Vasilica GRIGORAȘ: Lansare de carte la Biblioteca Municipală „Mihai Ralea” din Huşi

Mijloc de octombrie blând, calm şi luminos. De dimineaţă am plecat spre Huşi, „oraşul dintre vii”. Razele soarelui despletea uşor canavaua ceţii, aceasta pierzându-şi consistenţa unduios şi elegant. Patina toamnei a atins frunza viilor şi şi-a pus straşnic amprenta pe frunzele copacilor de pretutindeni. Pe şevaletul pădurii din dealul Dobrinei, toamna ghiduşă a răsturnat cu artă cutia cu acuarele dintr-o gamă largă de culori. Verdele verii abia mai licărea din loc în loc.

Pentru oraşul Huşi este o toamnă rodnică. De data aceasta, în oraş e mare sărbătoare. În anul Centenarului Marii Unirii, huşenii se întâlnesc să celebreze Centenarul Colegiului Naţional „Cuza Vodă”. Printre multe alte activităţi culturale, educaţionale, artistice se numără la loc de cinste lansarea cărţilor: „Poetical Bridges = Poduri lirice” (vol 1, 2016 şi vol. 2, 2018), Editura Scripta manent, Napier (NZ), antologator, editor şi traducător Valentina Teclici şi „Răsfrângeri critice” de Lina Codreanu, Editura Detectiv Literar, 2018.

Antologia „Poetical Bridges = Poduri lirice” este un proiect al poetei şi scriitoarei Valentina Teclici, apărut în ediţie bilingvă (română – engleză). Fiecare volum include 12 poeţi români şi 12 neozeelandezi. Un act de cultură unic, prin care editoarea a dorit construirea unor poduri poetice, spirituale între autorii de aici şi cei de la antipozi. Şi, chiar a reuşit să realizeze acest lucru.

Amfitrionul evenimentului a fost renumitul eminescolog, prof. dr. Theodor Codreanu. Cu participarea unui public numeros, într-o atmosferă caldă şi tonică în aceeaşi măsură, poeta Ana Urma şi poeta Ana Anton au vorbit despre volumul 1 al Antologiei „Poduri lirice”, iar poetul şi scriitorul Ioan Gh. Pricop şi poeta, scriitoarea Dorina Stoica despre volumul 2. Menţionez şi faptul că poemele vorbitorilor au fost incluse în volumele respective. Scriitoarea Lina Codreanu a făcut mai multe aprecieri pertinente despre Antologie, iar la volumul 1 a publicat o cronică în mai multe reviste. În încheierea prezentării Antologiei, Valentina Teclici a dezvăluit misterul ideii de a edita o asemenea carte, scopul apariţiei editoriale şi a prezentat câţiva dintre poeţii neozeelandezi, exprimându-şi bucuria deplină faţă de modul în care a fost primită cartea, atât în România, cât şi în Noua Zeelandă.

Despre volumul de critică literară „Răsfrângeri critice”, semnat de prof. Lina Codreanu au vorbit poetul şi scriitorul Petruş Andrei şi poetul şi scriitorul Ioan Gh. Pricop, reliefând talentul analitic, înţelegerea profundă a creaţiei unor autori, ale căror cărţi au fost recenzate. Criticul literar Lina Codreanu abordează întru analiză şi comentariu mai multe genuri literare: poezie, proză, critică literară.

O rază de lumină culturală la această întâlnire de suflet a fost şi participarea prof. dr. Petru Ioan de la Facultatea de filosofie, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, fiu al oraşului Huşi.

Atât dr. în sociologie Valentina Teclici, cât şi prof. Lina Codreanu s-au bucurat de aprecieri unanime, felicitări şi urări de noi succese. Ne alăturăm şi noi cu toată căldura şi preţuirea.

—————————————-

Vasilica GRIGORAȘ

Huși

19 octombrie, 2018

Silvia URLIH: Foame de noi

FOAME DE NOI

 

Respir prin tine
și mi-e bine,
inima ta îmi este aer,
pornește iar năvalnic
ora,
se încunună luna-n sori,
tic-tacul stins al ceasului
îmi deapănă visul
din caier,
respir prin tine orele,
căci încă suntem
călători.

