George ROCA: Dor de acasă (poem)

Poemul „Dor de acasă” este dedicat Centenarului Marii Uniri. Este compus din patru parți bine definite, dar legate intre ele. Patru poezii care fac un tot unitar. Așa le-am simțit… așa le-am conceput pe parcursul a 33 de ani. În 1985, aici în Australia, am descoperit într-un Almanah Literar (românesc desigur!) o poezie care m-a fascinat. Titlul acesteia era „Transilvania”, scrisă de poetul Nicolae Dan Fruntelată. Aceasta a fost esența poeziei mele cu același nume… Am împrumutat prima strofă și am făcut-o motto la „Transilvania” mea!

(George Roca, Sydney, Australia, 14 iulie 2018)

TRANSILVANIA

Moto:

“Scoate cerbii din păduri

din poveste – sania

dă-mă dorului o zi

până-n Transilvania…

(Nicolae Dan Fruntelată)

Am deschis acum o carte

În limba mea strămoşească

Să dau grijile deoparte,

Fruntea să mi-o descreţească.

Întâlnesc o poezie

Care farmecă bizar…

Totul ce acolo scrie

Îmi pare familiar!

Stihuri vechi de altădată

Despre Transilvania,

Când poetul din poveste

Se plimba cu sania.

Mi-e dor de munți cu zăpadă,

De o vale, de un deal,

De măicuţa mea iubită,

De o vorbă din Ardeal.

O lacrimă-mi se prelinge

Din colţul ochiului stâng,

Nostalgia mă învinge

Şi tăcut încep să plâng.

Simt în pieptu-mi un fior

Şi bătăi de zeci ciocane,

Fiindcă inimii i-e dor…

Dor plaiuri transilvane!

Pe pământuri australe,

M-a cuprins aşa-ntr-o doară,

Dor de gliile natale

Ce călcam odinioară!

ROMÂNIA

Sau pe gânduri la fereastră

Şi privesc spre zarea albastră

Printre florile din glastră

Şi le spun că-mi este dor

De Ţara Străbunilor.

Ochii mi se umezesc

Când acolo mă gândesc…

Ţara mea indepartată

Ce-aș vrea s-o mai văd odata!

Flori mici de „Nu mă uita”

Parcă murmură ceva…

Despre plaiuri, despre munţi

Despre moşii mei cărunţi

Despre icoane cu sfinţi

Şi de dragii mei părinţii

Care-şi dorm somnul de veci

În mormintele lor reci!

Mi-e dor de-o fată cu ie

De un nai, de-o „Ciocârlie”

De Zamfir, de Porumbescu,

De Creangă, de Eminescu,

De Brâncuși-ul din Hobița

De-o horă, de „Perinița”

De faimoșii calușari

De-o crâșmă din Ferentari

De-un chiolhan cu lăutari

Și de-o sticlă de Cotnari!

NOSTALGIE Continue reading „George ROCA: Dor de acasă (poem)” →

Geo CĂLUGĂRU: Centenarul cântat de sufletul luminos al poeților

100 ANI DE LA REÎNTREGIREA DACIEI – MAREA UNIRE DE LA 1918

Hermes afirma că vitejia eroilor trebuie cântată de sufletul poeților, pentru ca „verbele înaripate” să poată trece pragul nemuririi. Astfel, am apreciat rezultatul strădaniei cunoscutei poete Elena Armenescu, concretizat în antologia eveniment „UNIREA FACE PUTEREA” apărută la editura Antim Ivireanul, Râmnicu Vâlcea, volum menit perenității. Concepția care a stat la baza acestei înfăptuiri de către distinsa autoare amintită mai sus, reflectă în bogatul și diversul material antologat, stâlpii de rezistență ai unui adevăr de necontestat, cuprins în citatul de pe coperta a patra, aparținând Președintelui Academiei Române – Academician Profesor Dr. Ioan-Aurel Pop ( citat selectat să încheie această recenzie) din care rezultă concluzia reală care trebuie prezentată publicului larg, „pentru că ea (Unirea n.n) a exprimat voința națională”.

Antologia „UNIREA FACE PUTEREA” alcătuită de Elena Armenescu, se deschide cu un frumos tricolor unduind pe verso-ul paginii de titlu, având drept fundal albastrul cerului pe a cărui boltă, un norișor alburiu se află parțial în spatele tricolorului. Pe pagina imediat următoare, se află poezia „Odă bucuriei” scrisă de Friedrich Schiller, text adoptat ca imn al Uniunii Europene, muzica Ludwig van Beethoven (cuprins în Simfonia a 9-a). Ne încălzește apoi privirea harta color – România Mare la 1 decembrie 1918. Pe următoarele șapte pagini, de o densitate și elevație excepțională a exprimării, este prefața semnată de Președintelui Academiei Române – Academician Profesor Dr Ioan-Aurel Pop ce ne poartă vrăjindu-ne, într-un spațiu spiritual încărcat de idealul de a fi IMPREUNĂ care i-a animat pe români secole de-a rândul, până au izbutit a-l împlini și asuma deplin și demn: „Fascinația marii Uniri din 1918”.

Verso-ul paginii pe care stă scris „Partea întâia POPAS istorico-liric” și un Motto: „Văd poeți ce-au scris o limbă ca un fagure de miere”- Mihail Eminescu – este iustrată (tot color) cu harta României la 1 decembrie 2018. Intrând în substanța problematicii antologiei care cuprinde aproape 400 de pagini, îmi exprim regretul prezentării aproape telegrafice și totodată dorința și întrucâtva putința de a reliefa semnificația deosebită a gestului tuturor autorilor contemporani care, uniți întru ideea majoră care a călăuzit-o pe autoare, au izbutit ( sub formă de voluntariat) să ilustreze sub pecetea emoției lirice și omenești, că dacă este sinceră și unanimă „unirea face puterea” și o face dăinuitoare, pentru ca visul cel mai înălțător al neamului românesc devenit realitate să rămână de neclintit. În peste 50 de pagini de considerații asupra a ceea ce avea să se petreacă într-un moment astral al istoriei noastre, se demonstrează cu prisosină că „pregătirea Marii Uniri a fost un act istoric îndelungat ce a durat 318 ani. Începutul acestui proces îl are în prim plan pe voievodul român Mihai Viteazul, primul întregitor al teritoriilor locuite de români, care a plătit cu propria-i viață aprinderea acestei flăcări în conștiința națională, idee care a durat, durează și cu binecuvântarea lui Dumnezeu, dar și cu capacitatea dăruirii până la sacrifiu a românilor, să ajungem „să fim, ce am fost și chiar mai mult decât atât” după zisa memorabilă a domnitorului patriot Petru Rareș.

