Maria HOTEA: Poeme

În viață

 

În viață doar credința îți poate da speranța,
Când simți că-ți este greu în ea să te încrezi
Nu dispera de ai în minte numai cutezanța,
Ea îți arată drumul drept ,tu trebuie să-l vezi!

 

Învață să-i dai vieții tale în tot ce faci un rost,
Dar niciodată nu renunța că poți să intuiești
Pune din sufletu-ți doar dăruire în orice gest,
Prin zâmbet cald arată celor dragi cât îi iubești.

 

Ascultă-ți inima din piept când bate cu putere,
Privind pe cel sărman din ochi ce lăcrimează
Tu să-l ajuți când e căzut ca el să nu dispere,
Aprinde-i prin cuvinte cu blândețe-n glas o rază.

 

Continue reading „Maria HOTEA: Poeme” →

Sorina IVAN: Esti dincolo de vis

Ești dincolo de vis

 

Ești mai rău decât
Un uragan
Ce-mi fura sentimentele.
Esti mai rău decât
O ploaie de vară
Ce revarsă stropi de bucurie
În suflet.
Ești mai rău decât
Briza mării
Ce m-alintă-n adierea
Cuvintelor de iubire.
Ești Apus și Răsărit.
Ești Alfa și Omega
Inimii mele,
Dincolo de orice vis.

––––––––-

Sorina IVAN

16 iulie, 2017

Simona ȘERBAN: Corabia cu poeți

Corabia cu poeți

 

În lumea lipsită de-ntinsele maluri,
Cu boare de taină, cu lacrimi de-absint,
Corabia se-ndreaptă spre albe portaluri
Sub bolta dospită în sori de argint.

 

Mi-o leagănă, mare, în balta de sânge,
În jarul și furia din larguri țipând,
Iar urmele coapte, cu galben atinge,
Ca sfinte recolte să văd adunând!

 

Poetu-i odrasla pieirii și-a ceții!
În fir de bumbac, tu, poartà-l în larg!
Vibrații de valuri, sub cer, dimineții,
Îngeri și aștri sà-ntinzi în catarg!

–––––––––––

Simona ȘERBAN

Mediaș

14 iulie, 2018

Viorel ROMAN: Criza d-nei Angela Merkel (5)

Criza d-nei Angela Merkel, a ‘porților deschise tuturor’ din perspectiva lui Charles de Gaulle, 1980 – 1970: „E foarte bine ca exista francezi galbeni, negri sau tuciurii. Arata ca Franta e deschisa tuturor raselor si ca are o vocatie universala. Dar, cu conditia ca ei sa ramina o mica minoritate. Daca nu, Franta nu va mai fi Franta. Suntem totusi, inainte de toate un popor european de rasa alba, de cultura greco-latina si de religie crestina. Sa nu veniti sa povestiti basme. Musulmanii? V-ati dus sa-i vedeti? I-ati privit cu turbanele si djelada-urile lor? Vedeti bine ca nu sunt francezi.

Cei care propovaduiesc integrarea au un creier de colibri chiar daca sunt foarte savanti. Incercati sa integrati uleiul si otetul, agitati sticla si dupa o vreme se vor separa din nou. Arabii sunt arabi, francezii-francezi. Credeti ca populatia Frantei ar putea absorbi 10 milioane de musulmani care mâine vor fi 20 si poimiine 40? Daca noi facem integrarea (Franta cu Algeria n.r.), daca toti arabii si berberii din Algeria vor fi considerati francezi, cum ii vom impiedica noi sa nu vina in Franta continentala, cind nivelul vietii e mult mai elevat? Satul in care m-am nascut eu nu se va mai chema Colombey-Doua Biserici ci Colombey-Doua Moschei”.

Pentru a intalege acest discurs celebru, realist si surprinzator de actual, trebuie sa ne reamintim de Razboiul rece, 1947 – 1991, cand de Gaulle visa la un Imperiul Latin intre cele doua mari blocuri, care se amenintau reciproc cu bomba atomica. In acest proiect, romano-catolicii urmau sa-i aiba ca aliati pe musulmani si sa refaca vechiul spatiu de civilizatie al Imperiului Roman de Apus din jurul Marii Mediterane – Mare Nostrum.

Teama de fanatismul ortodocso-comunistilor slavi si de imperialismului capitalistilor anglo-mozaici era la Paris, in vremea Razboiului Rece, mult mai mare decat de Coran. Asta poate explica, de ce Franta a permis imigrarea a milioane de nordafricani si poate fi o ipoteza, ne poate explica noua azi, dece d-na Merkel a deschis porțile Europei Centrale a milioane de musulmani si idolatrii straini de teologia muncii, de credinta, civilizatia judeo-crestina, a Vechiului si Noului Testament.

