Ligya DIACONESCU: Parastasul scriitorilor – eveniment unic!

ÎN FIECARE AN PARTICIPĂM LA PARASTASUL SCRIITORILOR, OAMENILOR DE CULTURĂ VÂLCENI! EVENIMENT UNIC! ADAUG PE POMELNIC ȘI ULTIMII COLABORATORI PLECAȚI, DIN RESTUL ȚĂRII ȘI DIN DIASPORA. DUMNEZEU SĂ-I IERTE ȘI SĂ-I ODIHNEASCĂ ÎN PACE!

https://valcea-turism.ro/sambata-18-ianuarie-2020-avut-loc-parastasul-cultural-valcean/?fbclid=IwAR2ofwz2GLUThmd7a0boS1bc3kN6iwRJgoUhny-i1yzDagN536l6hyhtSAI

Sambata, 18 ianuarie 2020, a avut loc PARASTASUL CULTURAL VÂLCEAN , cea mai importantă manifestare, devenită tradiţională, care se desfăşoară în Râmnicu-Vâlcea (la Biserica „Sf. Împărați Constantin și Elena” din Râurenii Vâlcii), întrucât vizează cunoaşterea, cinstirea şi promovarea tuturor oamenilor de cultură, artă şi ştiinţă care şi-au adus în trecut contribuţii, la dezvoltarea vieţii cultural-spirituale, ştiinţifice şi artistice a judeţului Vâlcea.

La PARASTASUL CULTURAL VÂLCEAN , unicul de acest gen din România, la care a avut loc SLUJBA DE POMENIRE A OAMENILOR DE CULTURĂ DIN JUDEȚUL VÂLCEA și UN MEDALION COMEMORATIV: pr. GHEORGHE CÂRSTOIU, DEM RĂDULESCU, PAROLEA MOGA și STAFAN STĂICULESCU, organizat de omul de cultură NICOLAE STATE BURLUȘI, la Biserica cu Hramul SF. CONSTANTIN ȘI ELENA (și Sf. NICOLAE) din RĂURENI-VÂLCEA.

Totodată a avut loc și PARASTASUL de 7 ani al scriitorului Alexandru Horezeanu, scriitorul care a scris 22 de cărți cu un singur deget. Numeroși oameni de cultură vâlceni au participat azi la slujbă! Amintim că ieri a fost înmormântat omul de cultură, profesor, scriitorul brâncuşiolog ȘTEFAN STOICULESCU, atât de iubit și îndrăgit, despre care azi a vorbit bunul său prieten GHEORGHE CĂRBUNESCU, prietenie care îi legă de 64 de ani. DUMNEZEU să-I ierte si să-I odihnească în pace!

Au fost pomeniți toți oamenii de cultură vâlceni, plecați, care „au adus lumina” prin ceea ce au făcut pentru cultura vâlceană. AM ADĂUGAT LA POMENIC și numele unor buni prieteni, scriitori plecati dintre noi , de pe alte meleaguri, MARIN IFRIM din BUZĂU și EUGEN AXINTE din BRAȘOV.

La Parohia Râurenilor (unde cândva a existat unul dintre cele mai mari şi importante târguri din Sud Estul Europei – Târgul de la Râureni) la cimitirul cu biserica din lemn (1746) având hramul Sfântul Ierarh Nicolae (unde am putut din nou admira superba icoană a Maicii Domnului cu Fiul – operă a lui Sorin Hermeneanu făcută în 1974 – lucrare ce atestă descendenţa picturală a stilului acestuia direct din personalitatea artistică a celebrului pictor vâlcean Gherontie – mijlocul secolului XIX) am putut constata un monument funerar din marmură roz ridicat cu sprijinul direct al Arhiepiscopului Râmnicului, ÎPS Varsanufie, în amintirea veşnică a celui care s-a numit Alexandru Horezeanu, scriitor al Vâlcii, care a trăit între 1937 şi 2013, când a decedat şi a fost înmormântat în acest cimitir. L-am publicat si eu în paginile Antologiilor STARPRESS.

Astăzi, i s-a oficiat PARASTASUL DE POMENIRE de 7 ani, rugându-ne, toți, ca DUMNEZEU SĂ-L IERTE ȘI SĂ-L ODIHNEASCĂ. VEȘNIC POMENIRE s-a cântat și pentru oamenii de cultură vâlceni, plecați dintre noi, pomenindu-se fiecare cu nume și prenume!

Continue reading „Ligya DIACONESCU: Parastasul scriitorilor – eveniment unic!” →

LIGYA DIACONESCU: Eminesciana – colaj de versuri dedicate marelui poet Mihai Eminescu

EMINESCU

Printre luceferi te-am văzut

În noaptea prea frumoasă

Cobori încet, la mine-n gând

Și calea-mi luminează

Pe lângă plopii fără soț,

Adesea trec și eu

Îți simt vecinii pe la porți

Răsai în gândul meu

Și-n dorul tău neîmplinit

De-a sta în glasul mării

Aud poeme-ncet șoptit

În noaptea Învierii

Când sună buciumul pe deal

În vremurile-ți pure

Cântă aleanul de cleștar

În lacul din pădure

Mai urcă turme ascultând

Cum vântul îți mângâie

Urmele pașilor pierduți

În amintirea vie

Rasai ușor, Emin iubit,

Poet fără pereche

În gândul meu, șoptindu-mi lin

Poeme la ureche!

EMINESCIANĂ –

DORINȚA

Eminescu cheamă marea

Printr-un ultim, tainic dor

În dorința-i de-nsoțire

Printre aștri, printre sori

În liniștea serii blandă

Să adoarmă-n veșnicie

Cu un somn lin, de colindă

În pace și armonie

Când marea-n jurul tău dansează

Eternul vals al nemuririi

Cântându-ți tainic albatrosuul

Poete, Rege al iubirii

Continue reading „LIGYA DIACONESCU: Eminesciana – colaj de versuri dedicate marelui poet Mihai Eminescu” →

Al. Florin ŢENE: Poezia Ligyei Diaconescu –litografii de viață și iubire creștină

Poeta Ligya Diaconescu, cunoscută și ca promotor cultural, este din nou în librării cu volumul de poeme intitulat “Vibrații “, care, așa cum spun în titlu, sunt adevărate litografii de viață peste care poeta a pus ermina imaculată a sufletului. Și sunt tot atât de religioase pe cât era și picture unui Parmiggiano.

Prima parte a volumului cuprinde poeme dedicate limbii române, acel liant care unește neamul românesc și care exprimă sentimental national și întreaga istorie a populației din spațiu carpato-danubiano-pontic:”

În Transivania, Moldova

Şi Țara noastră Românească

Mai curge sânge-n amintire,

Păstrață-n sfinţi, în cupa-albastră

Și din SENIN –se mai prelinge

Duh Alb, în bolta strămoşească

Pruncuţii se botează-n veacuri

Prin limba noastră românească

Gradina Maicii noastre Sfinte.