Tot ce s-a făptuit între 1848 și 1918, cu luminile și umbrele inerente (că doar nu au fost sfinți dar au fost motivați până la capacitatea de a se jertfi) revoluționarii din Transilvania, Moldova și Țara Rpmânească, reprezintă întruchipări de netăgăduit ale unui eroism aproape legendar, amintind de dacii lui Decebal. Minți luminate, voințe de neînfrânt, capacitate de jertfă, asumarea fermă a unor țeluri înalte, sunt întruchipări ale unirii în gândire în primul rând, urmând simțirea, dovezi că și miracolul se poate explica. Afirm toate acestea gândindu-mă la: Avram Iancu, Alexandru Papiu-Ilarian, entuziasmul cu care s-a participat la Adunarea Națională de la Blaj unde s-a adoptat documentul cuprinzând revendicările naționale, politice și sociale, pentru ca națiunea română din Ardeal să aibă aceleași drepturi ca și celelalte naționalități care locuiau în această provincie.

Să nu uităm reprezentanții bisericii, clerul, ierarhii care au avut un rol important în pregătirea Marii Uniri. Unul din cei mai mari ierarhi din Transilvania este Andrei Șaguna, declarat sfânt în urmă cu câțiva ani – pentru viața și aportul său nu numai duhovnicesc dar și civic, adus poporului român. Se acordă apoi cinstirea cuvenită Micii Uniri (1859), considerată retrospectiv ca un pas important spre Marea Unire, cu figurile sale emblematice: Al.Ioan Cuza și înțeleptul său sfătuitor M. Kogălniceanu.

Lupta cea mare pentru reîntregirea fostei Dacii a continuat. A fost înființată „Societatea Academică Arboroasa” în cadrul căreia Ciprian Porumbescu – unul dintre lideri – dirija corul. Ea funcționnat după un program țintit să promoveze ideea de unire, se recitau poezii de V. Alecsandri și cântece compuse de Ciprian Porumbescu. Un alt eveniment important a fost implicarea poetului Mihail Eminescu –aflat în perioada aceea la studii la Viena- și a scriitorului Ioan Slavici care au elaborat un proiect de program pentru sărbătoarea tinerimii române la mormântul lui Ștefan Cel mare care a avut loc în anul 1871. Apelul adresat tinerilor de Eminescu pentru a participa la serbare se încheie cu îndemnul: „să demonstrăm lumii că geniul poporului nostru viază, să-i arătăm că națiunea înțelege misiunea sa”.

Animat de un puternic sentiment patriotic, I.L. Caragiale îi scria lui Vlahuță: „să se prăpădească neamul românesc? Dar întoarcă-se Oltul și Mureșul de-a-ndăratele către obârșia lor, în creierii munților, neamul românesc tot el, neam românesc va fi lucrând cuminte, așteptând cu răbdare vremea când să dea și el culturii și civilizației europene concursul lui specific pe cât va fi fost de înzestrat pentru asta de Pronia cerească.”

Să nu uităm că Majestățile lor: regele Ferdinand și regina Maria, au avut un rol fundamental în înfăptuirea actului Unirii de la 1 Decembrie 1918, și împlinirea visului de veacuri a poporului român, de a trăi în aceeași țară: România Mare. Așadar, actul Marii Uniri a parcurs următorii pași: pregătirea de către liderii unioniști locali în fiecare provincie, prezentarea Declarației de unire a Basarabiei cu România (27 martie 1918), lege asupra ratificării Basarabiei cu România (31 decembrie 1919) cu stabilirea noilor garanţii ale României. Preşedinte al Adunării Deputaţilor din 29 decembrie 1919 a fost istoricul N. Iorga. Preşedintele Congresului General al Bucovinei la care s-a decis uniirea necondiţionată a Bucovinei în vechile sale hotare, până la Ceremuş, Calaciu şi Nistru cu regatul României, a fost Iancu de Flondor. Momentul esenţial în care Vasile Goldiş, membru marcant al Partidului Naţional Creştin Democrat din Transilvania şi-a rostit discursul solemn şi festiv în faţa delegatilor veniţi la Alba Iulia, a fost în duminica de 1 decembrie 1918.

Convinşi de importantul rol al Proniei divine în realizarea marii Uniri de la 1 decembrie 1918, participanţii la acest moment, înalţă o tulburătoare rugăciune şi cuvinte de recunoştinţă lui Dumnezeu, numit Părintele nostru…

Continue reading „Geo CĂLUGĂRU: Centenarul cântat de sufletul luminos al poeților” →

Edith NEGULICI: Ileana, Principesa de România – un spectacol de și cu Liana Ceterchi

Video şi sunet:

Luca Achim, Teodora Toader

Muzeul Național de Artă al României vă invită luni 9 iulie, ora 19:00 la Sala Auditorium, la spectacolul realizat după romanul autobiografic „Trăiesc din nou”. Dramatizat de Edith Negulici, spectacolul este realizat și pus în scenă de către LIANA CETERCHI – Asociația Femeilor din Teatru IF…/ …Dacă pentru femei.

Cu ocazia Centenarului Marii Uniri, Asociația Femeilor din Teatru IF…/…DACĂ PENTRU FEMEI, în parteneriat cu UNITER, Muzeul Național de Artă al României, Arhivele Naționale ale Statului, Asociația România Culturală și Mânăstirea “Schimbarea la Față” din Ellwood City, Pennsylvania, S.U.A., a creat un spectacol care omagiază memoria celei care a fost Principesa Ileana a României, Arhiducesa de Austria, un destin care s-a desfășurat între palat și mânăstire, pe fundalul celor două războaie mondiale, într-o perioadă de mari frământări din istoria Europei. Spectacolul Ileana, Principesa de România aduce la lumină o parte esențială din istoria Bucureștiului și a României.

Spectacolul despre viața principesei Ileana este o evocare plină de farmec si dramatism a principalelor momente din viata autoarei si a istoriei traite.

„Da, să trăiesc din nou, pentru că după ce am plecat de acasă, care pentru mine a fost intotdeauna România, am fost ca și moartă. Nu imprejurarile au fost greu de suportat, ci însăși nevoia de a trai. Nu m-am îndoit nicio clipă de necesitatea fizică a prezenței mele pentru cei șase copii ai mei…Dar în interior, „eul” care exista independent de mama, soția, prietena care eram – „eul” esențial, pe care tot restul era construit – a suferit un șoc mortal când am fost indepartata de poporul meu.” (Principesa Ileana).