*

Din vremea Razboilui rece, NATO „ii tine pe rusi la distanta, pe americani in Europa si pe germani subordonati“ („to keep the Russians out, the Americans in, and the Germans down“. Gen. Ismay, primul secretar NATO). In acelasi timp anglo-mozaicii i-au atras pe vestgermani la hedonism si consumism, i-au “facut grasi si impotenti“ (Churchill).

Dupa Cortina de Fier, reeducarea sovietica era brutala, usor de depasit dupa 1991, pe cand cea Made in USA e departe de a fi intaleasa, depasita de majoritatea inca grasa, impotenta si mai ales inca supraveghiata. SUA au stationati 44.660 de militari in 174 de baze militare in Germania. Marea Britanie, dupa Brexit, are inca o Armata pe Rhin.

Dupa planul Morgenthau esuat, incepe reeducarea, care submineza autoritatea barbatilor germani. Femeile, handicapatii, refugiatii etc. au mai multe drepturi. Scoliile, universitatiile devin mediocre, armata de mercenari. Nemultumirea „fara alternativa“ – „Alternativlos“ e cuvantul de ordine al d-nei Merkel -, e de intales. Dar de curand ei se confruntat si cu fostii RDG-isti si refugiati fara complexele reeducarii, situatia a luat o turnura neasteptata. Germania face fata invaziei arabe pentru a nu ajunge in capcana anilor 1914 si 1939, cand Perfidul Albion a atras Reich-ul II si III in razboaie mondiale, care permit de un secol anglo-saxonilor invingatori stapanirea lumi. SUA are 800 de baze in 80 de tari, inclusiv Romania.

Nu este exclus, ca din nou, ca in vremea lui Wilhelm II si Adolf Hitler, expansiunea tehnico-economica germana actuala sa trebuie sa fie distrusa (vezi „Germania delenda est“, Saturday Review, London, 11.9.1897) si pentru a nu se ajunge pe picior de razboi ca predecesorii ei naivi, neinspirati sau „fara alternativa“, d-na Angela Merkel refuza sa opuna rezistenta.

Fara o victorie ca in 1918 si 1945 anglo-americanii risca periferizarea. Germania e docila, Rusia a revenit ca mare putere militara in Siria, iar conflictul, razboiul dintre USA si China va avea alta dimensiune si deznodamant ca cele mondiale din secolul trecut, de aicea vine invazia araba, Brexit-ul si nervozitatea presedintelui Donald Tump.

http://www.clipa.com/a999-Imperiul-Latin.aspx

http://www.logossiagape.ro/2018/07/16/viorel-roman-criza-d-nei-angela-merkel-4

https://revistasingur.ro/altele/18939-viorel-roman-criza-d-nei-angela-merkel-4.html?q=altele/18939-viorel-roman-criza-d-nei-angela-merkel-4.html

–––––––––––

Dr. Viorel ROMAN

17 iulie, 2018

Alexandru NEMOIANU: Întâlnirea de la Helsinki

În 16 Iulie, 2018, la Helsinki, a avut loc întâlnirea dintre Președinții USA și Federației Ruse, Donald Trump și Vladimir V.Putin. O întâlnire istorică și care a avut rezultate pozitive. Există reala posibilitate ca între cele două super puteri nucleare să se stabilească relații de înțelegere și direct colaborare. Perspectiva unui război devastator dispare.
Această întâlnire poate avea urmări efectiv tectonice pentru evoluția istorică următoare.
În primul rând s-ar pune capăt definitiv relicvelor “războiului rece”. Mai mult, s-ar putea instaura o nouă ordine mondială bazată pe negocieri și schimburi. O ordine care ar fi de tipul celor care au urmat Congresului de la Viena(1815) și care a continuat până în 1914. O vreme de pace și stabilitate.
Pentru USA o legătură normală cu Rusia ar însemna siguranță, posibilitate fără precedent în a decide situațiile majore. Ar fi o înțelegere stabilită într-un moment net favorabil USA, în situația când sunt cel “puternic”. În aceste împrejurări, asigurându-și avantajele, USA ar putea să acționeze și generos, deci câștigând pierduta superioritate morală. În plus USA ar fi scăpate de purtarea războaielor inutile care secătuiesc bugetar țara.
Paraziții cărați în spate, i.e. Europa Unită, nu vor putea decât să aprobe și să se recunoască drept putere de rangul doi. Inevitabil exportul jalniciei lor ideologii sodomite s-ar prăbuși în lada de gunoi a istoriei.
China, în esență, nu ar avea nimica de pierdut. Starea ei ar rămâne neschimbată și, fiind o putere rațională, va acceptă nouă situație.
Dar cea mai mare victorie a lui Trump este pe plan intern.
Împotriva lui Trump sunt toți birocrații numiți în administrații democrate, o bună parte a mijloacelor de informare (“media sodomită”) și, mai grav, bună parte din serviciile de informare și securitate aservite politic. Dar mai ales împotriva lui Trump se află “aripa războiului” cei care își imaginează în chip iresponsabil că ar putea învinge într-un război nuclear, cei care acceptă dispariția câtorva MILIARDE de vieți omenești ca „Pierderi colaterale”. Sunt adversari redutabili, vicioși și care nu se dau înapoi de la nimic și sunt gata să folosească orice mijloace. De partea lui Trump se află armata și Poporul American.

