara; Realizator şi moderator al emisiunilor „Dincolo de catedră” şi „Pagini de istorie” (perioada 2001-2006), precum şi al emisiunii „Convergenţe”, începând cu 2006, de la TV „Tele Europa Nova” Timişoara; Preşedinte al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” din România – Filiala Timiş din 2003; membru în Consiliul Director al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” din România; Fondator şi prim vicepreşedinte al Despărţământului „Ioachim Miloia” Timişoara al Astrei; Fondator şi secretar general al Societăţii Culturale „Patrimoniu” Timişoara; Membru de onoare al Societăţii Literar-Artistice „Tibiscus” din Uzdin-Serbia, din 2001; Membru de onoare al Societăţii Literar-Artistice „Sorin Titel” din Banat, din 2003; Membru de onoare şi membru în Consiliul de Conducere al Societăţii Cultural-Patriotice „Avram Iancu” din România – Filiala Timişoara, din 2002; Membru al Asociaţiei Istoricilor Bănăţeni, din 1997; Membru-fondator al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – filiala Timiş şi responsabil al Secţiei de Istorie Medie a acesteia; Membru al Ligii şi Fundaţiei „Mareşal Ion Antonescu” din România – Filiala Timiş; Membru-fondator al Asociaţiei Arhiviştilor şi Prietenilor Arhivelor Timişoara; Membru al Fundaţiei Regionale de Interes Public „Sine Ira” şi responsabil al Departamentului P.R. al acesteia; Membru al Asociaţiei Profesorilor de Istorie din România „Clio” – Filiala Timiş; Membru al Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din Ministerul de Interne – Filiala Timiş; Vicepreședinte al Ligii Scriitorilor din România – Filiala Timişoara, Banat, membru de onoare al Academiei Pontificale Internaționale Mariane de la Vatican.

            Este firesc să fie apreciat, într-o oarecare măsură și prin o serie de ordine, titluri, distincţii, premii, diplome şi medalii, conferite şi acordate, printre care se pot remarca: Ordinul „Meritul pentru Învăţământ” în grad de Ofiţer, pentru abnegaţia şi devotamentul puse în slujba învăţământului românesc, pentru contribuţia deosebită la dezvoltarea şi promovarea cercetării ştiinţifice din ţara noastră, conferit prin Decret Prezidenţial, în anul 2004; Ordinul „Crucea Memoriei”, în semn de înaltă preţuire în lupta contra comunismului, conferit de Uniunea Participanţilor la Conflictul Militar (1991-1992) din Republica Moldova, în anul 2005; Premiul „Pro Cultura Timisensis”, pentru întreaga activitate desfăşurată şi merite deosebite în promovarea artei şi culturii timişene,acordat de Consiliul Judeţean Timiş, în anul 2006; Titlul de „Membru de Onoare” şi „Medalia pentru Merite Deosebite”,în activitatea de cinstire a Eroilor Neamului Românesc, acordate de Consiliul Director Central al Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor” din România, în anul 2006; Distincţia „Diploma Gheorghe Lazăr clasa a III-a”, pentru merite deo­sebite în activitatea la catedră şi rezultate remarcabile obţinute în formarea şi educarea tinerilor, acordată de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în anul 2007;  Premiul Jurnalistul anului 2012, pentru izbânda credinţei în ziaristica independentă, pentru înalta pâlpâire a spiritului de jurnalist stând de veghe la izvoarele adevărului, pentru cinstita slujire a cuvântului scris, pentru tenacitatea cu care apără limba română, pentru că este făptuitor de dreptate şi pentru curajul de a fi corect, conferit de Societatea Literar-Artistică „Tibiscus” din Uzdin, Voivodina-Serbia, în anul 2012; Diploma Silvius Bata Miclea, pentru contribuţii deosebite în afirmarea şi promovarea jurnalisticiiadevărate şi independente în spaţiul Banatului, conferită de Societatea Literar-Artistică „Tibiscus” din Uzdin, Voivodina-Serbia, în anii 2008, 2009, 2010 şi 2011; Premiul cultural Tibiscus, pentru contribuţii la promovarea şi afirmarea valorilor cultural-spirituale româneşti în spaţiul banatic, conferit de Societatea Literar-Artistică „Tibiscus” din Uzdin, Voivodina-Serbia, în anii 2009, 2010 şi 2012; Premiul cultural „Gheorghe Bulic”, în semn de profundă mulţumire şi recunoştinţă pentru contribuţia majoră la păstrarea, afirmarea şi promovarea identităţii cultural-naţionale, a spiritualităţii şi demnităţii românilor din Serbia, conferit de Societatea Literar-Artistică „Tibiscus” din Uzdin, Voivodina-Serbia, în anii 2008 şi 2011; Premiul „Dr. Gligor Popi”, în semn de recunoştinţă şi continuă aducere aminte pentru contribuţia adusă la păstrarea obştei româneşti cât şi pentru merite deosebite în promovarea ideilor umaniste şi cultivarea şi afirmarea valorilor istoriei româneşti, conferit de Societatea Literar-Artistică „Tibiscus” din Uzdin, Voivodina-Serbia, în anul 2012; Nominalizat cu emisiunea „Dincolo de catedră”, în cadrul Concursului „Premiile Jurnalismului de Educaţie” (secţiunea Televiziune), ediţia 2004, organizat de către Comisia Naţională a României pentru UNESCO.