Privit prin prisma celor 100 de ani de la nașterea sa, destinul Principesei Ileana se distinge ca fiind emblematic pentru cursul istoriei contemporane. El stă sub zodia refugiului, începând cu frageda copilărie, ce i-a fost marcată de refugiului la Iași, în timpul Primului Război Mondial, apoi refugiată într-un exil impus de fratele ei Carol II, care nu i-a permis să se reîntoarcă în România, nici măcar pentru a-și îngriji mama, nu ca fiică iubitoare, ci ca infirmieră de meserie. Urmează refugiul impus de nou instauratul regim prosovietic, și deci anti-german, ceea ce o afectează fiind căsătorită cu Arhiducele Anton de Habsburg, considerat inamic. Odată cu abdicarea Regelui Mihai, urmează refugiul impus tuturor membrilor Casei Regale, mai apoi, neacordarea azilului în Elveția, Argentina, deloc prietenoasă sub Peron și în final Statele Unite ale Americii, care o primesc. Iar la 52 de ani, autorefugiul său la mânăstire, pe calea deschisă ei de Domnul, cum singură mărturisește: ,,Aceasta este unica și singura cale deschisă pentru mine…răspunsul la orice fel de îndoiala stă în chiar cuvintele Domnului Nostru Isus Christos: „Ce-i aceasta pentru tine? Urmează-mă!”. „Așa voi face! Asa să mă ajute Dumnezeu! Faca-se voia Ta!”

Dar tot acest parcurs a fost unul exemplar, a fost traiectoria unei luptătoare, Principesa Ileana s-a luptat pentru alții, a fost în slujba poporului ei, în slujba celor în nevoie… A realizat spitale, cantine, școli de infirmiere, tot felul de modalități de a strânge fonduri pentru răniți, orfani, bolnavi, săraci, cei mai puțin norocoși decât ea, care era fiica unui Rege important, Ferdinand Integratorul și a unei Regine de excepție, Regina Maria a României.

Viața Principesei Ileana, devenită Maica Alexandra, o impune ca model demn de urmat și o legitimează în fața posterității.

————————————————————–

* MUZEUL NAȚIONAL DE ARTĂ AL ROMÂNIEI

(Sala Auditorium)

Calea Victoriei 49-53, Sector 1, București

Intrarea este liberă

Ioan Nicolae MUȘAT: Antologia pentru Civilizația Creștină ASCIOR 2018, „Uniți prin Credință” în cadrul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri – își așteaptă coautorii!

Important: Antologia pentru Civilizația Creștină ASCIOR 2018, „Uniți prin Credință” în cadrul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri – își așteaptă coautorii!

Vă așteptăm să edificăm o Cetate a credinței și Unității naționale! Redactor șef al Antologiei ASCIOR 2018 este, ca și la Antologia ASCIOR 2017 distinsa poetă Mirela Munuța Alexa!
Îi așteptăm pe coautori cu lucrări care să respecte următoarele cerințe:

1) Lucrările sunt așteptate până pe data de 15 august 2018 pe adresa antologieascior2018uniti@gmail.com, în format New Times Roman 12, la un rând, pe o singură coloană. Sunt așteptate lucrări de la minim 3 pagini A4 la maxim 10 pagini A4, minimul este dat de necesitatea ca lucrarea să aibă un conținut expresiv iar maximul este dat de necesitatea contribuției echilibrate la construcția volumului (volumelor) Antologiei.

2) Tema Antologiei ASCIOR 2018 este „Uniți prin Credință” și sunt așteptate lucrări privind credința neamului, privind dorul de Unitate și realizările unității naționale de-a lungul mileniilor în demersuri diferite, teologice, filozofice, culturale, istorice, științifice, folcloristice, monografice etc. completate adiacent cu lucrări de dragoste, confesiuni, evocări, bibliografii etc.

3) Lucrarea trebuie să cuprindă și o parte de biografie a coautorului (de maxim 20% din lucrare, în formatul word al lucrării, nu în alte formate), biografie care să cuprindă nume și prenume, data nașterii, activitatea culturală: volume publicate de autor sau în colaborare (nume, dată și editură), reviste (nume) la care a colaborat, distincții primite în cariera culturală, cărți (articole) în pregătire, eventual organizații culturale cu care colaborează. Așteptăm materiale teologice privind valoarea teologică a neamului, mântuirea omului prin jertfa pentru neam, așteptăm poeme patriotice, revoluționare, așteptăm poeme și cântece de dor de țară și de neam…

4) După trimiterea materialelor se așteaptă de coautor primirea confirmării acceptării lucrării (sunt rare cazuri de respingere, dar sunt) după care se virează (în perioada 1-30 septembrie 2018), contribuția pentru pregătirea, editarea, tipărirea și expedierea volumelor (în țară), contribuție de 30 lei/pagina A4, contribuție trimisă de coautor (sau în numele lui), contribuție care se virează numai în contul Asociației ASCIOR RO67BRDE100SV59744411000 cu specificația: Nume și prenume autor și „Pentru Antologia ASCIOR 2018”, specificații strict necesare pentru a se evita confuziile.

5) Facem tot posibilul ca Antologia ASCIOR 2018 să apară cel târziu în decembrie 2018 pentru cinstirea Jubileului Marii Unirii! Antologia va cuprinde:

a) Operele coautorilor
b) Selecțiuni din revista Orizonturile Bucuriei
c) Selecțiuni din activitățile ASCIOR și filialelor ASCIOR
d) Selecțiuni de la Conferința națională pentru Civilizația Creștină, ASCIOR 2018, din perioada 1-15 octombrie 2018
e) 20 pagini color privind activitățile ASCIOR

6) Coautorii vor primi 4 volume ale Antologiei pentru Civilizația Creștină ASCIOR 2018 „Uniți prin Credință”. Dacă vor fi 40-45 coautori și volumul va avea până în 400 pagini, se va face o secțiune unică și în acest caz coautorul va primi 4 cărți de antologie. Dacă sunt peste 45 -50 de coautori ți peste 550-600 de pagini, suntem obligați să facem iarăși două secțiuni, în acest caz coautorul va primi 3 volume din secțiunea unde este înscris și un volum din secțiunea cealaltă.
Graficienii care ne vor face onoarea să participe cu lucrări, vor primi două volume (în cazul secțiunii unice) sau două volume (în cazul că facem două secțiuni).
Autorii, dar și pictorii și graficienii, vor primi un volum personalizat!

7) Anul acesta facem Tombola Antologiei ASCIOR 2018 și în cadrul festiv al Conferinței Naționale pentru Civilizația Creștină, ASCIOR 2018 vor fi trase la sorți numele participanților coautori și cei doi câștigători vor fi sponsorizați pentru publicarea materialelor în prezenta antologie.