Toate structurile și corpurile care se opun lui Trump, ”deep state” (“statul paralel”) s-au coagulat și au drept cheie de boltă prezentarea Rusiei ca adversar mortal. O asumpție falsă, bazată pe nimic, doar pe preluarea mecanică și prostească a unor clișee din vremea “războiului rece “și care, chiar și atunci, erau doar parțial reale. Pe aceste asumpții penibile nenumărați oameni și-au făcut carieră politică, financiară și, dramatic, academică. Nu vor renunța fără lupte și vor folosi media, sodomiții și mulțimea proștilor. Dar, pur și simplu, Trump sparge acest păienjeniş de minciuni și falsuri recurgând la bunul simț. Iar aici ne lovim de o altă catastrofală neînțelegere a termenilor.
Se afirmă că “bunul simț” este blând, sentimental, direct dulceag. Nimic mai fals; bunul simț este brutal, fără scuze. Când copiii au strigat, ”Împăratul este în pielea goală” ei nu au fost sentimentali, au fost brutali. Așa și acuma.
Vorbăria “statului paralel” nu poate fi bătută prin argument. Cu un adversar de rea credință nu vei putea câștigă prin argument. Vei putea câștigă înfățișându-i realitatea, FAPTUL. Contra factum est non argumentum. Este elementar.

În urmă acestei înțelegeri și dacă ea va dăinui, cel mai mare câștigător va fi lupta contra terorismului Islamic și cei mai loviți vor fi suporterii lui.
Câștigători laterali, cred, vor fi Israel, Ungaria, Cehia, Slovacia. Iar perdanți vor fi, între alții, și Polonia și România. Două țări care nu au vrut să înțeleagă că putem schimba multe lucruri, dar nu putem schimba geografia și că slugărnicia nu este program politic.

–––––––––––––

Alexandru NEMOIANU

Istoric
The Romanian American Heritage Center

17 iulie, 2018

Vasile GRIGORAȘ: uneori, flămânzi de ego

uneori, flămânzi de ego

 

fiinţă senină
omul înveşmântat în râuri line
buimăcit uneori
de curenţi învolburaţi
alunecă în beznă
devenind inexplicabil
extraterestru în căutătură

 

flămând de ego
dornic de răsplată
şi de-o statuie preţioasă
îşi lasă chipul brăzdat
de nefericirea hâdă

 

secătuit de-aşteptările
din amalgamul de experienţe
respiraţia-i artificială
îl înfofoli fără milă
în aerul acru dur şi rece
din peştera izvorului de cuvinte
apă vie din oala de lut
meştegiută cu migală
acum sfărâmată în cioburi
în propria oglindă

 

după o boală îndărătnică
mijeşte molcom
covalescenţa timidă
alcătuită cu har
din fibre de smerenie
o brumă de răbdare
şi firavă nădejde

 

alăptare fierbinte
cu abundenţă de iscusinţă
la sânu-i cald şi generos
al clepsidrei milenare
care cântăreşte lucid
nisipul fin şi roz
al vieţii

 

cordonul ombilical
al ego-ului
care îl sugruma
se retrage blând
printre pâlcurile răsfirate
din filele lirice
ale eului interior

––––––––––

Vasile GRIGORAȘ

16 iulie, 2018

Camelia CRISTEA: Clipele…

Clipele…

 

Clipele betege au fost iar pansate,
În mir și aloe tainic îmbrăcate,
Peste ele-un înger a turnat și apă
Chiar din coasta Ta să fiu împăcată…

 

Clipele sărace au primit Lumină,
Ochii cei legați au fost unși cu tină,
Orbul s-a proptit de-o rază de soare,
Mâna Ta cea sfântă îi dă vindecare!

 

Uneori în cârje aleargă frumosul,
Strigă-n gura mare parcă somnorosul,
Clipele-n risipă tăinuiesc dureri,
Tu dai vindecare și mă- ajuți să sper!

