Sens giratoriu
Uite, pleacă bătrânii pe rând
pudrați la tâmple, eleganți,
ca mieii plecând la tăiere
și ne amăgim în urma lor
că vor crește copiii noștri înțelepți
și vor conduce lumea
cu dreptul, cu dreapta, cu dreptate.
Copacii îmbolnăviți de var Continue reading „Camelia FLORESCU: Sens giratoriu”
Urare de sărbători
Din inima Bărăganului
la sfârşitul anului,
fii din fiii neamului,
vă urăm de sărbători,
să aveţi la muncă spor,
BUCURIILE IERNII
După toamna plumburie
Vine iarna argintie,
Care intră triumfală,
În caleașca ei regală.
Falnică și luminoasă,
Scutură neaua pufoasă,
De pe albul ei cojoc
Și-o face covor de joc.
IARNĂ
Iarnă, zborul nins coboară o bucurie caldă
Din albul nor, deşi,..e înţepat în spini de ger…
Eşti atât de fermecată prin fulgii de zăpadă
Deprinşi să râdă tocmai din cer!
Iarnă-nflorită-n tăceri, sculptată-n zăpezi,
Strecurată prin plase de păianjeni enormi
Care din lipsă de hotare poţi să te pierzi
Într-un spaţiu aproape polar, în care poţi s-adormi.
VINE CRĂCIUNUL
Încă o iarnă cu dalbe ninsori
Așterne troiene cu pace din cer,
Clinchet zglobiu răsună de sărbători
Sub cetini cântăm Lerui Ler.
Vine Crăciunul! Mi-e dor de părinți,
Căsuța trudită a rămas doar în gând,
Ne încălzeam la focu-i cuminți,
Pe obraz curg lacrimi dintr-un colind.
VISUL NOPŢII DE CRĂCIUN
Gându-mi urcă pe mătasea norilor ce-ncep să cearnă,
Chiar acum, în noaptea asta, noaptea sfântului Crăciun…
Dacă vremea mă îndură să mai stau sub pom de iarnă
Naşterea o leg cu dorul, clipele de-atunci s-adun…
Cu omăt din flori înalte şi cu tot ce nu rămâne,
În umbre se trezesc vise,..eu sărbătoresc în minte
Prin colindul de la geamuri în ritualuri bătrâne
Aducându-vă în suflet în aceste zile sfinte.
În Ajun de Crăciun
Păstorii s-au întâlnit, s-au sfătuit,
și la drum au pornit loc să găsească
unde Fecioara Maria pe Hristos să-l nască,
Fiul ei cel Sfânt, Om-Dumnezeu pe pământ.
Pruncul în pântecul mamei îngenunchea
și pe Dumnezeu îl ruga Maica să-l nască,
lumea aceasta s-o cunoască,
nouă să ne prorocească.
Maria genunchii Fiului mângâia,
Dumnezeului se ruga, pentru noi să-l nască.
SONETUL HARULUI
Din spiralate galaxii de stele,
De mii de ani Lumina ne e dată,
În Har bogat cu viață-nbelșugată
De idealuri și de vise-n ele !
Cuvântul, inefabil se-ntrupează
Locuind în Dragoste și-n Adevăr,
Căci viața-n EL iubirea mi-o astâmpăr
Și conștiința îmi rămâne trează !
COLIND
În coliba întunecoasă
Din carne şi os lucrată
A intrat Hristos deodată
Nu făclie ce se stinge,
Nu icoană ce se frânge,
Ci El Însuşi, trup şi sânge
Preschimbat pentru făptură
Într-o scumpă picătură,
Dulcea Cuminecătură.
Continue reading „Vasile VOICULESCU: Colind”
Împotmolit în tăceri
Tăcut
ca un fulg de zăpadă
Crăciunul sosi
La răspântia nopții se trezi
împotmolit prin tăceri
Deși era obosit de pe drum
își dezveli pieptul și strânse la sân
pruncii flâmânzi