 

Pământul
se adună-n mine,
m-aruncă marea lângă mal,
secundele aleargă iute,
ieri parc-am fost în cireșar ,
îți sorb cuvintele,
mi-e sete,
te-adun în mine val cu val,
sunt pustiită,
mi-este foame,
mănânc și beau,
dar e-n zadar .

 

Respir prin tine
și
mi-e bine,
sufletul tău îmi este soare,
se-nlăcrimează depărtarea,
că astăzi e tot azi,
nu-i mâine,
de mine ești flămând,
ți-e sete,
dar parcă-s râu fără de mare,
respiri prin mine
și
ți-e bine,
sufletul meu
îți este pâine.

 

Ne respirăm,
ne inspirăm,
ne căutăm
și
ne chemăm,
foamea de noi crește vulcan,
setea de noi curge izvoare,
timpul
l-am ține legământ,
ora
de noi vrem s-o legăm,
cuvintele nu ne ajung ca să ne spunem

ne doare.

—————————

Silvia URLIH

19 octombrie, 2018

Luminița POSTOLACHE: Toate vin și toate trec

Toate vin și toate trec

 

După vânt, după furtună
După clipe de durere
Apare și vremea bună
Și zile pline de miere.

 

După ploaie și ninsoare
După ger și vreme rea
Răsare un mândru soare
Chiar aici pe strada mea.

 

După clipe de răscruce
După anii mohorâți
Ma bucur ca îmi pot duce
Crucea sus, pe vârf de munți.

 

După multă suferință,
După toate ce au fost
Ma bucur de-a mea ființă
Care și-a găsit un rost.

 

După multele dureri
După lacrimile scurse
Am strâns în mine averi
Ce în rima sunt expuse.

 

După tot răul avut
După multă umilință
Am uitat ce m-a durut
Iubind sincer, cu credință.

——————————–

Luminița POSTOLACHE

19 octombrie, 2018

Nicolae VĂLĂREANU SÂRBU: Toamna iubirii

Toamna iubirii

 

A venit toamna iubirii c-un alt început,
în anotimpuri scurse n-a fost, n-a încăput
şi bate în clopote ca un străin aprod
s-aducă în cămară şi ultimul ei rod.

 

Toamnă bună de legat, bogată, nebună
e răcoare seara sub luciul alb de lună
clocoteşte vinul înăsprit în budane
fierbe în sângele iubirii la vădane.

 

Tu-mi dăruieşti partea din logosul vorbirii,
să-ţi fiu prezent mereu la patima iubirii
şi încercat de zei ori mândrele prinţese,
să simt în inimă cum pânza ţi se ţese.

 

Se face a seară-n gânduri şi în vise,
dar porţile iubirii au rămas deschise,
un fior de toamnă lungă, domnească
începe cum copacul în inimă să crească.

 

Creşte-n interior cu rădăcini stelare
iubire, calul nopţii duce-n şa călare
spre răsărit roşu ori spre apus nu ştiu,
dar viaţa fără dânsa se face un pustiu.

 

Aştept pe cărare sub raza lunii rece,
când inspre râul morii-n galop va trece
şi altă făină se măcină la moară
grăbită de pe şa iubita când coboară.

 

Râul face valuri, arinii îşi dau coate
numai toamna-n hambare strânge şi socoate,
o dimineaţa vine-n ceaţă, chiar cu brumă
dragostea-ncepută o coace şi îndrumă.

———————–—————–

Nicolae VĂLĂREANU SÂRBU

19 octombrie, 2018

Marian ILEA: Cartea Colocviilor „Nicolae Steinhardt“ a văzut lumina tiparului

Miercuri, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu“ s-a lansat cartea „Mărturii despre trecut… Lettres de la prison“. Au fost prezenţi elevi ai Colegiului „Vasile Lucaciu“, profesori, reprezentanţi ai şcolii şi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş.

Cartea apărută acum face parte din proiectul „Colocviile Internaţionale Interdiciplinare «Nicolae Steinhardt»“, ediţia a III-a, ce s-a desfăşurat în 8-9 iunie 2018.

Lucrările publicate aparţin elevilor participanţi la colocvii. Profesorii coordonatori sunt: Daniela Sitar Tăut, Alina Maria Dorle, Silvia Donca.

