Cartea „Istoria reală a Ardealului”-apărută la Editura Emma Books, Sebeș, 2019-scrisă de distinsul profesor, filolog, critic și eseist Costel Neacșu aduce-n prim plan istoria Ardealului nostru drag –loc unde s-au făcut multe nedreptăți și locul unde dreptul de a fi român este contestat și astăzi.

Mergând pe firul istoriei Ardealului și bazat numai pe documente autentice și nu din auzite, cititorul acestei cărți poate să discearnă adevărul de minciună, manipularea prin mijloacele mass-media a adevărului istoric și poate singur să-și dea seama care au fost condițiile de luptă și glorie în luptă pentru menținerea ființei naționale române în condiții atât de vitrege.

Ca și cititor al acestei cărți am observat de ceva timp că există în lume forțe interne și externe „care au concurat și concură la destabilizarea Ardealului” ,așa cum subliniază în prefața cărții prof. univ. dr. Corvin Lupu”, iar autorul în „Cuvânt înainte” spune că această carte stă ca un „ghimpe” în „coasta” falsificatorilor Istoriei României-în intenția „talibanilor” lumii noi de a ne improviza o altă identitate.

Din epoca preistorică se amintesc adevărații noștri strămoși :„Neamul tracilor este, după al indienilor, cel mai mare dintre toate…ar fi de neînvins și, după cum cred ei, cu mult mai puternici decât toate popoarele”-Herodot, părintele Istoriei.

Cum să nu fii mândru când știi că marele neam al tracilor, a cărei rădăcină etnică o reprezentăm noi astăzi, a avut o cultură avansată-descoperirile de la Tărtăcaia, județul Alba-care datează din 4700 înainte de Hristos, într-o epocă istorică dinaintea înființării Romei, a înfloririi Greciei, a venirii ungurilor în Europa și nu trebuie să uităm faptul că suntem singurul popor european  ce are o continuitate de 6700 de ani pe același teritoriu, cu limbă și scriere la fel de vechi. Geto-dacii- spunea același Herodot : „sunt cei mai viteji și mai drepți dintre traci.” Astfel, strămoșii noștri ante-romani au fost: „elementul autohton traco-dacic. Apoi a venit elementul cuceritor, latinofonii (romanii), al treilea element a fost cel migrator, cu elementul slav preponderent.”(Prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române).

Despre epoca antică se  spune în mottoul capitolului „Ungurii ne-au „șters” pe Burebista și Decebal! Iar poetul Mihai Eminescu scria :„ Este un popor brav acela care a impus tribut superbei împărătese de marmură a lumei: Roma…și a fi descendentul unui popor  plin de eroi, plin de noblețe, de amor de patrie și de libertate…n-a fost și nu va fi rușine niciodată”. Burebista a fost cel dintâi și cel mai mare dintre regii din Thracia și stăpânind toată țara de dincolo de fluviu(Dunăre) și pe cea de dincoace.” se spune la Muzeul de Istorie Națională din Bulgaria în fragmentul inscripției de la Dionysopolis-Balcic; celălalt cârmuitor Decebal al cărui nume înseamnă „cel curajos”-descris de Cassius Dio ca „viteaz în luptă…el a fost mult timp pentru romani un potrivnic de temut, pe care însuși împăratul Traian îl voia mort, să-i vadă capul tăiat, Traian cu armata sa cea mai puternică din lumea antică s-a bucurat că a reușit să „pună mâna” pe Dacia Traiana-transformând în provincie imperială numai Transilvania, fără colțul sud-estic dintre Oltenia și Carpați, Banatul și Oltenia, căci în Maramureș, Crișana și nordul Moldovei au continuat să zburde, ca „păsările cerului” dacii liberi. Prof.univ. dr. David Prodan, academician-scrie că: „Ungaria jură că suntem balcanici, bulgarii că suntem carpatici. Ba ungurii că suntem fără patrie dată, rătăcitori cu turme. Iar acum ne contestă și latinitatea! Ne caută și alte origini, alte patrii… Ți se pare cel puțin ciudat: un popor categoric migrator numește migrator pe altul categoric sedentar. El vine însă cu un „titlu de noblețe” de cuceritor cu sabia și violența calului față de blândețea boului și a oii…Același istoric scria: „Ungurii nu de adevăr au nevoie, ci de mistificarea lui, de un drept istoric care nu li s-a cuvenit niciodată. Ei au nevoie de propriile viziuni, care depășesc istoria”. Un cărturar ungur  budapestanul P. Levandai cu un spirit lucid și critic va descrie cum au reușit ungurii să devină „flagel pentru Europa” În anii 898-955-după ce fuseseră puși pe fugă de bulgari în 895, apoi trecuseră Carpații Păduroși invadând Transilvania sub conducerea lui Arpad 895-896, apoi învingându-i pe italieni în 899, arzând Bavaria în 900, jefuind pe germanici între 906-954-ungurii au fost puși în situația de a se întoarce în Panonia, înainte fiind învinși la Lechfeld- de germanii conduși de Otto cel Mare; pentru toate acestea subliniază autorul ungur, acest neam de stepă-de unguri migratori, este în fapt „un neam groaznic, iute la supărare„ care, în „ incursiuni  de pradă în Europa a răspândit pretutindeni numai spaimă și oroare.”…„a fi ungur este o nevroză colectivă, cusurul principal al lor este că ei pricep lent și judecă pripit”…

Din epoca medievală se amintește eroul de la Gilău prin evocarea Monumentului de la Gilău al lui Gelu ucis în luptele de pe Someș „Aici a căzut jertfă în urmă cu 1000 de ani voievodul Gelu(850-901)erou și martir al luptei de apărare a Transilvaniei împotriva triburilor maghiare”; răscoala de la Bobâlna în 1514 și barbaria cu care ne-au dezonorat minoritarii prin Unio Trium Naționum prin care nu li se acorda nici un drept românilor deși erau majoritari, se poate vedea și acum din nou vor să ne transforme în „tolerați” ai propriei țări, se urmărește să fim tratați ca cetățeni de rang inferior în Europa și discriminați în România(a se vedea situația românilor din județele Mureș, Covasna și Harghita);Mihai Viteazul-cel ce-a unit pentru prima oară cele trei țărișoare e cunoscut de elevii din Ungaria de astăzi ca un „aventurier„; răscoala condusă de Horia , Cloșca și Crișan în timpul căreia  nici Viena și nici Roma nu se așteptau ca atât de dramatic să se confrunte„ cu ultima mare revoltă din Europa-cea a românilor transilvăneni”-iobagii care nu mai suportau dubla exploatare, cea a nobilimii maghiare și a Curții  Imperiale vieneze; se cunoaște supliciul înfiorător al tragerii pe roată-un mod de represiune cum numai domnitorul Brâncoveanul mai suferise(celor patru copii și domnitorului li       s-au tăiat capul; reprezintă moduri bestiale de a te răzbuna pe cineva-care e om totuși, nici animalele nu atacă-numai atunci când sunt flămânde! Continue reading „Olimpia MUREȘAN: Semnal editorial – „Istoria reală a Ardealului” de Costel Neacșu” →