Vă rugăm să vă anunțați participarea, vă așteptăm cu drag să participați la Antologia pentru Civilizația Creștină, ASCIOR 2018 „Uniți prin Credință”!

Vă așteptăm să facem împreună istorie, istorie românească, istorie adevărată!

Dumnezeu să ne ajute în acestă importantă lucrare! Doamne ajută!

ASCIOR pentru bucuriile omului!

–––––––––––-

Ioan Nicolae MUȘAT

Buzău

7 iulie, 2018

,,OARE, DEJA, MERITĂM?” – glose la Antologia realizată de doamna Elena Armenescu: “UNIREA FACE PUTEREA”

…Toate cărţile (bune…) merită respect, dar aceea pe care o am în faţă, acum, merită un respect cu totul deosebit. Este o “Antologie Centenară”, alcătuită de doamna ELENA ARMENESCU : “UNIREA FACE PUTEREA – 100-ROMÂNIA: 1918-2018 – SĂRBĂTORIM ÎMPREUNĂ”, editată (splendid!) la Râmnicu Vâlcea, de Editura Antim Ivireanul, 2018.

Evident, nu Antologia împlineşte suta de ani – ci Antologia evocă, “sine ira et studio” (din punct de vedere istoric, cultural şi literar), împrejurările şi reacţiile lirico-patriotice, faţă de „UNIREA CEA MARE”, cum i se mai zice actului istoric, de la 1 Decembrie 1918. Unirea Ardealului, cu Patria-Mamă. Sau, dacă vrem să fim exacţi, Unirea MAMEI cu Fiica… – …pentru că, în Ardeal, bate inima Sarmizegetusei, cea atotîntemeietoare, precum în Carpaţi, aşa şi-n lume…

Având în vedere că Antologia de faţă se referă la un act politico-spiritual, care a preocupat şi frământat o Europă întreagă (după primul război mondial), se pune problema: această carte poate deranja-irita sensibilităţi europene? Da şi nu: cine-i fără minte, se simte agresat şi de o floare de grădină, ori de un fluture…; dar cine-i cu minte (şi cu echilibru deplin în mintea aceea), citeşte, admiră, discută-comentează.

Doamna ELENA ARMENESCU (ca artist cu autoritate) putea, dacă ar fi căutat, cu orice preţ, scandalul senzaţional, „profitabil”, să alcătuiască o Antologie-de-scandal – periculoasă, pentru însăşi existenţa poporului român.

Nu. Doamna ELENA ARMENESCU este un autentic Artist: cumpănit, idealist, dar şi desăvârşit responsabil. De aceea, şi Antologia domniei sale nu este „periculoasă” (nu provoacă, în duhuri frustrate şi fanatizate politic, deci, MINCINOS!), ci…desăvârşit ”priincioasă”! Cu o meticulozitate, acribie şi metodă (pe care eu, unul, nu le-am mai observat la NICIUN ALT ANTOLOGATOR DACO-VALAH !!!), autoarea ANTOLOGIEI îşi împarte materialul antologat-antologabil, astfel:

I-PARTEA I – POPAS ISTORICO-LIRIC.

Aici, în secţiunea primă, sistematizează acte/documente de arhivă, unele chiar inedite, despre „Primul întregitor al teritoriilor locuite de români” (Mihai Viteazul), despre „pregătirea Unirii din 1918” („Un act istoric îndelungat”), amintind că frământarea/avântarea pentru aparentul miracol al anului 1918 le pregătiseră, egal, răscoala (revoluţia masonică?) a lui HORIA, CLOŞCA şi CRIŞAN (1784), dar şi revoluţiile (cu rădăcini dovedit masonice!), de la 1848-1849; amintind, analitic, de anul „Micii Uniri” (1859), autoarea trece la decriptarea luptei pentru UNIFICARE DE NEAM şi din celelalte provincii înstrăinate de vremuri şi trădări: mişcările din Bucovina (…de la martirul vechi, voievodul GRIGORIE GHICA AL III-LEA – şi până la martirul cel nou, muzicianul-compozitorul CIPRIAN PORUMBESCU, care, ca şi EMINESCU, se dovedeşte unn excepţional activist, pe tărâm politic, atât prin muzica sa, cât şi prin şedinţele Societatăţii Academice ARBOROASA…) etc.

Urmează prezentarea unei corespondenţe simptomatic-concludente, pentru SPIRITUL UNIRII, spirit pătruns până şi în cele mai sceptice firi: Caragiale şi Vlahuţă. După care, în mod logico-ştiinţific, sunt oferite cititorului: Declaraţia de unire a Basarabiei cu România, Legea ratificării unirii Basarabiei cu România (31 Decembrie 1919), Cuvântarea lui VASILE GOLDIŞ, la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, precum şi Rugăciunea de la Alba Iulia 1918… – …apoi, finalizând, „rotund”, această secţiune, pregătitoare de atmosferă spirituală unionistă: Lista ziariştilor români, prezenţi la dezbaterile de acum 95 de ani, precum şi diversele, dar puternicele ecouri ale actului de la 1918, în presa internaţională…

SECŢIUNEA A II-A A PĂRŢII I conţine exprimările profund lirice ale marilor Artişti şi Oameni de Acţiune Români, din vremurile care preced „MAREA UNIRE”, cum şi cele ce o însoţesc: evident, nu puteau lipsi paşoptiştii: ANDREI MUREŞANU (cu „Un răsunet”, al său şi al Neamului său!), VASILE ALECSANDRI (unul dintre harnicii artizani-masoni PATRIOŢI [la români, totul este paradoxal!)], ai „Micii Uniri”: cu „Deşteptarea României” şi „Hora Unirii”), GRIGORE ALEXANDRESCU, GHEORGHE ASACHI, ŞT. O. IOSIF, CONSTANTIN ARICESCU, DIMITRIE BOLINTINEANU… – …venind, la rând, vizionarii veacului al XIX-lea: MIHAI EMINESCU (…cel cu „Doina” sa de foc şi bocet înviforat, dar întru veşnicie, amândouă! – precum şi cu lirico-epica poemă vizionară, de tinereţe, „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie…”), ANDREI BÂRSEANU (cu realist-vizionarul său cântec, azi devenit …imnul de stat al Albaniei: „Pe-al nostru steag e scris unire”, pe muzica martirului CIPRIAN PORUMBESCU!), ALEXANDRU VLAHUŢĂ (cu obiditul, dar şi prearealistul şi vizionarul său poem „Ţară de pripas”!)…neputând lipsi stihurile, de văpaie întărâtată, ale celui mai dinamic „agent de influenţă”, în „problema” UNIRII MARI – OCTAVIAN GOGA…cântăreţul „pătimirii noastre” – …scos, azi, cu desăvârşire, din manualele şcolare, pentru că, vezi, Doamne, e…”naţionalist”!…adicătelea, nu respectă [„sireacul”!] „correctness political”, nici de dincolo de mormânt! – …cum nici acelea ale lui GEORGE COŞBUC (şi el „excomunicat” de MEC…!) şi ION NENIŢESCU. Stihurile lui RADU COSMIN („Vrem Ardealul”), adresate unui rege israelito-german, anti-unionist (Carol I… – …trădătorul din Tratatul cu Imperialii Austro-Unguri, alcătuit „pe şestache”, în 1883 – precum şi cel ce-a poruncit „azvârlirea peste bord”, a lui EMINESCU, în 1889, la comanda „maitrului GHIŢĂ de la Sinaia”!) au adus moartea, în închisoare, a dactilografei poemului ofensiv, Doamna MARIA PUIA…precum şi stihurile „găsite în raniţa unui soldat român, mort în toamna lui 1918, pe muntele Sorica, din Carpaţii de curbură” („Nu plânge, Maică Românie!”) încheie, în modul cel mai adânc-impresionant, această erudito-lirică Parte I…!