            Până în prezent, a adus o contribuție excepțională la îmbogățirea literaturii de sorginte istorică prin cele 25 de cărţi publicate până în prezent, cum ar fi: Victorii celebre ale oştilor române, Ed. Brumar, Timişoara, 1997; Mihai Viteazul, domnul primei uniri, Ed. Brumar, Timişoara, 1998; Domnii îndelungate în istoria românilor, Ed. Eurostampa, Timişoara, 1999; Domnitori şi regi de seamă din istoria poporului român, Ed. Excelsior, Timişoara, 2000; Domnitori nedreptăţiţi din istoria românilor, Ed. Marineasa, Timişoara, 2001; Oştile române şi cruciadele antiotomane, Ed. Excelsior Art, Timişoara, 2002; Voievozi desăvârşitori ai statelor medievale Ţara Românească şi Moldova (ediţie bilingvă româno-engleză), Ed. Excelsior Art, Timişoara, 2003 (cu sprijinul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului); Incursiuni în istoriografia românească referitoare la Banatul medieval (ediţie bilingvă româno-engleză), Ed. Excelsior Art, Timişoara, 2004 (cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării); Douăsprezece povestiri adevărate despre Mihai Viteazul (ediţie bilingvă româno-engleză), Ed. Eurostampa, Timişoara, 2005; Domnitori români mai puţin cunoscuţi, Ed. Excelsior Art, Timişoara, 2005 (cu sprijinul Agenţiei Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică); Voievozi şi domnitori români (sec. XIV-XVI), Ed. Excelsior Art, Timişoara, 2006 (cu sprijinul Agenţiei Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică); Domnii scurte dar însemnate în istoria românilor, Ed. Zamolsara, Timişoara, 2007 (cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş); Cele mai scurte trei domnii din Evul Mediu românesc (ediţie bilingvă româno-franceză), Ed. Eurostampa, Timişoara, 2008 (cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş); Banatul medieval în viziunea istorică a lui Patriciu Drăgălina, Ed. Eurostampa, Timişoara, 2008; Monografism bănăţean (Istoria medievală a Banatului reflectată în monografiile alcătuite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea), Ed. Eurostampa, Timişoara, 2008; Istoriografia românească de la începutul secolului al XIX-lea până la Marea Unire privitoare la Evul Mediu bănăţean, Ed. Eurostampa, Timişoara, 2008 (cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş); Cercetarea istorică românească din secolul XIX şi prima jumătate a veacului XX privind epoca medievală în Banat. Sinteză (ediţie bilingvă româno-engleză), Ed. Eurostampa, Timişoara, 2009. Ion Vodă cel Viteaz, o viaţă eroică şi un sfârşit tragic, Ed. Eurostampa, Timişoara, 2009 (cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş); Istoriografia românească din perioada 1918-1948 referitoare la Evul Mediu bănăţean, Ed. Eurostampa, Timişoara, 2009 (cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş); Cărturari români cu preocupări referitoare la istoria medievală a Banatului. Cuprinderi biobibliografice, Ed. Eurostampa, Timişoara, 2010 (cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş); Istoriografia românească din secolul al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea referitoare la Banatul medieval, vol. I-II,Editura Eurostampa, Timişoara, 2010 (cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş); „Fortissimus  athleta Christi”, Iancu de Hunedoara 555,Editura Eurostampa, Timişoara, 2011 (cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş); Istoria medievală a Banatului reflectată în opera lui Ioachim Miloia,Editura Eurostampa, Timişoara, 2012 (cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş); O prezentare a cadrului istorico-geografic al Banatului medieval,Editura Eurostampa, Timişoara, 2012 (cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş); Integrarea cercetărilor istorice referitoare la Banatul medieval în mișcarea generală istoriografică românească (ediţie bilingvă româno-engleză), Editura Eurostampa, Timișoara, 2013 (cu sprijinul Consiliului Județean Timiș). Dar, nu se oprește aici, având în pregătire: Ţara Românească de la Basarab I „Întemeietorul” la Mircea cel Bătrân; Istoriografia românească din secolul al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea referitoare la Banatul medieval, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită; O istorie a ştiinţei şi tehnicii din Banat.  