Aleasă-a fost, aici la noi

În limba noastră cea română,

Vibrează rugaciuni, şuvoi

E-o limba dulce,ca nectarul

Pruncuţii o rostesc,senini

Miros crud ca mărgăritarul

Adie blând, când o rostim“( Limba noastră cea română)

Poeta, în acest volum, este un liric al transparențelor, care pășește pe cărări nebănuite ce duc spre iubirea de Țară, iubirea de Limba Română, de Eminescu, sau Unirea ce Mare:

“Prin România Mare

“Răsună astăzi veste

Fără-a avea hotare,

Nepoților…poveste

Se cânta libertatea

Prin flori de răsărit

Apusul se revarsă

În glas de infinit

Carpații, fără vamă

Picturi de nedescris,

O Dunăre și-o Mare

Câmpii scăldate-n vis

Acesta-i centenarul,

Prin limba românească

Rămasă-n vatra țării

Cântată-n drag, acasă”(Centenarul Unirii )

Ca un fir roșu străbate prin poeme o lirică barocă a clarității, unde metaforele au rolul unor chei ce deschid drumul spre cele mai înalte sentimente față de lutul românesc și produsul lui:

“Prin apărarea pământului sfânt și drapelul

Păstrat cu onoare și sfințenie, drept

Pentru ca oaia să-și păstreze acasă mielutul,

Pe-același săivan, în Carpați, înțelept

Și Dunărea să se verse în Marea Albastră

În care se scaldă urmașii, râzând

Odată cu surorile, părinții și frații

Nedespărțiți de vămi , dor arzând”.(Unirea-n Centenar )

Poetului nepereche îi sunt dedicate versuri vibrante, Eminescu este “cioplit” în marmura albă a sufletului, viața acestuia este văzută ca un spirit activ și tragic de erou a cărui oră istorică este prezentă în viața poetei, în contextual contemporaneității.

“Eminescu cheamă marea

Printr-un ultim, tainic dor

În dorința-i de-nsoțire

Printre aștri, printre sori

În liniștea serii blandă

Să adoarmă-n veșnicie

Cu un somn lin, de colindă

În pace și armonie

Când marea-n jurul tău dansează

Eternul vals al nemuririi

Cântându-ți tainic albatrosuul

Poete, Rege al iubirii”( Eminesciană…Dorință)

Eminescu este pentru poetă cel mai frecventat și, paradoxal, cel mai inedit. Este perceput ca un om cu inima din secolului nostru. Eminescu este viu, abstras, calm și ponderabil, un adevărat tovarăși de drum.

Poeziile următoare abordează natura cu tot ce are mai frumos și rodnic.Tablourile cuprinse în strofe cantabile capătă vigoare și esență națională românească.Fenomenele naturii sunt trăite cu intensitate, observate și studiate cu cu acribie, folosind cu echilibru arhaismele din dorința de a da culoare mediului.:

“Ascultă cum răsare grâul

Cum printre sălcii trece râul

Cum crește iarba dimineaţa

Și curge- n stropi de rouă, viaţa

Ascultă cum se plămădește

Un prunc, din lacrimi de iubire

Și din “ seminţi ” de nemurire

Când dragostea ne contopește” ( Germinație)

O substanță românească rezultă dintr-o preponderență antropologică inițială, peste care se adaugă stratificații Continue reading „Al. Florin ŢENE: Poezia Ligyei Diaconescu –litografii de viață și iubire creștină” →

Al. Florin ŢENE: În organizarea revistei STARPRESS și a LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI – Ziua Limbii Române-Limba “vechilor cazanii “care unește

Motto:”Ca orice om cult și cu simțire normală îmi iubesc și eu neamul și limba pe care o vorbim, îmi iubesc neamul pentru că e al meu- și atâta tot“

Nicolae Iorga

În anul 2011 scriitorii Corneliu Leu, Ligya Diaconescu și Al.Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor Români au semnat o petiție către Parlamentul României ca în ziua de 31 august să se serbeze ZIUA LIMBII ROMÂNE, la fel cu cei din Moldova de peste Prut. Urmare petiției celor trei scriitori, deputatul Viorel Badea a propus Parlamentului spre analiză această inițiativă, semnată apoi de 166 de parlamentari. Astfel că în 2013 prin Legea nr.53 s-a decretat ca românii de pretutindeni să sărbătoreasc pe 31 august Ziua Limbii Române.

Urmare acestui fapt Liga Scriitorilor Români și revista internațională STARPRESS condusă de scriitoarea Ligya Diaconescu, începând cu anul 2013 au organizat manifestări culturale,dedicate Limbii Române, în ziua de 31 august în diferite orașe din țară.Trebuie să dezvălui faptul că, atât revista STARPRESS, prin directoarea Ligya Diaconescu, cât și Liga Scriitorilor Români, prin președinte, scriitorul Al.Florin Țene, au organizat, de-alungul anilor, Ziua Limbii Române, inclusiv și alte sute de manifestări culturale cu sprijinul celor 38 de filiale din țară și străinătate ale Ligii Scriitorilor, fără sprijinul financiar al Guvernelor care s-au perindat la conducerea Țării. Aceste manifestări fiind organizate cu banii celor doi conducători, Ligya Diaconescu și pensionarul Al.Florin Țene, și a unor președinți de filiale.În timp ce Uniunea Scriitorilor fără să organizeze astfel de activități, primesc bani de la bugetul țării. Se pare că ai noștri conducători sunt, cum zice un proverb românesc, pentru unii ciumă și pentru unul mumă. Și… mai vorbim în Constituție de egalitate. Cum rămâne cu zicerea: unde-i lege, nu-i tocmeală?

Și în anul acesta, ca în fiecare an, începând cu 2013, un grup de scriitori din Ardeal, format din Lucia-Elena Locusteanu,Nadia Urian, Titina Nica Țene, Florin Țene-operator TV, profesorul Cornel Urian și Al.Florin Țene, în ziua de 30 august, au plecat cu autoturismele spre Stațiunea balneoclimaterică Olănești din județul Vâlcea pentru a sărbătorii la Bisericuța din Albac Ziua Limbii Române. Autoturismele înfășurând distanețele pe roti au intrat în județul Vâlcea pe când Oltul “măcina” lumină în hidrocentrale.

Ajunși la turnul rotund din piatră, au oprit mașinile, turnul parcă era tăiat pe jumătate de o spadă gigantică, ce pare a răsări din apele râului. Este Turnul Spart. Una din porţile de intrare în Transilvania din perioada medievală. O construcţie impunătoare care are nenorocul de a fi admirat doar din viteza maşinii („a, uite un turn”) sau de a servi ca „decor” pentru grătaragii de ocazie pe care îl folosesc ori ca apărătoare de vânt pentru focul unde se pârlesc micii sau cotletul, ori ca pubelă pentru rămăşiţele festinului „la iarbă verde”. Pe vremuri, era o componentă a unui amplu complex militar de apărare a frontierei transilvane de atacurile venite dinspre sud alături de cetăţile Lotrioarei, Turnu Roşu şi Tălmaciu/Landskrone. Acum, este doar un turn înghesuit între Olt şi drumul naţional supraînălţat după „sistematizarea” ceauşistă a Văii Oltului. şi punctul unde, cu secole în urmă, era frontiera cu Valahia.Aici micul grup au ascultat poemul ”Balada Oltului” de Al.Florin Țene, pe când operatorul TV filma.

Hășmașul Mare îmbrățișează izvorul

Oltul vălurește în limba română,

Când printre stânci își cântă dorul

Și pădurea îl îngână.

Coboară râul măcinând stânci

De dor venit de departe,

Iar apa cântă din izvoare adânci

Scriind povești într-o carte.

