Lavinia BUD: Vine Crăciunul (poeme)

VINE CRĂCIUNUL

 

Încă o iarnă cu dalbe ninsori

Așterne troiene cu pace din cer,

Clinchet zglobiu răsună de sărbători

Sub cetini cântăm Lerui Ler.

 

Vine Crăciunul! Mi-e dor de părinți,

Căsuța trudită a rămas doar în gând,

Ne încălzeam la focu-i cuminți,

Pe obraz curg lacrimi dintr-un colind.

 

Ce mare e taina iubirii și a-ndurării,

Să o primim cu suflet curat.

Steaua răsare în ceasul chemării

Să crească pentru-un pământ netulburat.

 

Vine Crăciunul! De toate mi-e dor,

Flori de măr au nins pe la tâmple.

Vă dăruiesc o aripă de zbor,

Iubirea mea, ce sufletul îmi umple.

 

FIR DE LUMINĂ

 

Am tresărit în geana dimineții

Clepsidră așezată în poarta de-nceput,

Fir de lumină ce trece pragul vieții,

În cercul plăsmuirii eu n-am mai încăput.

 

Cu țipăt aruncat peste această lume

Am început să curg prin vadul cel îngust

Ca să privesc apusul de pe culme

Din toate câte sunt a trebuit să gust.

 

Mă înconjor cu zâmbet și-o vorbă înțeleaptă,

Tot ce iubesc am învelit cu aripă de zbor.

În urma mea mai crește câte-o treaptă

Pe care urc și trec… De toate-mi va fi dor!

 

Am curs și-mi curg destinul cu-mpăcare

Cu ce mi-e dat în suflet, cu ce țin în mână,

Din clipa tânguirii ridic o vindecare

Ca să ajung-napoi la firul de lumină.

 

 

CARTE DESCHISĂ

 

Nu vă uitați

la mâinile mele muncite,

cu ele frământ o pâine curată

și o împart celor ce stau

în jurul mesei

și-n adăpostul inimii mele.

Nu vă uitați,

lăsați-le să se bucure

de căușul ce mai păstrează

mireasma și mângâierea pruncilor,

truda ce-a înălțat bobul de grâu

în bătaia vântului.

Dacă n-ați cunoscut

nimic din toate acestea

și vreți să știți,

atunci când treceți

uitați-vă, ele sunt deschise

ca filele dintr-o carte.

––––––––––

Lavinia BUD

Timișoara

24 decembrie 2017

 

Lasă un răspuns