II – PARTEA A II-A – „DESPRE UNIRE”, a Antologiei de faţă, conţine stihuri (în ordinea statornicită, de ALFABET, numelui autorilor lor!) ale poeţilor contemporani (stihuri dedicate şi, EGAL, însângerate…!!!), raportate nu doar la sărbătorirea centenarului 1918-2018, ci şi stihuri-„remember”, stihuri de doliu şi bocet, după provincii daco-valahe, încă de care suntem ciuntiţi şi jefuiţi, de către o istorie rău-alcătuită de oameni, de la Facere încoace:

-profeticul ardent IOAN ALEXANDRU, elegant-înviforata doamnă antologatoare, ELENA ARMENESCU, CORNEL BALABAN, ADRIAN BOTEZ, ION BRAD, VIRGIL CARIANOPOL, GEO CĂLUGĂRU, RADU CÂRNECI (…celebru maestru-sonetist, dar şi cu o înaltă statură patriotică!), VIRGIL CIUCĂ, LIVIA CIUPERCĂ, NICOLAE DABIJA, GABRIEL DRĂGAN, GEORGE FILIP, FLORIN GRIGORIU, GUNER AKMOLLA, PIROSKA HANEA, DUMITRU ICHIM (cel mai hăruit, întru Orfeu, dintre preoţii ortodocşi ai Diasporei!), CAROLINA ILICA, înflăcărata basarabeancă LEONIDA LARI (arhanghel-femeie, acum, în cerurile Lui HRISTOS-DUMNEZEU!), iscusita şi înzestrata poetă RODICA ELENA LUPU (şi ea, autoare a unei Antologii, exclusiv orfice, a „MARII UNIRI”! – Editura ANAMAROL, Bucureşti, 2018), o-dată-hăruitul-cu-cel-mai-înalt-har-orfic, basarabeanul ALEXEI MATEEVICI (poemul său celebru, „Limba noastră”, n-a mai fost urmat de altele, la fel de pline de vizionarism…dar i-a fost suficient, părintelui MATEEVICI, să devină NEMURITOR! …ca şi Rouget de Lisle, autorul unui singur cântec de luat în seamă: „LA MARSEILLAISE”!!!) , NICOLAE GRIGORE MĂRĂŞANU, NICULINA MERCEANU, TEODOR AL. MUNTEANU, GABRIEL NĂSTASE, NICOLAE NICOARĂ-HOREA, IULIANA PALODA-POPESCU, mult-regretatul tribun olteano-bârcean, ADRIAN PĂUNESCU…apoi, VIOREL POPESCU, VIRGINIA VINI-POPESCU, MIHAI PREPELIŢĂ (basarabeanul propus, de Academia DACO-ROMÂNĂ, condusă de domnul GEO STROE, pentru Premiul Nobel!), IOAN RAŢIU, GEORGE ROCA (australianul cu mult alean, după tărâmurile Ardealului Sfânt…!), MELANIA RUSU CARAGIOIU, FLORIAN SAIOC, AURELIAN SILVESTRU… – …”mai la vale” situându-se, în geografia lirică a Monumentului ELENO-ARMENIAN, disimulatul sentimentalist şi patriot, imensul post-caragialian-post-marinpredian, MARIN SORESCU, SHANTI NILAYA, TRAIAN DINOREL D. STĂNCIULESCU, PASSIONARIA STOICESCU, ELENA TAMAZLÂCARU…

Un inspirat text în proză, al doamnei EVELYNE MARIA CROITORU: „Eminescu, artizanul spiritual al UNIRII”. Apoi, „Un martor ocular al MAREI UNIRI”, text semnat de MELANIA RUSU CARAGIOI, Timişoara, 1980 – după care urmează secvenţe, selectate din versurile „martorului ocular”, inginerul şi astronomul MIHAI STOICOVICI.

Urmează textul (inteligent şi rememorând, prin flash-uri, momente ale MARII FĂPTUIRI, de la 1918), semnat de NICOLAE NICOARĂ-HORIA: „Arad – Alba Iulia-1919: SĂ NU UITĂM SĂ NE ADUCEM AMINTE!”…Textul se continuă cu o fotocopie a ziarului „ROMÂNUL”, de Joi, 8/21 Noiembrie 1918, nr. 11, care începea aşa : „Istoria ne cheamă la fapte!” – lăsând loc, astfel, ca autorul articolului să-şi sfârşească înalt-spirituala-i lucrare cu mobilizatorul verset patriotico-ziaristic: „Adevărul Sfintei Treimi Româneşti: TRANSILVANIA, MOLDOVA şi ŢARA ROMÂNESCĂ!”

…Din păcate, memoria de azi este una teribil de mioapă: când vede-când nu vede Ardealul, ca VATRĂ A LUMII!…când vede, când nu vede, DELOC, că ROMÂNIA înseamnă mult mai mult decât Basarabia…: Bucovina de Nord, Ţinutul Herţei, Maramureşul de Nord, Insula Şerpilor, parte din Câmpia Panonică (n-au decât să se-ncrunte vecinii unguri – ADEVĂRUL supără, ştim!), Banatul (acum, sârbesc!), Cadrilaterul…

MILENA MUNTEANU are un text interesant, dar, mai cu seamă, problematizant – dublat de o fotografie: „Istoria în fotografie” – în care aduce lucrurile în tragicul contemporaneităţii: „Mă întreb unde s-au dus, oare, legăturile dintre oameni? Unirea din cuget şi simţire ? Contribuţia fiecăruia spre ţulul comun, un scop mai mare decât orice mulţumire individuală?”