            De asemenea, este autorul a peste 570 de studii şi articole publicate şi peste 250 de comunicări ştiinţifice susţinute.

         De ziua specială a Profesorului – doctor în istorie, aș vrea să mă refer la demnitatea cu care pune, dezinteresat, în valoare personalități cu contribuții evidente pentru cultura românească, chiar după trecerea lor în eternitate. De fiecare dată când amintește cineva de Aurel TURCUȘ, prietenul Tibi, are o reacție încărcată de sinceră emoție, dar, în același timp transmite emoție auditoriului, prin prezentarea unor fapte mai mari sau mai mărunte argumentându-i meritele, dar și recunoscându-și cu mândrie postura de discipol, iar, cu smerenie îi adresează rugămintea sfântă, ca de-acolo de sus Aurel să-l mai îndrume către fapte bune. O asemenea excepțională faptă este și Festivalul-concurs internațional de creație cultural-artistică și educativ-științifică de inspirație religioasă Lumină lină – in memoriam Aurel Turcuș”.

         De fiecare dată m-am simțit onorat să particip, (în calitate de președinte al Consiliului Academic al Universității „Ioan Slavici” din Timișoara, reprezentând astfel Fundaţia pentru Cultură şi Învăţământ „Ioan Slavici” din Timişoara, ca și co-organizator), la Simpozionul organizat în mod tradițional, care cuprinde în program, la loc de cinste, ceremonia de decernare a premiilor. Anul acesta , respectând întru-totul condițiile de pandemie determinată de noul corona-virus, recent, în 18 septembrie, Biserica Parohiei Ortodoxe Timișoara-Dacia, având hramul „Pogorârea Sfântului Duh”, a găzduit a XVII-a ediție, avându-l, ca de fiecare dată în centrul acțiunii pe Tiberiu Ciobanu, conducând cu emoție și responsabilitate derularea tuturor momentelor cuprinse în programul temeinic pregătit, încărcat cu multe date și momente importante. Din context s-a putut reține faptul că Liceul Teoretic „Vlad Ţepeş” Timişoara a fost unitatea școlară inițiatoare și organizatoare a manifestării, avândul ca responsabil de proiect și președinte al Comitetului de organizare, în mod firesc, pe conf. univ. dr. Tiberiu CIOBANU.

            Programul simpozionului a cuprins: un Ceremonial de deschidere; o Binecuvântare a lucrărilor simpozionului de către Prea Onoratul Părinte dr. Ioan BUDE (președintele de onoare al Comitetului de organizare); un Cuvânt de salut din partea organizatorilor și a invitaților de onoare (Prea Onoratul Părinte dr. Ionel POPESCU, Vicar eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei; lect. univ. dr. Adela POPA, șef Serviciu Cultură, Învățământ, Minorități și Sport din cadrul C. J. Timiș; prof. univ. dr. Adrian Dinu RACHIERU, prof. Doina DRĂGAN, președinte al Ligii Scriitorilor Români – Filiala Timișoara (Banat); Ana ZLIBUȚ, prim vicepreședinte al LSRTB; dr. ing. Ștefan DUNĂ, Universitatea „Politehnica” Timișoara; jr. Dumitru BUȚOI, vicepreședinte al Filialei „Valeriu Braniște” Timiș a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România; prof. Monica CONDAN, redactor-șef al revistei de cultură „Coloana infinitului”; scriitorul Ticu LEONTESCU; revoluționarul Ioan SAVU; poeta Ana CAIA, soția regretatului om de cultură Aurel Turcuș.