Morile de lumină scapără valuri în palete

În hora lor s-a prins și pădurea,

Iar când obosite le este sete

Sorb lumină și gânduri plecate aiurea.

O, Doamne, de Olt mi-e dor

Ca la o icoană la el mă-nchin,

Departe sunt și ași vrea să zbor

La malul lui să-l sorb și să mă înclin.

La Cozia Mircea tânăr în vis

Bătrân în înțelepciune și vână

Îmi luminează drumul întins

Cu-n gând bun și sabia în mână.

Sunt dor de ducă și de iubire

Și port râul prin lume ca pe-o cruce

Chiar dacă Oltul precum un mire,

În Dunăre se varsă și se tot duce…

Frații Mureș și Oltul unesc țărișoare

în Țara cea Mare, România bogată,

Muguri pe un arbore înălțat spre soare

din pădurea Litovoilor armată.

În Marea cea Mare Oltul vorbește

Limba învățată la izvoare,

Capodoperă din cuvinte ce unește

Românii din Carpați, Dunăre și zare…

Oltule, Oltuțule, vin românii să te vadă

Intrând cu Doina în veșnicia din baladă.

Ajunși la Mănăstirea Cozia am vizitat această ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, în timp ce Al.Florin Țene le-a povestit subiectul piesei sale inspirită din istoria acestui lăcaș de cult, piesă publicată în volumul “Visul alb”.

Pe 31 august, la ora 10, la Bisericuța din Albac, au început manifestările dedicate ZILEI LIMBII ROMÂNE ediția a VI-a, care au fost deschise de preotul paroh Emilian Groșenoiu, care, printre altele, a povestit istoria acestui lăcaș de cult: “Lăcașul a fost construit la 1746 în satul apusean Albac, locul de naștere a lui Horea și după o lungă și complicată existență, și-a găsit locul de veci lângă izvoare minerale vâlcene.Povestea spune că adminstrația austro-ungară dorea să scape de amintirea răscoalei din 1784 și sub pretextul pericolului de incendiu a ordonat fărâmarea bisericii și punerea la vânzare a lemnului acesteia; moții desigur nu au vrut să cumpere lemnul sfânt și coincidența face ca vizita întâmplătoare a lui Iorga din acea perioadă să ducă la o serie de întâmplări (demne de un film de acțiune) care în final conduc la salvarea bisericii.

Biserica lui Horea, (de fapt lemnul bisericii), a fost cumpărată ca lemn de foc, în întregime, în 1907 de Ion I.C. Brătianu, transportată pe ascuns și până s-au dumirit autoritățile duale că de fapt va fi salvată, a fost deja trecută granița în Țara Românească; în final a fost reconstruită de meșterii moți din Sohodol. Pentru a reîntregi gruparea Horea-Cloșca și Crișan biserica a primit 2 cadouri importante: porțile împărătești de la biserica lui Cloșca din Cărpiniș și potirul de lemn de cireș de la Biserica din Mesteacăn, unde jurase Crișan. După ce a stat câteva zeci de ani la reședința Brătianu din satul Florica, mica biserică a fost adusă în 1958 la Băile Olănești.”

Apoi a luat cuvântul Ligya Diaconescu care a urat bun venit celor peste 50 de scriitori veniți din țară, Canada, Anglia, Statele Unite, Australia etc.

Președintele Ligii Scriitorilor a citit mesajul scriitorului dr.Ionuț Țene, șef birou cultură, învățământ și culte, din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, cu prilejul acestei sărbători dedicată Limbii Române, în care istoricul și scriitorul clujan ura succes participanților.

În cadrul programului a fost lansată Antologia”Limba noastră cea română “, realizată de directoarea revistei Starpress, cu o prefață de Al.Florin Țene, în care sunt cuprinși scriitori români de pe toate meridianele lumii.

În cuvântarea sa Al.Florin Țene a conchis că: limba dacică nu a dispărut niciodată! Ea a suferit transformări, prin împrumuturi din alte limbi, transformări prin care a trecut toate limbile pământului, dar a continuat să existe. Aceasta este limba română sfințită de Opera lui Eminescu.

Cu această ocazie și-au lansat cărți: Al.Florin Țene din Cluj-Napoca, Mariana Popa din Brașov, Melania Rusu Caragioiu din Montreal-Canada, Olimpia Sava din Galați, Titina Nica Țene din Cluj-Napoca, Ionela Fllod din Londra-Marea Britanie, Rodica Calotă din Târgu Jiu, Nadia Urian din Bistrița, Mary Smith din New York-USA, Tudosia Lazăr din Galați, Ligya Diaconescu din Rm.Vâlceda & Toronto.

Al.Florin Țene, președintele național al Ligii Scriitorilor și Ligya Diaconescu au acordat Diplome de Excelență, semn de prețuire pentru activitatea depusă în slujba Limbii Române, scriitorilor: Preotului paroh Emilian Groșenoiu, Ligya Diaconescu, Lucia-Elena Locusteanu, Melania Rusu Caragioiu, Nadia Urian, Tudosia Lazăr, Olimpia Sava, Ion Pârâianu, Camelia Florescu, Gheorghe Cărbunescu, Maria Brădean, Maria Militaru, Rodica Calotă, preotului Constantin Mănescu, președintele filialei Vâlcea a Ligii Scriitorilor Români, i-a fost decernată, din partea Ligii Scriitorilor Români, medalia VIRTUTEA LITERARĂ.

Scriitorilor Al.Florin Țene, Mariana Popa și Melania Rusu Caragioiu, conducerea revistei internaționale STARPRESS, cu ocazia împlinirii a zece ani de la apariție, prin directoarea Ligya Diaconescu, l-i sa acordat TROFEUL REVISTEI STARPRESS-LIMBA ROMÂNĂ, semn de prețuire pentru întreaga lor activitate, de-o viață, în slujba Limbii Române. Poetul Al.Florin Țene a citit amplu poem “Gloria Limbii Române “.

În cadrul acestei manifestări au urmat recitaluri de poezie și de muzică susținute de poeții prezenți și de Trupa “Color“ din Hunedoara, formată din: solista Camelia Florescu, din București, sax, voce Fane Abradodi, chitară bas, voce, Geo Costin, chitară, voce Bela Andrasi și key board, voce Niki Nuță.

Seara a urmat un recital de poezie și cântece interpretate de Gheorghe Cărbunescu, Maria Brădean care a interpretat pricesne, și Lavinia Roșu, după care a urmat un ospăț duhovnicescu la Bisericuța din Albac, oferit de parohul Bisericii.

A doua zi pe 1 septembrie toți scriitorii au mers cu autoturismele la schiturile Iezer care este una dintre cele mai izolate sihăstrii din nordul Olteniei, Schitul Iezer este aşezat pe malul drept al râului Iezer, la 4 km nord de satul Cheia, în apropiere de oraşul Băile Olăneşti din judeţul Vâlcea. Schitul Iezer a existat ca așezământ monastic de mult, mai vechi decât cel actual, construit din lemn. Primii ctitori ai acestui sfânt locaş au fost Radu cel Mare (1377-1383) şi fiul său, și Mircea cel Bătrân (1386-1418).