 

Clipe efemere îmi clădesc un soclu
Mă scutur de mine, eu cel mediocru
Și-Ți dau slavă Doamne prin Cuvânt și faptă
Te rog să-mi întinzi mâna Ta cea dreaptă!

 

Clipele bogate ți le-aduc în dar,
Am trecut de mult, de al meu hotar
Mă dezbrac de scoarțe, una câte una
Și vin către Tine să-Ți sărut și mâna!

 

În genunchiul rugii am să fac popas,
Sufletul smerit parcă a prins și glas
Scapă-mă de Mine și de tot ce-i rău
Pune strajă minții un înger de-al Tău!

 

Și alungă noaptea care mă tot strânge,
Ochiul fă-l să vadă inima cum plânge,
Odă bucurie vreau mereu să-Ți cânt,
Slavă pentru toate, jertfa din Cuvânt!

––––––––––-

Camelia CRISTEA

16 iulie, 2018

Carmen CIORNEA: Înspre noi(me)

ÎNSPRE NOI(ME)

 

brațele mele –
deschideri necontrolate
în lumea ta cu mize
perfect calculate.

 

ochii mei –
răni deschise spre curcubeul tău
cu tămăduitoare pasteluri
închise mie mereu.

 

zâmbetul meu –
semn jenant, atât de banal
pierdut în
hohotul tău triumfal.

 

cuvintele mele –
păsări cu aripile îngenuncheate
sub greutatea iubirii
necuvântate.

 

inima mea –
mânăstire cu ferestrele deschise-n uitări
ale cărei geamuri opace mărturisesc
înghețurile din prea multele așteptări.

 

întâlnirea noastră –
(pre)scrisă partitură de zbor
purtată pe tâmple de stele
înspre
întâiul pas al (dez)mărginirii mele.

––––––––––

Carmen CIORNEA

15 iulie, 2018

Dunia PĂLĂNGEANU: Țărm binecuvântat

Țărm binecuvântat

 

Popas la Balcic-
parfumul chiparoșilor
trepte ademenitoare
măsurând voluptoasa clipă
extaz,cuib al regăsirilor,
țărm binecuvântat
port îndrăgostit
drum sculptat în sidef,
suflet dumicat în poeme
răscolind zarea nepătrunsă
cu umbra năframei.

–––––––––

Dunia PĂLĂNGEANU

Balcic, 2018

(Din volumul de poezie în lucru POEME LA BALCIC , volum dedicat memoriei Reginei Maria a României)

***
Filmare video DONARIS Giurgiu, la Balcic 2018 în lectura autoarei.

POEMUL SERII LA GIURGIU ȚĂRM BINECUVÂNTAT,autoare poeta Dunia Pălăngeanu,Giurgiu,România.Dunia PălăngeanuȚărm binecuvântatPopas la Balcic-parfumul chiparoșilortrepte ademenitoaremăsurând voluptoasa clipăextaz,cuib al regăsirilor,țărm binecuvântatport îndrăgostitdrum sculptat în sidef,suflet dumicat în poemerăscolind zarea nepătrunsăcu umbra năframei.Balcic ,2018Din volumul de poezie în lucru POEME LA BALCIC ,volum dedicat memoriei Reginei Maria a României .Filmare video DONARIS Giurgiu,la Balcic 2018 în lectura autoarei.

Posted by Dunia Palangeanu on Monday, July 16, 2018

 

 

 

Emma POENARIU SERAFIN: Ano !

Ano!

 

Ano! Zac nori a furtună
Se dezleagă-n vale vântul,
Cerul plânge, după lună,
Şi mi-a alungat cuvântul.

 

Ano! Mare mi-e mirarea
Vremea, peste noi se cerne,
Norii au ascuns și zarea
Noaptea vine şi se-aşterne.

 

Hai deschide-mi, ca e noapte,
Zboară frunzele pestrițe,
Peste merele, ce-s coapte,
Doar așa, să mă ațâțe.

 

Ano! Dorm poienele,
Chipul tău, din geam, surâde.
Hai şi-aşterne-ți genele
Peste-a mele, buze, ude.

 

Nu e timp de miruit
Ano! Flacără din Soare.
Te-am iubit și m-ai iubit
Pentru asta, fac prinsoare.

 

Iar de zorile se varsă
Ano! Trup de strengăriță .
Îmi știu drumul înspre casă ,
Am să-ți fur, doar, o guriță.

 

Când te văd în crucea serii,
Cu buclele despletite
Din lumina lumânării,
Rămân gol, plecat din minte.

 

Ano! Fată blestemată,
Din a vieții mele chin,
Lasă poarta descuiată
Să mai pot, să mor, puțin.

––––––––––

Emma POENARIU SERAFIN

15 iulie, 2018