E de menţionat că sub egida Centenarului Marii Uniri, Consiliul Judeţean Maramureş s-a implicat, sprijinind financiar apariţia volumului cu lucrări despre Marea Unire şi sistemul carceral românesc de sorginte stalinistă.

Daniela Sitar Tăut (profesoară a colegiului) a fost cea care a gândit evenimentul specific pentru elevi (ca secţiune separată), Colocviile „Nicolae Steinhardt“ având secţiunea de comunicări cu prezenţa unor personalităţi culturale remarcabile din România şi din alte ţări ale Europei Centrale şi de Est.

A fost un eveniment major petrecut în cultura locului. „Mărturii despre trecut… Lettres de la prison“ a apărut la editura Actaeon Books, 2018, având ca referenţi pe PhDr: CSc. Jana Palenikova, Filosoficka fakulta UK, Bratislava şi pe Dr. abil. Florin Oprescu de la Universitatea Wien, Institut fur Romanistik.

E un orizont generos de aşteptare în jurul acestei cărţi care surprinde plăcut felul în care elevi ai colegiului şi nu numai au cercetat şi apoi au scris texte despre sistemul carceral (puşcăriile politice sinistre) ale anilor ‘50 ai secolului trecut, în România.

Colegiul băimărean „Vasile Lucaciu“ e un „vârf de lance“ cultural în care tinerii se apropie şi îşi asumă trecutul recent al României, trecut rămas în uitare în ultimii ani.

Colocviile şi cartea ce s-a lansat miercuri sunt fapte exemplare pentru care profesorii şi conducerea colegiului merită felicitări. Tocmai asta am făcut în textul acestui editorial. Am felicitat, inclusiv o instituţie şcolară băimăreană mereu surprinzătoare!

––––––––––

Marian ILEA

19 octombrie, 2018

Sursa: https://www.axanews.ro/mm/editorial-cartea-colocviilor-nicolae-steinhardt-a-vazut-lumina-tiparului.html?fbclid=IwAR16INw9AYGEJk3FhzuB88cZRL9gCiNPOLm4X3F1SWYQZdNvCMswyqq_N04

Dunia PĂLĂNGEANU: Insomnie

INSOMNIE

 

Moale, nepăsătoare
ca un fular,
singurătatea
alunecându-mi pe umeri-
ciudată reptilă
din care zilele
s-au scurs
îmbrâncindu-se înfrigurate.
Cineva
a plecat din mine…
deasupra foii albe
solzul nopţii
clipeşte demonic
cu-aprinsu-i venin.

—————————-

Dunia PĂLĂNGEANU

Giurgiu


(Din volumul ,,Scrisori provinciale”, editura Pressco, Giurgiu, 1994)

Alexandru NEMOIANU: Tulburare în lumea ortodoxă

Lumea Ortodoxă se află în tulburare datorită unor acțiuni necugetate luate de către Patriarhia Ecumenică din Constantinopol, pusă la cale de către serviciile secrete “globaliste”, în unul dintre spațiile canonice ale Patriarhiei Moscovei, hai să-i zicem acelui spațiu, “Ucraina”.

Este bine știut că în Februarie 2014 o lovitură de stat, organizată de către serviciile secrete USA, a înlăturat administrația aleasă de la Kiev și a înlocuit-o cu agenți USA: Yatseniuk, Poroshenko, Parubia și alții asemenea. Rezultatul a fost unirea, prin referendum și voința locuitorilor, Crimeii la Rusia și apoi izbucnirea unui război civil. Populația rusească din zona Donetsk-Lugansk pur și simplu nu a mai putut răbda persecuțiile perpetuate prin fanatici galitieni ‘uniati”. Asupra zonei controlate de regimul fascist din Kiev s-a abătut un val de persecuții, corupție endemica și haos. Figuri de aventurieri politic dintre cele mai dubioase au apărut la Kiev și este suficient să amintesc pe cunoscutul spion American Misha Sakashvilii, condamnat pentru crime și apropiere de bunuri necuvenite în Georgia. Singura structura care mai unea acel spațiu artificial zis ‘Ucraina”, era Mitropolia Ortodoxă a Ucrainei.