Cu trecerea timpului, acest schit s-a ruinat, fiind refăcut în anul 1558 și între anii 1567-1568 de Mircea Vodă Ciobanul şi Doamna Chiajna. După refacerea Schitului Iezer, aici s-a adăpostit o mare obşte monahală cu peste trei sute de vieţuitori. O parte dintre aceştia trăiau viaţa de obşte în mănăstire, iar alţii trăiau ca pustnici prin peşteri sau prin chilii, venind doar duminică şi în zilele de sărbători să participe la slujbele săvârşite în biserică.

Un moment de încercare pentru aşezământul monahal are loc după moartea lui Mihai Viteazul. Se spune că, pornind la luptă înspre Ardeal, voievodul Mihai Viteazul a trecut pe la schit lăsând aici, spre bună păstrare, rezerva vistieriei sale. După decapitarea sa la Câmpia Turzii, năvălitorii străini, venind în căutarea vistieriei, au jefuit schitul și au ucis trei sute de călugări ce au apărat schitul cu prețul vieții lor. Monahii au fost înmormântaţi de săteni în trei gropi comune de la poalele stâncilor. Mărturie a acestor fapte stau cele trei cruci săpate în stânca din apropierea schitului, dar şi minunile care se săvârşesc uneori în acest loc.

Schitul se află în strânsă legătură cu Sfântul Antonie de la Iezer care a sihăstrit aici la sfârșitul secolului al XVII-lea. Între anii 1693-1705, prin purtarea de grijă a episcopului Ilarion al Râmnicului, se reface aşezământul. Sfântului Antonie a donat toate economiile sale şi a lucrat personal la rezidirea schitului. Chiliile zidite de Cuviosul Antonie se păstrează şi astăzi, în partea de apus a bisericii.

Din anul 1948, la Schitul Iezer s-a înfiinţat o obşte de maici, care se ostenesc să ducă mai departe tradiţia monahală existentă aici de mai multe secole. Între anii 1996-1999 a fost construit un paraclis cu hramul „Schimbarea la Față” și „Sfântul Antonie de la Iezer”.

Apoi am urcat mai adânc în munte spre schitul Pahomie situat pe teritoriul localitatii Baile Olanesti (comuna Barbatesti), judetul Valcea, la aproximativ 30 km de Ramnicu Valcea, sub crestele Muntilor Capatanii, accesul la aceasta asezare monahala se face pe DN 64A, Ramnicu Valcea – Baile Olanesti, trecand prin Pausesti-Maglasi, virand la stanga spre satul Cheia, apoi pe Valea Cheii, pe un drum forestier practicabil si accesibil si cu mijloace auto, pana la Izvorul Frumos, care țâsnește de sub steiul de stâncă lung de aproape 50 de metri, pe care este clădită biserica schitului, având hramul „Sfantul Prooroc Ilie Tesviteanul”.

Din pisania actuală a schitului a rezultat ca întemeietori Pahomie monahul și Sava Haiducul, în anul 1520, justificandu-se numele de Schitul Pahomie de la Izvorul Frumos.

Dupa o alta pisanie, acest Pahomie nu ar fi altul decat marele ban Barbu Craiovescu, ctitorul Manastirii Bistrita, care in anii 1519-1520, când reclădește Bistrita, dărâmată de tunul lui Mihnea cel Rău în anul 1509.

Sfintirea schitului s-a facut la 30 septembrie 1956, de catre episcopul Iosif al Ramnicului, și a fost încredințat spre îndrumare părintelui Veniamin de la Schitul Pătrunsa.

Data de 1684 din pisania de astazi a schitului este presupusa a fi anul în care a avut loc repararea schitului, în acelasi an fiind renovată și Mănăstirea Bistrița de Constantin Brâncoveanu, în calitate de descendent al familiei Craioveștilor.

Sfințirea schitului s-a facut la 30 septembrie 1956, de catre episcopul Iosif al Râmnicului, și a fost încredințat spre îndrumare părintelui Veniamin de la Schitul Pătrunsa. Primul viețuitor al schitului reînnoit a fost calugarul Ioasaf Ionescu, venit de la Arnota. El moare in 1980 și este înmormantat langa zidul bisericuței schitului.

Biserica, construita sub o mare stâncă (pe care se afla chipul Domnului), având în apropiere o cascadă cu apă de munte, rece ca gheața, iși așteaptă în liniște și rugăciune vizitatorii.

Tot în cadrul Zilei Limbii Române, în data de marți, 3 septembrie, la Biblioteca orășenească “ A.E. Baconsky“, din Călimănești, la ora 16,30 și în organizarea revistei “MIRAJUL OLTULUI 21”, condusă de profesorul Constantin Geantă a avut loc Medalionul Literar AL.Florin Țene și Titina Nica Țene, cu participarea poetei Ligya Diaconescu.

Continue reading „Al. Florin ŢENE: În organizarea revistei STARPRESS și a LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI – Ziua Limbii Române-Limba “vechilor cazanii “care unește” →

Miruna MUREȘAN: Revista internațională Starpress și Liga Scriitorilor sărbătoresc Ziua Limbii Române la Olănești

În data de 31 august a.c. în organizarea Ligii Scriitorilor și a revistei internaționale Starpress, va avea loc în stațiunea Olănești, județul Vâlcea, sărbătorirea Zilei Limbii Române. La această activitate vor participa zeci de scriitori din țară, Canada, Anglia, Franța, Italia etc.

Manifestarea, coordonată de Ligya Diaconescu, directoarea revistei Starpress, va începe la ora 10, pe platforma de lângă Bisericuța de lemn din Albac aflată în Olănești, ce datează din anul 1752. Biserica a fost ridicată în satul natal al lui Horea, erou al iobagilor din Ardeal. Biserica de lemn din Albac a fost prima biserică de lemn ardelenească salvată ca monument istoric în România. Ea a fost adusă în anul 1907 din Albac, atunci în fostul imperiu Austro-Ungar, și salvată la conacul familiei Brătianu din Florica, în Regatul României. Biserica are o valoare cultural istorică de unicat în patrimoniul românesc prin semnificația istorică, destinul său aparte și prin calitățile formale și tehnice ce o disting drept una dintre cele mai prețioase creații în lemn din Transilvania.

În deschiderea programului, scriitorul Al.Florin Țene, președintele național al Ligii Scriitorilor va ține conferința “Istoria Limbii Române-de la Decebal la Eminescu. “ După care va citii monumentalul poem “Gloria Limbii Române. “

Vor lansa cărți, scriitorii: Ligya Diaconescu, Mariana Popa, Melania Rusu Caragioiu, Olimpia Sava, Ionela Flood, Rodica Calotă, Nadia Urian, Mary Smith, Tudora Lazăr, și Al.Florin Țene. Despre cărțile acestuia va vorbi profesoara Lucia- Elena Locusteanu.

Poeții prezenți la această manifestare vor susține un recital de poezie dedicate Limbi Române.