…Chiar aşa: unde s-au dus toate cele bune – şi ce-a mai rămas din noi, românii care, cică, „aniversăm”?! În mult prea multe cazuri, astfel de „aniversări” sunt, mai curând, o batjocură, cu nuanţe sado-mazochiste…

De aceea, nu putem fi de acord cu „MOISELE” propus de Doamna ELENA ARMENESCU (în articolul „Cine suntem? Ce vrem?”)…: histrionul (dacă ar fi să dăm crezare zvonurilor: şi securist, şi mason…astea două se confundă, azi!) – DAN PURIC (…cel cu aere de predicator neo-protestant…avându-l, ca „impresar artistic”, pe domnul DAN BICHIR!!!). Nu, în ultimele sale clipe (…chinuite aici, pe Terra, cu S.R.I.-ul „pe coadă”!!!), Sfântul nostru popular, IUSTIN PÂRVU, a avut revelaţia greşelii sale, de a avea încredere într-un teanc de măşti, care a făcut mari (şi învâlvorate!) „diligenţe” (pe lângă…toţi ai lui!), să NU se clădească, la Aiud, Catedrala pentru MARTIRII ÎNCHISORII STALINISTE…!!!

…MONUMENTUL ANIVERSAR al Doamei ELENA ARMENESCU se încheie, extrem de onest, cu : LISTA ORGANIZAŢIILOR DIN ALIANŢA PENTRU CENTENAR – şi cu un text, auto-apologetic, al ACADEMIEI ROMÂNE: „Academia Română – în Anul Centenarului”.

Academia Română, deocamdată, s-a acoperit de ruşine, din cel puţin trei pricini:

1-A împărţit România în două fronturi filologico-lingvistice: unul al lui „Î” şi altul al lui „Â” (deşi Facultatea de Filologie-Iaşi, prin regretatul prof. univ. dr. DUMITRU IRIMIA a adus, „pe academica masă”, un dosar gigantic, un munte de argumente, perfect îndreptăţite, întru explicitarea (şi, apoi, înlăturarea!) burleştii năluciri, a lui „Â”…;

2-cu largul concurs al dlui N. MANOLESCU (…şeful USR!), a distrus fibra naţională, încă de la nivelul formării ei (copiii-elevi), prin blestematele (dar extrem de profitabilele, prin mâna escrocilor de tot felul şi naţia/etnia!) de manuale alternative;

3-ascunde sub covor („sub oboroc”)…”DACIA PREISTORICĂ” a lui NICOLAE DENSUSIANU, precum şi argumentele a sute de cercetători străini şi a mii de cercetători români (adunaţi în Academia DACO-ROMÂNĂ!), în legătură cu…ONOAREA CEA MAI ÎNALT-PLANETARĂ (…A ROMÂNILOR, FIREŞTE!): ACEEA DE A AVEA RĂDĂCINILE ÎN DACIA!!!…

Dacia, care este “CENTRUL EUROPEAN AL CELEI MAI VECHI CULTURI CUNOSCUTE PÂNĂ ÎN ZIUA DE ASTĂZI” (cf. Daniel Ruzzo, Peru,1968) – căci “BUREBISTA ŞI DECEBAL AU CREAT ÎN DACIA O CULTURĂ PE CARE NUMAI CEI CU VEDERI ÎNGUSTE AR PUTEA-O CALIFICA DREPT BARBARĂ. (…) Rumunii sunt membri ai unuia din cele mai remarcabile state creatoare ale antichităţii (…). SUS, ÎN MARAMUREŞ, EXISTĂ UN LOC MARCAT DREPT CENTRUL BĂTRÂNULUI CONTINENT” – cf. Paul Mac Kendrick – 1914-1998, Europa de la Atlantic la Urali – şi, totodată, “cea mai veche scriere din lume e cea de la Tărtăria – România, iar CIVILIZAŢIA DANUBIANĂ ESTE PRIMA MARE CIVILIZAŢIE DIN ISTORIE, mai veche cu mii de ani decât cea sumeriană, considerată, încă, leagănul civilizaţiei” – cf. Harald Haarmann, precum şi savantul suedez Olof Ekström – 1926-1981 : “LIMBA RUMUNĂ ESTE O LIMBĂ-CHEIE, CARE A INFLUENŢAT ÎN MARE PARTE LIMBILE EUROPEI”…etc. etc. etc.

Adevărul acestor afirmaţii ale noastre şi ale colegilor noştri de Academie DACO-ROMÂNĂ sunt recunoscute până şi la VATICAN! L-a recunoscut însuşi Papa Ioan Paul al II-lea, prin cuvintele fostului său consilier – “MICEAL LEDWITH, fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea, fost decan al Sf. Petru Diocescan College din Wexford, fost președinte al Conferinței șefilor de universități irlandeze și fost membru al Biroului de conducere al Conferinței Rectorilor Universităților Europene (CRE)“:

<<Chiar dacă se știe că latina este limba oficială a Bisericii Catolice, precum și limba Imperiului Roman, iar limba română este o limbă latină, mai puțină lume cunoaște că LIMBA ROMÂNĂ, SAU PRECURSOAREA SA, VINE DIN LOCUL DIN CARE SE TRAGE LIMBA LATINĂ, ȘI NU INVERS. Cu alte cuvinte, NU LIMBA ROMÂNĂ ESTE O LIMBĂ LATINĂ, CI MAI DEGRABĂ LIMBA LATINĂ ESTE O LIMBĂ ROMÂNEASCĂ. Așadar, vreau să-i salut pe oamenii din Munții Bucegi, din Brașov, din București. Voi sunteți cei care ați oferit un vehicul minunat lumii occidentale (limba latină)>> – 05 Martie 2014, www.certitudinea.ro.

Până una-alta, Academia Română să ne scutească de exhibiţionismul ei …”patri(h)otic”…!!!

…Dar problema noastră, acum, este acest MONUMENT UNIC DE BUNĂ-CREDINŢĂ şi de PATRIOTISM, ca şi de ERUDIŢIE: ANTOLGIA “UNIREA FACE PUTEREA”, realizată de o artistă desăvârşită (metamorfozată, cu un succes deplin, şi un OM DE ÎNALTĂ ŞTIINŢĂ SPIRITUALĂ!) – Doamna ELENA ARMENESCU!