         Decernarea premiilor a fost realizată de însuși sufletul acțiunii, prof. dr. Tiberiu Ciobanu și de către prof. Alina Doinița Șușoi (consilier educativ al Liceului Teoretic „Vlad Ţepeş” Timişoara, co-responsabil de proiect și secretar general al Comitetului de organizare).

          Laureatul Marelui Premiu «Aurel Turcuș» a fost Adrian Dinu RACHIERU, pentru întreaga activitate de creație literară de inspirație religioasă.

 

        La SECŢIUNEA «DIN LARGA ROMÂNITATE», Premiul de Excelență «Zarişti etnice»: Melania RUSU-CARAGIOIU (Canada), pentru creațiile sale literare de inspirație religioasă. Premiul I «Zarişti etnice»: Gabi Aurel COSTEA (SUA), pentru poezie de inspirație religioasă.

         La SECŢIUNEA «PROZĂ ÎN VOLUM» Premiul de Excelenţă «Dosoftei»: Eugen DORCESCU, pentru volumul Îngerul adâncului.

         Premiul Special «Dosoftei»: Speranța Doina CĂTANĂ, pentru volumul Aripile primului zbor.

         La SECŢIUNEA «POEZIE ÎN VOLUM» Premiul de Excelență  «Dosoftei»: Constanța Sylvia HÂRCEAGĂ, pentru volumul Când nopțile miros a crizanteme,

Amalia PETROV, pentru volumul Poezie de carbon, Flory IGNA, pentru volumul Iubit de Dumnezeu, Rovena BRÎNZAN, pentru volumele Ce-aș fi fără Tine? și Zorii învierii.

         Premiul I «Dosoftei»: Speranța Doina CĂTANĂ, pentru volumul Anotimpurile vieții, iar Premiul Special «Dosoftei»: Monica CONDAN, pentru volumul Albastru vital.

La SECŢIUNEA «POEZIE», Premii de Excelenţă: Petru Vasile TOMOIAGĂ, Ana CAIA, Ștefan DUNĂ, Jean CICLOVEANU, Tabita CURACIUC. Premiul I: Simion Felix MARȚIAN (Vulcan, jud. Hunedoara), Viorica BORDÎNC (Târgu-Jiu, jud. Gorj), Vasile Livius IANOȘEV, Premiul II: Iuliana LEONTIUC, Laura LEONTIUC, Florea CONSTANTINESCU, Premiul III: Vasile BRADU, Gheorghe ȚEPENEU (Reșița, jud. Caraș-Severin), Vasile PINTEA.

         La SECŢIUNEA «PROZĂ» Premiul de Excelență: Ticu LEONTESCU, iar Premiul I: Carmen GAŞPAR

         La SECŢIUNEA «ESEU» Premiul de Excelență: Mirela-Ioana BORCHIN-DORCESCU, Ștefan DUNĂ. Premiul I: Vlad Rusalin Tiberiu SARCA, (elev în clasa a X-a Științe Sociale 1 la Liceul Teoretic „Vlad Țepeș” Timișoara)

La SECŢIUNEA «DIDACTICA», Premiul de Excelenţă: Patricia Elida PISANO, Premiul I: Otilia BREBAN, Diana SARCA.

         La SECŢIUNEA «ARTE PLASTICE ŞI MUZICĂ» Premiul de Excelenţă «Pro arte»: Michaela Aurelia LEAHU, Consuela GRIGORESCU. Pentru creaţie plastică Premiul I «Pro arte»: Colectivului de elevi al Cercului de pictură „Nicolae Grigorescu” de la Liceul Teoretic „Vlad Ţepeş” Timişoara și elevelor Alina GRUICI (clasa a VII-a), Amalia AGACHI (clasa a VIII-a), Daria BARATH (clasa a VIII-a), Dariana DARĂU (clasa a VIII-a), Dragana IANCULOVICI (clasa a VIII-a), de la Liceul Teoretic „Vlad Ţepeş” Timișoara și Andreea-Elena MNERIE (clasa a IX-a) de la Liceul Tehnologic „Ion I. C. Brătianu” Timișoara), pentru creaţie plastică religioasă. Premiul de Excelenţă «Pro arte»: Preot Florin Ionuț FILIP, pentru creaţie literar-muzicală. Premiul I «Pro arte»: Maria Livia ILCĂU pentru creaţie literar-muzicală.