Liga Scriitorilor Români și revista Starpress vor acorda Diplome și distincții unor scriitori din țară și diasporă, Continue reading „Miruna MUREȘAN: Revista internațională Starpress și Liga Scriitorilor sărbătoresc Ziua Limbii Române la Olănești” →

Andrada Victoria DIACONESCU: Ligya Diaconescu, directorul revistei internaționale STARPRESS a organizat Centenarul Unirii, un eveniment amplu, cu lansări de carte și spectacol

Anul acesta este unul special , datorită celebrării a 100 de ani de la Marea Unire. De aceea, îi omagiem pe cei care acum 100 ani, au reușit să realizeze un vis aparent imposibil: unirea tuturor românilor. Este un motiv de sărbătoare, dar este și un prilej de gândire pentru fiecare român de azi. Miracolul Marii Uniri nu s-a făcut în condiții ușoare. La 1918, România era vlăguită de război și epidemie, parțial ocupată de armate străine și departe de aliații săi. Toate nemulțumirile și dezbinările noastre de astăzi par neînsemnate față de ceea ce au avut de înfruntat înaintașii noștri.

Scriitoarea Ligya Diaconescu, directorul Revistei internaționale STARPRESS a organizat o întâlnire de suflet la Biblioteca Județeană Antim Ivireanul Rm.Vâlcea, pe 3 decembrie 2018, printr-un proiect dedicat tuturor celor care simt românește, care poartă simbolurile naționale în suflet, oriunde s-ar află în lume.

Ea spune că un bun român trebuie să cunoască două elemente tradiționale : Imnul de stat și rugăciunea Tatăl Nostru.

Poate nu întâmplator biserica și armata sunt menționate și în versurile imnului Deșteaptă-te române”.

LIGYA DIACONESCU, membru în Comitetul de conducere al Ligii Scriitorilor Români, a avut ca parteneri LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, condusă de AL.FLORIN ȚENE, Biblioteca Județeană ANTIM IVIREANUL RM.VÂLCEA și Asociația ROSSINI.

Cu acest prilej, au avut loc lansările ANTOLOGIILOR SCRIITORILOR –“ CENTENARUL UNIRII – STARPRESS 2018” și “IUBIREA, ETERNĂ POVESTE, STARPRESS 2018”,realizate de scriitoare, dedicate acestui eveniment , la care și-au adus contribuția scriitori români de poezie și proză din întreagă lume.

Manifestarea a debutat cu IMNUL ROMÂNIEI – DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE!

Invitații speciali ai evenimentului, profesor IULIANA CIUBUC din Bușteni, poeta CAMELIA FLORESCU din București și scriitoarea ZENOVIA ZAMFIR din Rm.Vâlcea au vorbit despre antologii, despre Ligya Diaconescu și intensa sa activitate, de promovare a talentului românesc în țară și în întreaga lume. ZENOVIA ZAMFIR , reprezentanta Bibliotecii Județene Antim Ivireanul a prezentat în cuvântul de deschidere, felicitările directorului instituției, prof. dr. REMUS GRIGORESCU, pentru acțiunea dedicată Centenarului Unirii. Poeta CAMELIA FLORESCU, renumita solistă de muzică ușoară , a recitat o poezie proprie din Antologia “IUBIREA, ETERNA POVESTE, STARPRESS 2018”. Aceasta este prezența în mai toate proiectele realizate de Ligya Diaconescu, inclusiv la FESTIVALUL LIMBII ROMÂNE pe care Ligya îl organizează anual de Ziua LIMBII ROMÂNE .

Elevii Școlii Generale FRÂNCESTI-GENUNENI-VÂLCEA , din clasa a lV-a, conduși de profesorul coordonator MARIA POPESCU (realizând în parteneriat cu revista STARPRESS alte proiecte culturale- ZIUA COPILULUI – în Parcul Mircea cel Bătrân din Rm.Vâlcea, CARNAVALUL TOAMNEI – în scuarul Mircea cel Bătrân – din centrul municipiului Rm.Vâlcea și la Școala Genuneni) au recitat fiecare câte o strofă din poezia Ligyei Diaconescu (de 13 strofe) din Antologia CENTENARUL UNIRII, cu mult talent, îmbrăcați în frumoase costume populare tradiționale. Invitați de prof. Maria Popescu , și elvii clasei a ll-a, coordonați de înv. profesor LAURA BALȚATU au recitat poezia UNIREA-N CENTENAR, din acceași antologie, aparținând Ligyei. Scriitoarea Ligya Diaconescu a citit numele scriitorilor participanti în cele două antologii .

Au susținut recitaluri în cadrul spectacolului , renumita cântăreață de muzică ușoară – CAMELIA FLORESCU, îndrăgitul interpret GHEORGHE CARBUNESU – romanțe , prezentând și cel mai recent CD al domniei sale – “ Bunicii”, a cărei muzică îi aparține, (și acesta fiind prezent în numeroase întâlniri, spectacole și festivaluri organizare de Ligya Diaconescu și Revista Internațională Starpress ), renumitul solist de muzică populară MIHAI SIMA, colaborator permanent și elevul Școlii Populare de Artă Rm.Vâlcea – CĂLIN ARICIU , înzestrat cu un talent deosebit. Rapsodul MARIN MITROESCU , supranumit și “ Paganini al drambei “ interpret la peste 20 de instrumente de suflat , a cântat la fluier, ocarina, drâmba, tâlv, carabă, muzicuță etc.

Președintele Ligii Scriitorilor – filiala Vâlcea, CONSTANTIN MĂNESCU, a prezentat Antologia LIGII SCRIITORILOR VÂLCENI și Revista MEMORIA SLOVELOR.

Elevii Școlii Genuneni “s-au întrecut” și în interpretarea jocurilor populare din zona Vâlcii , încântând pe cei prezenți.

Și elevi ai clasei a lll-a a Școlii Genuneni, coordonați de prof. învățător IONELA DASCĂLU au recitat poezii patriotice .

Seara dedicată CENTENARULUI UNIRII s-a încheiat cu un gând bun, adresat persoanelor cu handicap, ziua de 3 decembrie fiind ZIUA PERSOANELOR CU HANDICAP. Fostul Inspector al Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități Vâlcea (proaspăt pensionar) Ioan Munteanu a salutat inițiativa prezenta și a vorbit despre necesitatea integrării acestora în activitățile sociale și culturale.

Au fost prezenți în spectacol, cu cântece populare și interpreții MARIANA DUȚĂ, VIORICA PĂUNESU și GIREL VASILE .

Spectacolul s-a încheiat cu cântecul TRECEȚI BATALIOANE ROMÂNE CARPAȚII.

Andrada Victoria Diaconescu a împărțit daruri copiilor și globulețe celor prezenți. Apoi, a urmat o agapă. Evenimentul a fost finanțat de Ligya Diaconescu.

———————————–

Andrada Victoria DIACONESCU

Decembrie 2018

Ligya DIACONESCU: Încep înscrierile pentru Antologia „Scriitori români la început de mileniu lll ” – STARPRESS 2019”

REVISTA ROMÂNO-CANADO-AMERICANĂ “STARPRESS” DEMAREAZĂ ÎNSCRIERILE PENTRU REALIZAREA în limba română – A ANTOLOGIEI SCRIITORILOR ROMANI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME „SCRIITORI ROMÂNI LA ÎNCEPUT DE MILENIU lll – STARPRESS 2019”– ANTOLOGIE de POEZIE şi PROZĂ , tema la alegere!

Înscrierile se fac în limita locurilor disponibile.

Lansare se va face în România și diaspora.