De-ar fi, în ţara asta, măcar vreo câteva mii de Doamne (…şi Domni, dacă se poate…) “eleno-armeneşti”, apoi UNIREA CEA DESĂVÂRŞITĂ, A TUTUROR PĂMÂNTURILOR CARE NE ATÂRNĂ, CA FRANJURII DESTRĂMAŢI, PE-AFARĂ… – …S-AR ÎNFĂPTUI DE LA SINE ŞI DINTR-ODATĂ, PRECUM ORICE MARE MINUNE A LUI HRISTOS-DUMNEZEU!!!

…Dar, din câte simt eu, azi, nu ne-o merităm, încă, nici pe această UNICĂ Doamnă ELENA ARMENESCU – tot aşa cum nu ne merităm, încă, nici “UNIREA CEA DESĂVÂŞITĂ”, adică, “PUTEREA NOASTRĂ CEA DESĂVÂRŞITĂ”!!!

Prof. dr. Adrian BOTEZ

Voichiţa VEREȘ: Au început înscrierile în Antologia Unirii (Antologia Centenarului)

Liga Scriitorilor Români și Editura Napoca Nova anunţă colaboratorii și cititorilor că a început redactarea Antologiei literar-artistice Napoca Nova Nr. 19-20, închinată Anului Centenar.

Volumul, de această dată în format A 4 („coală xeroxˮ), va apărea în condiții grafice deosebite.

LSR nu face niciun fel de partizanat artistic. Dorința noastră este aceea de a reuni în paginile antologiei literar-artistice atât autori consacraţi (afiliaţi sau nu la vreo organizaţie profesională), cât şi debutanţi, pe care dorim să îi încurajăm la început de drum. Spațiul tipografic este limitat, vor avea întâietate autorii vor fi incluși în antologiile noastre precedente și cei care vor trimite prioritar colaborare la volum.

Antologia Unirii va fi lansată în 27 septembrie 2018, în cadrul ședinței inaugurale de toamnă a Cenaclului „Artur Silvestriˮ al Filialei Cluj, în prezența președintelui LSR, Al. Florin Țene, și a numeroși oaspeți din țară și străinătate.

Creațiile literare și reproducerile după operele de artă ale autorilor incluși în volum vor fi însoțite de o fotografie tip portret (bust) recentă, color, 5×4 cm și un succint curriculum vitae, de maximum o jumătate de pagină (conținând: nume, locul și data nașterii, localitatea de domiciliu, principalele colaborări la presa scrisă, titlurile volumelor semnate ca autor unic sau colaborator, cu precizarea editurii, localității și a anului de apariție; scriitorii cu multe cărți în palmares, sunt rugați să selecteze 10 titluri).

Fiecare autor va expedia prin poşta electronică un singur document, cuprinzând toate textele sale (poezie, proză, eseu, epigramă), în format Word, font Times New Roman 12, maximum 10 pagini format A5 (5 pagini format A4), în care este inclus și CV-ul. Textele vor fi scrise cu diacritice și corectate cu atenție de către autori. Se va expedia o singură atașare (attachement) la e-mail, care va conține toate materialele autorului respectiv. Fişierul va conţine în titlu neapărat numele colaboratorului! La „Subiectˮ, în e-mail, se va preciza: „Colaborare Antologia Uniriiˮ. Vă rugăm să nu trimiteți mai multe e-mailuri ori e-mailuri cu mai multe atașamente, organizați-vă textele în fișier înainte de expediere! Nu vor fi luate în considerare documentele din poşta electronică care nu îndeplinesc aceste cerinţe ale editurii și cele în care nu este inclusă precomanda volumelor. Autorii sunt rugați să își selecteze singuri materialele pentru publicare, să nu solicite redacției să aleagă în locul lor. Munca la redactarea și editarea volumului se realizează în regim de voluntariat, fără nici un profit pentru Editura Napoca Nova sau Liga Scriitorilor Români. Din lipsă de timp, nu vom confirma primirea materialelor şi includerea lor în antologie; li se va răspunde la e-mail doar celor ale căror texte nu corespund exigenţelor editurii.

Tematica este la alegerea fiecărui participant, ținându-se cont de faptul că este vorba despre un volum închinat anului centenar. Redacţia îşi rezervă dreptul de a refuza textele lipsite de valoare, cele cu caracter politic, pornografic, pe cele care aduc atingere demnităţii naţionale şi personale, pe acelea conţinând limbaj inadecvat sau în care nu se respectă normele gramaticale și ortografice.

În antologie publicăm şi reproduceri color după tablourile scriitorilor incluşi în volum, grafică sau reproduceri după obiecte de artizanat create de ei. Pentru fiecare pagină cu reproduceri color, autorul va comanda un exemplar în plus din volum (faţă de cele aferente participării cu textele literare).

Autorii selectați pentru includerea în volum sunt rugați să facă precomandă pentru 3 exemplare (format mare, aproximativ 120 lei).

Împreună cu textele de publicat, vă rugăm să ne comunicați adresa la care doriți să vă fie expediate volumele (adresa oficială pentru coletele trimise cu Poşta Română), numele din actele de identitate, e-mailul şi numărul de telefon. Vă rugăm să precizaţi dacă doriţi expedierea cărţilor prin curierat rapid.

LSR și Editura Napoca Nova nu percep nici un fel taxe în avans. Autorii vor achita exclusiv cheltuielile aferente tiparului și taxele poștale (acolo unde este cazul), căzând în sarcina editorului toate sumele aferente muncii de redactare, corectură și pregătire pentru tipar a lucrării. Cărțile vor fi expediate cu Poșta Română ori cu un curier rapid, în colete cu plata ramburs.

Așteptăm materialele Dvs. pe adresa redacției (editura@napocanova.ro; voichita.veres@napocanova.ro; voichita_veres@yahoo.com) până luni, 23 iulie 2018! În cazul expedierii contribuției la antologie pe adresa conducerii LSR, vă rugăm să precizați în mail că doriți retransmiterea acestuia către redacție și să faceți precomanda pentru volume. Mult succes tuturor!

Voichiţa Vereş,

director Editura Napoca Nova

30 iunie, 2018

Galina MARTEA: Centenarul Unirii în versuri și proză

O nouă apariție editorială demnă de apreciere. De această dată aniversarea Marii Uniri de 100 ani se regăsește în antologia de poezie și proză „Centenarul Unirii”, Starpress 2018, Editura Olimpias, coordonator Ligya Diaconescu (poet, prozator, publicist, jurnalist). Ca un simbol al unității naționale, antologia respectivă este în exclusivitate dedicată marelui eveniment Centenarul Unirii – 1918-2018.