         La SECŢIUNEA «PUBLICISTICA» Premiul de Excelență: Laurenţiu NISTORESCU, pr. dr. Marius IOANA, pr. lect. univ. dr. Marius FLORESCU pentru promovarea sacrului şi a Continue reading „Dumitru MNERIE: Cu dragoste și prețuire Profesorului Tiberiu CIOBANU – un reper al culturii și educației timișorene, la împlinirea vârstei de 60 de ani”

Veronica BALAJ: Claudiu Dumitrache este un maratonist în cultură

Tânăr intrat în arena culturii, alergând în același timp pe două piste. Literatura  și muzica. Alergând și spunând cu voce tare : « sunt aici, pe Terra, sunt și eu printre voi ! Am doar 20 de ani, dar  vreau un podium. Nu am răbdare!  Mă vedeți? Mă auziți? » Mărturia sa o iau drept motto: « Am să strig cât pot de tare. Sunt aici și n-am răbdare! »

Este vorba de Claudiu Dumitrache. Are vârsta îndrăznelilor, a viselor de toate felurile. Mă declar încântată că există tineri care-și folosesc entuziasmul în numele artei.

Claudiu Dumitrache merge în același timp pe două paliere, ambele susținute de tonalitățile creației. Aflu că el este cel care a reinventat trupa Anton Pann a lui Buhăiești…abia asteptăm…

Muzica duce spre perfecțiune. Aici mă încurc. Mă opresc. Ce să spun? Muzica presupune efort, imaginație, exersare, exersare, exersare…. Adaug obligativitatea talentului . E nevoie  și de timp. Există o frumoasă zicală, « PER I MIRACOLI, CI VOGLIO UN PO DI TEMPO ». Pentru miracole, e nevoie de un pic de timp. Dacă accepți muzica la modul acesta, profesionist,  când mai alergi și pe celălat palier, adică  literatura? Nu pot răspunde eu, nu e cazul, răspund  în schimb reușitele celui împricinat care a avut curajul să atace arta pe două fronturi, așa cum am precizat. Nu risc nimic dacă  spun, admirabil !!!

Claudiu Dumitrache a descoperit harul distilării poetice a cuvintelor. Așa cum sugestiv și foarte pertinent sublinia Christian Schenk, într-o prezentare, limba folosită de fiecare nativ este un element definitoriu. Pentru ceea ce întreprinde un scriitor, putem spune că este un fel de plecăciune, de omagiu adus limbii materne.

Claudiu Dumitrache semnează un volumaș intitulat Boemia unui  mort… Fără îndoială gândul ne duce la o anume zonă geografică. În volumul respectiv, extrapolând, am identificat mai multe poziții filozofice.  Puterea de a opune morții, vitalitatea. Exuberanța, înfruntarea fiecărui moment care trece și devine parte din irecuperabil, din moarte. Autorul dăruiește, în  replică, opozant  temutului termen, dăruiește  iubire, speranță, bucuria de a trăi. Cineva făcea trimitere la  violetul bacovian… Nici pe departe nu poate fi vorba de așa ceva! Aici avem de-a face cu  laitmotivul dragostei împrăștiate, dăruite în scânteieri vitale,   extravertite, în toate nuanțele sale. Vocea autorului vibrează de  iubire  clamată în varii tonalități până la decibelii pe care-i include de obicei patima. Să se știe, să se audă, să-i fie primit darul de afecțiune.

Îmi permit să-mi imaginez că subiectul nostru poate deveni un actor renumit, care să cânte și să declame, care să  ne trimită și nouă o invitație la unul din spectacolele sale  de răsunet .

Pentru această meserie de ardere, de flacără, categoric se poate spune că are toate calitățile.

Claudiu Dumitrache este un maratonist în cultură. Are nevoie de susținerea publicului care-i aplaudă strădania, dăruirea. Deviza lui  are mai multe expresivități: Îndrăznește! Uimește! Visează! Dăruiește! înfruntă! Câștigă! Să nu uităm că și-a  publicat autobiografia la vârsta  elanurilor nestăvilite…

 

 

Comunicat emis de
Veronica BALAJ,
Scriitor, Jurnalist radio-tv
23 septembrie, 2020