Prioritate în paginile ANTOLOGIEI „SCRIITORI ROMÂNI LA ÎNCEPUT DE MILENIU lll ” – STARPRESS 2019”– STARPRESS 2018” vor avea câştigătorii Concursurilor Internaţionale de Poezie şi Proză Pentru Românii din Întreagă Lume “STARPRESS”, colaboratorii revistei, cei care au fost publicaţi de Revista internaţională STARPRESS şi în propriile ANTOLOGII – CARE VOR PARTICIPA FĂRĂ SELECŢIE dar şi cei care sunt recomandaţi şi scriitorii care doresc să fie publicaţi. Nu excludem pe cei talentaţi – care nu au apărut în paginile noastre.

Ne rezervăm însă dreptul de a nu publica scriitori controversaţi, de a nu publică lipsa talentului şi pe cei care trimit intenţia lor prea târziu, după selectarea scriitorilor şi primirea creaţiilor literare.

Condiţii de participare:

1 – Se primesc doar materiale culese pe calculator, cu diacritice, corp litera 12, format word doc., cu diacritice, pentru POEZIE sau/şi PROZĂ – CORECTATE .

2 – Materialele nu vor depăşi 3 (trei) pagini format A4. Acestea vor fi trimise după înscriere ( şi după realizarea selecţiei / unde este cazul) începând cu dată de 25 noiembrie 2019, pană la data de 15 februarie 2019).

CONTRIBUŢIA FIECARUI SCRIITOR este de 130 lei

Ultima zi a primirii materialelor şi contribuţiilor este de 15 februarie 2019). Fiecare scriitor va primi cate doua exemplare

RUGAM SA SE FACA CORE CTURA INAINTE DE TRIMITEREA MATERIALELOR.

TEMA ESTE LA ALEGERE!

3 – Aşteptăm înscrierile pe email:

ligya33@gmail.com

sau la telefon: + 40 0723 371626 ; 0752-787694

4- CREAŢIILE VOR FI ÎNSOŢITE de: – o fotografie în format jpg. un scurt CV si creaţiile literare.

5 – ANTOLOGIA „SCRIITORI ROMÂNI LA ÎNCEPUT DE MILENIU lll ” – STARPRESS 2019” va fi lansată şi mediatizată la evenimentele de carte din ţară şi la cele din străinătate pe saituri culturale din ţară şi din diaspora, în diverse publicaţii din ţară şi din străinătate şi la întâlniri culturale, cenacluri, tabere de creaţie, biblioteci, biserici, comunităţi româneşti din întreaga lume, ambasade, consulate etc. ,întalniri la care vor participa scriitori , editori, reviste culturale, cititori, personalităţi culturale din ţară şi diaspora (USA, Canada, Germania, Anglia, Australia, Germania, Israel etc.)

Avem alături de noi, pentru mediatizare, peste 86 de ziare şi reviste, posturi de radio şi TV. din diaspora şi România – cu care ne aflăm în parteneriat media.

—————————–

Ligya DIACONESCU

ligya33@gmail.com

sau la telefon: + 40 0723 371626 ; 0752-787694

Rexlibris Media Group: Ligya Diaconescu a organizat la Horezu a cincea ediție a Festivalului Zilei Limbii Române

După o relatare de Andrada Victoria Diaconescu

Onoare și bucurie, prețuire și respect organizatorilor, distinsei doamne Ligya Diaconescu, directoarea Revistei de Informație, Turism și Cultură Româno-Canado-Americană „Starpress’’, condusă de „Doamna Limbii Române” așa cum au numit- o cei prezenți, denumirea fiind dată de președintele Ligii Scriitorilor Români, în urmă cu câțiva ani.

Doamna Ligya, cea care, alături de domnul Al Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor Români au luptat împreună cu regretatul om de cultură, regizorul, scriitorul Corneliu Leu, inițiind „Petiția către Parlamentul României”, (făcând numeroase drumuri la Parlament, Președinție, Ministerul Culturii, în decursul a peste 7 ani), privind propunerea Sărbătoririi Limbii Române, a limbii vorbite de românii din interiorul țării, dar și de cei din diaspora”

La minunata sărbătoare au participat scriitori, iubitori ai culturii, colaboratori ai revistei Starpress, membrii ai Ligii Scriitorilor, membri ai Uniunii Scriitorilor, ai altor organizații culturale, români din țară: din SUA și Canada, Marea Britanie, Germania, din România, dar și cântareți de muzică ușoară, populară, pricesne, romanțe etc. , care au desfășurat un spectacol de peste patru ceasuri.

Scriitoarea Ligya Diaconescu, membru în Comitetul de conducere al Ligii Scriitoarilor, directorul Revistei de Informație, Turism și Cultură Româno-Canado-Americană „Starpress”, membru al Clubului de Presă Transatlantic, membru fondator al AJRP (Asociației Jurnaliștilor Români de Pretutindeni Quebeq, Canada), a „Association des mass-médias et journalistes d’expression roumaine sans frontière”, infiinţata la 25 septembrie 2011, la Toronto/ Canada, a fost sprijinită în acesta an de părintele doctorand Constantin Mănescu din Horezu, președinte al Ligii Scriitorilor Vâlceni, care s-a mobilizat ca și coorganizator al acțiunii, pentru ca sărbatoarea să fie resimțită din plin.

Sărbătoarea a fost precedată, marți 30 august 2018, de o seară de suflet și credință creștină. Ligya Diaconescu, împreună cu amfitrionul din acest an, au organizat o excusie de suflet în patria ceramicii românești și la Mănăstirile Horezu, Bistrița și Arnota. Oaspeții au vizitat Zona Horezu, care este cunoscută ca un vechi centru de ceramică populară. Atelierele de ceramică din Horezu și magazinele cu suveniruri sunt atracția orășelului. Sunt înșirate pe strada principala și îți fac cu ochiul cu o grămadă de produse. Ceramica de Horezu este realizată folosind mijloace tradiționale de producție precum: roata olarului, cuptoare orizontale pe lemne, obiecte de finisat tradiționale. Oaspetii au targuit obiecte minunate, pentru ei, familii și prieteni și au primit în dar de la părintele Constantin Mănescu câte un obiect de ceramic, care să le amintească de vizita în aceste locuri, de neuitat. Olarii le-au povestit istoria olaritului din zona dar și din alte zone în care se prelucrează lutul, din țară, cu care aceștia colaborează. Apoi, autocarul i-a purtat la renumitele mănăstiri din zonă.

Mănăstirea Horezu, situata in judetul Vâlcea, la poalele muntelui Căpațânii, este considerata cea mai reprezentativă construcție în stil brâncovenesc. Numele mănăstirii vine da la huhurezi, o specie de păsari de noapte, cu un penaj colorat. Potrivit legendei, meșterii tocmiti să o construiască, de teama turcilor, erau nevoiti să lucreze numai noaptea, când cântau huhurezii. La această ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu, scriitoarea Mariana Popa din Brașov a citit o minunată scriere mai puțin cunoscută despre domnitor, dar bine documentată, despre locul uciderii domnitorului, a pruncilor și a spatarului său la Constantinopol. Ziua execuţiei a fost 15 august, când Constantin împlinea vârsta de 60 de ani, iar creştinii sărbătoreau, ca în zilele noastre, „Adormirea Maicii Domnului”. Domnitorul, împreună cu cei patru fii ai sai, Constantin, Ștefăniţă, Radu, Mateiaş şi ginerele său, Enache Văcărescu, au fost obligaţi să meargă pe jos prin oraş până la locul de execuţie. Aceştia erau desculţi şi îmbrăcaţi doar în cămăşi. La eveniment au fost invitaţi să asiste şi ambasadori din Europa creştină. Domnitorul Constantin Brâncoveanu a ramas in istorie, incurajandu-i pe fii: „Fiii mei, fiţi curajoşi, am pierdut tot ce am avut în această lume, cel puţin să ne salvăm sufletele noastre şi să ne spălam păcatele cu sângele nostru”. Vizitat de domnia sa, locul în care se păstrează parcă amprenta acelui timp,scriitoarea a simțit o durere cumplită la vizitarea lui.

