Ținutul zăpezilor albastre
A îngheţat din nou lumina la ferestre,
un ger trimis de zei s-a cuibărit în ea,
privesc la bolta cu zăpezile albastre,
dorind să-mi împletesc albastru corp de stea.
Îmi ninge-n suflet azi cu dimineți virgine,
ninge-ntr-un amor etern cu infinitul
și-n singurătatea zăpezilor cianine,
îngerii împart în taină răsăritul.
***
O umbră de pe cer îmi curge în privire,
din zarea cu nămeţi mi-am adăpat cuvântul,
Continue reading „Mariana MOGA: Meditaţia iernii (poeme)”
ȚARĂ
Cuvinte respirând înduioşate gânduri…
……………………………………………………
Steagurile de veghe fâlfâind, sus, în vânt,
Parada militară ce se-nşiră-n rânduri,
Sunt semne că se-nalţă ,,ţara” pe-acest pământ.
Prin labirintul dulce al graiului străbun
Bat inimile noastre înmiresmând serbarea,
Argintul zilei, de iarnă, sclipeşte acum Continue reading „Lia RUSE: Țară”
Rana
O flacăra arzândă îmi străpunge mintea.
Eu, dezgolită, ard în para ei
Şi nu ştiu unde mi-am lăsat îmbrăcămintea!
Sau poate arsă e, deja e numai scrum?
Îngenunchez si mă cuprinde frica…
Învăluită sunt în fum. Continue reading „Mariana COTOVANU: Versuri”
poate cã nu ştii dar viaţa este despre iubire
restul sunt doar agrafe de prins dovezile
în dosare cu pereţi şi acareturi
sau pe câmpii cu flori şi fluturi
şi
poate cã trebuia sã subliniez asta mai demult
viaţa este şi despre muzicã
care e tot o formã de iubire
ceva mai curatã
Continue reading „Tudor Gheorghe CALOTESCU: ,,poate că nu ştii dar viaţa este despre iubire””
Iluzii fără niciun miez
Se-ntoarce
să mai vadă o dată
oraşul cu cerul împurpurat
de răsăritul soarelui
de-acum propiul său apus.
Cu chipul livid, Continue reading „Vasilica GRIGORAȘ: Iluzii fără niciun miez”
MOLDOVA LUI ŞTEFAN
Bronzul clopotelor sacre cheamă la mormânt Moldova,
Din Carpaţi şi pân’la Nistru, toţi ce poartă-n suflet slova
Să ne amintim strămoşii ce-au pierdut sângele-n van,
Pentru-a fi doar o Moldovă, o Moldovă-a lui Ştefan.
Adunaţi-vă la Putna, pentru-a auzi din nou,
Vorbele prin veacuri sfinte şi-a poruncilor ecou,
Că Moldova nu-i a voastră, ci-a urmaşilor în veci
Şi avem ca datorie: s-o dăm cu hotare-ntregi.
Inimă de român
inimă caldă de român
izvorâtă din glia străbună
înalță-te lin la ceruri
cere binecuvântarea
trăirii eterne
tu știi să cânți
să reciți
să te rogi
să iubești mai mult
ca oricine altul
Bucovină – mândră floare
(Zilei Bucovinei – pe motive populare)
Bucovină, Bucovină,
Mândră floare din grădină,
Mândră floare ca-n povești
Bucovina mea tu ești.
Bucovină, Bucovină,
Mândră floare din grădină.
Colț de rai, picior de plai,
Cântată la fluer și nai.
Țara fagilor iubită, Continue reading „Eleonora SCHIPOR: Bucovină – mândră floare”
Obiectul de sacrificiu
Caut răspunsul pentru cei ce m-au întrebat
Cum aş căuta în sfera de lumină
Strigătul de încolonare al cuvintelor
Ce sparg prin rezonanţă
Porţelanurile întâlnite în aer
Oglinzile încăpătoare ce ascund corpurile Continue reading „Ana ARDELEANU: Versuri”
Inimă-stea
Tu iartă-mă, suflet al meu
Dospit în furtună
Uitat mai mereu!
Tu iartă-mă, minte a mea
Lăsată-n răscruce
Când inima-i grea!
Tu plângi peste valuri de dor Continue reading „Camelia FLORESCU: Versuri”