Mitropolia Ortodoxă a Ucrainei, având cea mai largă libertate administrative posibilă: dreptul exclusiv de a se administra, de a își alege Ierarhii, etc. se află în legătură canonică și este parte a Patriarhiei Moscovei, ’Sviati Rus”. Singura obligație a ei, față de Patriarhia Sviati Rus, este să îl pomenească pe Patriarhul Moscovei ca întâi stătător. Întâiul stătător al Mitropoliei Ucrainei, IPS Onufrei, este, ca etnie, Rus din zona Bucovinei. Dacă din punct de vedere practic Mitropolia Ucrainei este independentă, în același timp ea respectă unitatea spirituală a spațiului Sviati Rus, adică unitatea spirituală a popoarelor Rus, Ucrainean și Bielorus. Împotriva acestei unități duhovnicești, deci împotriva Bisericii Ortodoxe, s-a pus la cale actuala tulburare care ar putea avea urmări triste și tragice.

Continue reading „Alexandru NEMOIANU: Tulburare în lumea ortodoxă”

Emma POENARIU SERAFIN: Căutându-i verii loc

Căutându-i verii loc

 

Peste sufletul pădurii se sting frunzele sălbatec
Vântul mușcă-n norii toamnei și pe-o buză de jăratec
Soarele mai ține ziua peste noaptea ce se zbate
Și prin tocul toamnei mele curg cuvinte legănate.

 

Peste sufletul din mine și-a făcut culcușul timpul
Din clepsidrele uitării iute curge contratimpul.
Ceasul din perete uită, să mai bată, nu mai știe
Iar pe ochii ninși de vremuri prinde limba-i arămie.

 

Cerul și-a închis fereastră și se doarme pe sub ape
Păsările cânturi poartă, în străfunduri să le-adape
Cucul nu mă știu pe unde-i, nu-și mai glăsuie prin nume
Stă ascuns în alte case, ori prin valuri, ori prin spume.

 

Ochii mei căuta vara , urcă-n herghelii de vânturi
Și coboară-n alte tipuri, în străfunduri, în adâncuri,
Toamna și-a închis cojocul, peste frunzele de foc
Ochii mei, pierduți pe cale, căutându-i verii loc.

————————————————–

Emma POENARIU SERAFIN

Sibiu

18 octombrie, 2018

 

 

Nicu GAVRILOVICI: Fluture sinucigaș

Fluture sinucigaș

 

M-am oprit fâlfâind
pe ghizdul pleoapelor tale
oglindindu-mi chipul în argintul unei lacrimi
În adâncul ei vuiesc patimi
si taine sacerdotale.
Sorb încet, gâfâind
din ciutura grea a privirii
propria umbră mergând pe întinsele ape…
Inima bate, dorindu-și să scape
din colivia iubirii…

Tu mă primești cu brațe aprinse de dor…
Fluture alb, sinucigaș în tine cobor.

———————–—————–

Nicu GAVRILOVICI

18 octombrie, 2018

ZAMFIR ANGHEL DAN: Zgomot de noapte

ZGOMOT DE NOAPTE

 

Iubesc lumina zilei și zgomotul nopții pustii
și mă bucură semnul că încă mai sunt
o parte a materiei vii.

 

Iubesc atingerea clipei din ochii iubitei de ieri,
chiar dacă ea este plecată în târzii rătăciri
și meandre de gânduri azi ne despart în continente.

 

Aș putea să iubesc orice sunet al muzicii fără cuvinte
și orice aripă trece în zbor amiaza zilelor mele de dinnainte
de-a ști
ce val urmează țărmul dorinței s-ating.

Vino și stai lângă mine
clipă a vieții eterne,
o scenă, un rol, o pictură din strofă de cântec,
întinderea luminii să prind desenând
zgomotul din harpa timpului ce o să vină.

 

Cu încă neajunse atingeri
să simt cum mi-alină dorul de ducă
pasul ce în piscuri de munte mă urcă,
lumina zilei să văd cum te aduce înapoi
nălucă de gânduri a zilei de apoi,
zgomot de noapte pustie
auzit doar de zorile ce așteaptă în surdină
un nou răsărit al chipului tău.

——————————

ZAMFIR ANGHEL DAN

19 octombrie, 2018