În momentul în care scriitoarea Mariana Popa a citit „Călăul i-a tăiat capul domnitorului, acesta fiind fericit că nu a cedat, trecând la religia musulmană”, ca o minune, a început să bată – de 40 de ori – clopotul mănăstirii, anunțând începerea slujbei de seară, vecernia.

Continue reading „Rexlibris Media Group: Ligya Diaconescu a organizat la Horezu a cincea ediție a Festivalului Zilei Limbii Române” →

Livia CIUPERCĂ: Sărbătoarea Zilei Limbii Române 2018 organizată de Revista Starpress

REVISTA STARPRESS INTERNAŢIONAL –valcea-turism.ro – A ORGANIZAT a cincea EDIŢIE A SĂRBATORIRII ZILEI LIMBII ROMÂNE, la HOREZU – 31 august 2018

Limba roastră cea Română este Regina. O regină cu rădăcinile înfipte-n magma stră-stră-stră-moşilor noştri traco-daco-geţii, învăluită-n misterul atâtor transformări şi-nmiresmări, îngemănare arzândă cu seminţii nenumărate care-au sălăşluit de-a lung de milenii peste plaiurile ce-nconjoară generosul Arc Carpatic.

Decizia de a sărbători Ziua Limbii Române rămâne sfântă datorie creştină – aş zice. Un gest binecuvântat, pentru care, implicarea unor Români inimoşi, se cuvine a fi amintit, cu recunoştinţă, respect şi consideraţiune. Indiferent în orice colţ al lumii s-ar afla. Nicio acţiune de amploare, mai ales, cu participare internaţională, nu este uşor şi simplu de înfăptuit.

Ligya Diaconescu – inima şi sufletul atâtor acţiuni dedicate Limbii şi Culturii Româneşti, fondator şi călăuzitor neobosit al atâtor organisme de cultură şi spiritualitate românească, DOAMNA care îmbrăţişează, la propriu, cu generozitate creştină, pe toţi cei care au voinţa şi puţinţa de a sfinţi (Teodora Cosmina Coloja – Buteni), cu „fior” artistic (Costina Ştefănescu – Padeş) această nestemată a graiului străbun, vibrează de mulţi ani pentru o cauză nobilă: prestigiul României în lume.

Vineri, 31 august 2018, întâlnirea de la Horezu-Vâlcea, întru Slava Limbii Româneşti, s-a dorit – din partea Doamnei Ligya Diaconescu – director general al S.C. Starpress SRL – Râmnicu Vâlcea şi al Asociaţiei Internaţionale de Cultură şi Turism STARPRESS, cu implicarea directă a domnului Al. Florin Ţene – Preşedintele Naţional al Ligii Scriitorilor Români şi Membru al Academiei Americane Române, a preacuviosului preot drd. Constantin Mănescu – Preşedinte al Filialei Vâlcea a Ligii Scriitorilor Români, a oficialităţilor locale şi judeţene Vâlcea, o generoasă invitaţie la reflecţie (Maria Giurgiu – Pordenone-Italia) privind fibra noastră genetică (Petruţa Freund – Germania).

Concursul literar „CENTENARUL UNIRII” STARPRESS 2018, iniţiat sub cupola Revistei Internaţionale Româno-Canado-Americană Starpress, laureate en titre, fiind doamnele Melania Rusu Caragioiu şi Mariana Popa, şi-a precizat esenţa, într-un amplu poem-simbol, din care desprindem doar versurile: „Limba noastră românească / Prin dor mult ne-aduce-acasă/ Pribegiţi prin lumea largă/ Într-o horă românească” (Ligya Diaconescu).

Lansarea Antologiei „Limba noastră cea română” Starpress 2018, în care se regăsesc 33 grupaje de texte lirice şi 18 grupaje de texte epice explică emoţie la ceas de proslăvire a unui moment de mare vibraţie naţională, Centenarul Marii Uniri. Un demers extrem de migălos şi responsabil, la care Doamna Ligya Diaconescu întăreşte ideea că este un suflet ales, o inimă generoasă, un distins şi stilat formator, cooptând în juru-i oameni frumoşi şi generoşi, cu iubire de neam, ţară şi credinţă.

Privind în ansamblu, această Antologie ni se-nfăţişează, precum un „colind la cumpăna de ani” şi-ndemn la Re-întregire (Virgiliu Ciucă – New York), întru slăvirea Limbii care, „de prin milenii, şi-a urzit izvorul” (Melania Rusu Caragioiu – Montreal).

Versurile şi prozele selecţionate (cu ochi critic) de către Doamna Ligya Diaconescu, au devenit, „rugă, smerenie şi sfiiciune” (Mariana Popa – Braşov). Şi nu-i deloc simplu să fii „pescar de cuvinte” (Andrei Pogany – Timişoara) întru perfecţiune! Iar pentru a găsi „izvorul fericirii”, s-ar cuveni să fim pregătiţi „a sorbi scânteia” divină (Ionela Flood – Londra).

Lectura versurilor şi a prozelor selectate ni se revelă, precum o călătorie prin „Ţara din poveste”, „Maica Românie” (George Filip – Montreal), şoptind priceasne (Ionuţ Ţene – Cluj) sau rostind legende dedicate aştrilor (nemuritorii), precum ne propune Olimpia Sava din Galaţi. Să reţinem, „Nicio limbă nu aprinde/ Coaja vorbelor de iască/ Precum arde în colinde/ Miez de limbă românească” (Rodica Calotă – Tg. Jiu). „Aceasta-i „esenţa vieţii” (Teodora L. Ianto – Arad)!

Invitaţia de a ne „privi în oglinda” veşniciei (Teona Scopos – Iaşi), împreună cu „Vuia, Coandă, Eminescu,/ Brâncuşi, Brătienii, Enescu…” (Constantin Iordan – Constanţa) – „amprente certe pentru amintiri…” (Carina A. Ienăşel – Arad) sunt daruri coborând din mireasma bunătăţii divine.

Fiecare dintre noi, am putea deveni, cu voia Domnului, „lăstar” al rodniciei (Ileana Cornelia Neaga din Robiţa-Hunedoara). Aceasta este invitaţia, speranţa şi mesajul (generalizând), „zbor” întru iubire de frumos (Cristina-Maria Negreanu din Potcoava-Olt, Bianca Georgiana Bele – Baia Mare).

Cu puţină aplecare înspre înstelarea din noi, putem deveni „călători prin lume” (Geanina Iovănescu – Arad), „picătură de lumină divină” (Mariana Popa – Braşov)!

În concluzie, acţiunile de la Horezu, din 31 august 2018, se compun – „sacră amintire” (Maria Filipoiu – Bucureşti) – drept o flacără arzândă (Nicoleta Stăvărache – Bucureşti) pentru „Regina sufletului românesc” (Rodica Fercana – Bistriţa), binecuvântata LIMBA ROMÂNĂ.

Tuturor celor prezenţi, implicaţi direct, artişti, interpreţi, premianţi, spectatori… n-avem uita, nicicum, Limba noastră cea Română, rămâne Unică Floare, „stăpâna timpului” (Elena-Alina Grecu – Curtea de Argeş). Sub fald Tricolor, fiii României mileniului al treilea, te slăvesc dulce şi melodioasă Limbă a Neamului nostru cel Creştin!

–––––––-

Livia CIUPERCĂ

Iaşi, 2 septembrie 2018

Galina MARTEA: Centenarul Unirii în versuri și proză

O nouă apariție editorială demnă de apreciere. De această dată aniversarea Marii Uniri de 100 ani se regăsește în antologia de poezie și proză „Centenarul Unirii”, Starpress 2018, Editura Olimpias, coordonator Ligya Diaconescu (poet, prozator, publicist, jurnalist). Ca un simbol al unității naționale, antologia respectivă este în exclusivitate dedicată marelui eveniment Centenarul Unirii – 1918-2018.

Cu o prefață formidabil de interesantă și de un efect aparte, din primele pagini ale lucrării facem cunoștință cu cele relatate de Al.Florin Țene (scriitor consacrat, Președinte național al Ligii Scriitorilor Români, membru al Academiei Române de Cultură și Artă), discursul fiind întitulat „Rolul literaturii în oglindirea Marii Uniri”. Având la bază subiectul centrat pe rolul literaturii române în perioada anilor 1918 – prezent, Al.Florin Țene menționează: „Dacă după Marea Unire care a împlinit visul de veacuri al neamului românesc pentru a fi uniți în hotarele firești ale României dodoloață, scriitorii, prin operele lor, au rezonat la acest mare eveniment, oglindind în scrisul lor realitățile și trăirile de atunci, iată că și în prezent, la o sută de ani, mânuitorii cuvântului toarnă în tiparele acestuia sentimentele, amintirile, transfigurările despre evenimentele de la 1918… Astfel, prin inițiativa scriitoarei Ligya Diaconescu, care întotdeauna a avut inițiative memorabile pentru a marca marile evenimente ale culturii românești, și de data aceasta reunește într-o importantă antologie lucrări ale scriitorilor români de pe întreg mapamondul, care oglindesc plastic și sugestiv evenimentul reîntregirii neamului nostru în hotarul spiritualității ce ne caracterizează, având ca liant limba română, dulce ca laptele mamei… Așa cum se cunoaște, după Marea Unire din 1918 au început să se dezvolte mai toate ramurile economiei naţionale. Prin acest act înfăptuit la Alba Iulia la 1 Decembrie s-a realizat unitatea naţională şi integrarea în ritmul european de modernizare…”. Ulterior, Domnia Sa realizează subiecte destul de importante și interesante din istoria literaturii române, astfel abordând discursul despre diverse curente literare și anume: despre modernism, tradiționalism, constructivism, suprarealism, etc. În consecință, întreaga expunere literară este centrată prin afirmația că Marea Unire din 1918 a avut un rol extraordinar de pozitiv în dezvoltarea literaturii și integrității naționale române. Nemijlocit, Al.Florin Țene concretizează: „Am făcut această succintă incursiune în istoria literaturii noastre pentru a arăta că există o continuitate în dezvoltarea culturii, dar mai ales a caracteristicii literaturii române. Această însușire fiind prezentă și în paginile scriitorilor, atât în poezie cât și în proza din prezenta antologie, selecție făcută cu profesionalism de scriitoarea Ligya Diaconescu”. În cele din urmă, cu multă admirație, prefațatorul nu uită să menționeze și despre rolul scriitorilor și arta literară ale acestora, care au completat paginile acestei antologii. Antologia fiind divizată în poezie și proză, cu referire la secțiunea proză Domnia Sa spune: „În proza găzduită de această antologie descoperim o artă a autorilor de a ști să învie lumile amintirii sau ale visării îndreptându-le către un sens care nu e niciodată același pe măsura complexității nesfârșite a vieții oamenilor și a evenimentelor majore din 1918. E la acești autori o adevărată obsesie a totalității românești. Autorii: Al Florin Ţene, Elena Jucan, Elena Buică, Isabela Brănescu, Dumitru k. Negoiță, Teresia Bolchiș Tătaru, Ion Pricop, Nadia Urian, Melania Rusu Caragioiu, Ion Pâraianu, Monica Dușan, Teona Scopos, Floarea Cândea, Gina Agapie, Ilie Petru Birău, Magdalena Albu, Carina Ienășel, Olimpia Sava, Galina Martea, Izabela Brănescu, Ligya Diaconescu etc., alunecă de la iluzie la luciditate, de la stabilitate și adevăr istoric la cele mai complicate stări de conștiință”. Cu același spirit demn de admirație, la secțiunea poezie prefațatorul scrie: „Un filon de patriotism, iubire de neam și țară, de limba care ne unește emană poeziile din această antologie. Există o istorie interpretată ca tezaur, nu poate avea pe potrivă decât o geografie, trăire sentimentală și ca istorie a Întregirii neamului. Astfel de sentimente descoperim în poeziile autorilor: Mariana Popa, Melania Rusu Caragioiu, Ion Pricop, Florin Roman, Ștefania Petrov, Vasile Bele, Constantin Predescu , Elana Alina Grecu, Camelia Florescu, Teona Scopos, Carina Baba (Ienasel), Constantin Predescu Neacșu, Elena Buldum, Ștefan Lucian Mureșanu, Costina Ștefănescu, Maria Filipoiu, Geanina Iovănescu, Virginia A. Popescu, Cristian Marinescu, Nicoleta Claudia Drăgan, Galina Martea, Ovidiu Jucan, Rodica Calotă, Gheorghe Dan Obogeanu, Geanina Iovănescu, Constantin Iordan, Rodica Ghinea, Elisabeta Silvia Gîngu, Maria Giurgiu, Lucia Bibarț, Olimpia Sava, Andrei Stan, Vasile Bele, Ligya Diaconescu”.

Denumită DOAMNA LIMBII ROMÂNE de Al. Florin Țene, preşedintele Ligii Scriitorilor Români, Ligya Diaconescu, coordonatoarea proiectului literar „Centenarul Unirii”, este o luptătoare înverșunată pentru idealurile supreme naționale. Domnia Sa realizează acțiuni de mare valoare care, într-un final, sunt finisate cu mult succes, dar, mai ales, sunt dedicate în totalitate unității de credință și de neam, culturii și tradițiilor românești. Astfel, si de această dată Ligya Diaconescu pune în lumină o nouă lucrare ce reprezintă demnitatea și unitatea națională a românilor de pretutindeni. Cu un conținut bine structurat și, corespunzător, cu prezența minunatelor poeme și eseuri ale scriitorilor români contemporani din întreaga lume, antologia „Centenarul Unirii” este cel mai veridic argument prin intermediul căruia omul de creație își exprimă dragostea și sentimentul autentic față de plaiul natal și tot ceea ce este românesc.

————————————————-

Galina MARTEA

Olanda

27 iunie, 2018