Cu o prefață formidabil de interesantă și de un efect aparte, din primele pagini ale lucrării facem cunoștință cu cele relatate de Al.Florin Țene (scriitor consacrat, Președinte național al Ligii Scriitorilor Români, membru al Academiei Române de Cultură și Artă), discursul fiind întitulat „Rolul literaturii în oglindirea Marii Uniri”. Având la bază subiectul centrat pe rolul literaturii române în perioada anilor 1918 – prezent, Al.Florin Țene menționează: „Dacă după Marea Unire care a împlinit visul de veacuri al neamului românesc pentru a fi uniți în hotarele firești ale României dodoloață, scriitorii, prin operele lor, au rezonat la acest mare eveniment, oglindind în scrisul lor realitățile și trăirile de atunci, iată că și în prezent, la o sută de ani, mânuitorii cuvântului toarnă în tiparele acestuia sentimentele, amintirile, transfigurările despre evenimentele de la 1918… Astfel, prin inițiativa scriitoarei Ligya Diaconescu, care întotdeauna a avut inițiative memorabile pentru a marca marile evenimente ale culturii românești, și de data aceasta reunește într-o importantă antologie lucrări ale scriitorilor români de pe întreg mapamondul, care oglindesc plastic și sugestiv evenimentul reîntregirii neamului nostru în hotarul spiritualității ce ne caracterizează, având ca liant limba română, dulce ca laptele mamei… Așa cum se cunoaște, după Marea Unire din 1918 au început să se dezvolte mai toate ramurile economiei naţionale. Prin acest act înfăptuit la Alba Iulia la 1 Decembrie s-a realizat unitatea naţională şi integrarea în ritmul european de modernizare…”. Ulterior, Domnia Sa realizează subiecte destul de importante și interesante din istoria literaturii române, astfel abordând discursul despre diverse curente literare și anume: despre modernism, tradiționalism, constructivism, suprarealism, etc. În consecință, întreaga expunere literară este centrată prin afirmația că Marea Unire din 1918 a avut un rol extraordinar de pozitiv în dezvoltarea literaturii și integrității naționale române. Nemijlocit, Al.Florin Țene concretizează: „Am făcut această succintă incursiune în istoria literaturii noastre pentru a arăta că există o continuitate în dezvoltarea culturii, dar mai ales a caracteristicii literaturii române. Această însușire fiind prezentă și în paginile scriitorilor, atât în poezie cât și în proza din prezenta antologie, selecție făcută cu profesionalism de scriitoarea Ligya Diaconescu”. În cele din urmă, cu multă admirație, prefațatorul nu uită să menționeze și despre rolul scriitorilor și arta literară ale acestora, care au completat paginile acestei antologii. Antologia fiind divizată în poezie și proză, cu referire la secțiunea proză Domnia Sa spune: „În proza găzduită de această antologie descoperim o artă a autorilor de a ști să învie lumile amintirii sau ale visării îndreptându-le către un sens care nu e niciodată același pe măsura complexității nesfârșite a vieții oamenilor și a evenimentelor majore din 1918. E la acești autori o adevărată obsesie a totalității românești. Autorii: Al Florin Ţene, Elena Jucan, Elena Buică, Isabela Brănescu, Dumitru k. Negoiță, Teresia Bolchiș Tătaru, Ion Pricop, Nadia Urian, Melania Rusu Caragioiu, Ion Pâraianu, Monica Dușan, Teona Scopos, Floarea Cândea, Gina Agapie, Ilie Petru Birău, Magdalena Albu, Carina Ienășel, Olimpia Sava, Galina Martea, Izabela Brănescu, Ligya Diaconescu etc., alunecă de la iluzie la luciditate, de la stabilitate și adevăr istoric la cele mai complicate stări de conștiință”. Cu același spirit demn de admirație, la secțiunea poezie prefațatorul scrie: „Un filon de patriotism, iubire de neam și țară, de limba care ne unește emană poeziile din această antologie. Există o istorie interpretată ca tezaur, nu poate avea pe potrivă decât o geografie, trăire sentimentală și ca istorie a Întregirii neamului. Astfel de sentimente descoperim în poeziile autorilor: Mariana Popa, Melania Rusu Caragioiu, Ion Pricop, Florin Roman, Ștefania Petrov, Vasile Bele, Constantin Predescu , Elana Alina Grecu, Camelia Florescu, Teona Scopos, Carina Baba (Ienasel), Constantin Predescu Neacșu, Elena Buldum, Ștefan Lucian Mureșanu, Costina Ștefănescu, Maria Filipoiu, Geanina Iovănescu, Virginia A. Popescu, Cristian Marinescu, Nicoleta Claudia Drăgan, Galina Martea, Ovidiu Jucan, Rodica Calotă, Gheorghe Dan Obogeanu, Geanina Iovănescu, Constantin Iordan, Rodica Ghinea, Elisabeta Silvia Gîngu, Maria Giurgiu, Lucia Bibarț, Olimpia Sava, Andrei Stan, Vasile Bele, Ligya Diaconescu”.

Denumită DOAMNA LIMBII ROMÂNE de Al. Florin Țene, preşedintele Ligii Scriitorilor Români, Ligya Diaconescu, coordonatoarea proiectului literar „Centenarul Unirii”, este o luptătoare înverșunată pentru idealurile supreme naționale. Domnia Sa realizează acțiuni de mare valoare care, într-un final, sunt finisate cu mult succes, dar, mai ales, sunt dedicate în totalitate unității de credință și de neam, culturii și tradițiilor românești. Astfel, si de această dată Ligya Diaconescu pune în lumină o nouă lucrare ce reprezintă demnitatea și unitatea națională a românilor de pretutindeni. Cu un conținut bine structurat și, corespunzător, cu prezența minunatelor poeme și eseuri ale scriitorilor români contemporani din întreaga lume, antologia „Centenarul Unirii” este cel mai veridic argument prin intermediul căruia omul de creație își exprimă dragostea și sentimentul autentic față de plaiul natal și tot ceea ce este românesc.

————————————————-

Galina MARTEA

Olanda

27 iunie, 2018

Galina MARTEA: „Unire în cuget și-n simțiri”, documentarul istoriei – Centenarul Unirii

O lucrare monumentală apărută recent de sub tipar la Editura Anamarol din București, coordonator și editor Rodica Elena Lupu, aceasta fiind o dedicație adevărată întru cinstirea neamului românesc – Centenarul Unirii. Este vorba de documentarul istoric „Unire în cuget și-n simțiri”, cu subtitlul „Apulum-Bălgrad-Alba Iulia – 1 Decembrie 1918-1 Decembrie 2018 – 100”, cu un cuprins de 296 pagini, prin intermediul căruia ne reîntâlnim cu renumiți istorici, academicieni și scriitori români clasici și contemporani: Ioan Aurel Pop (președintele Academiei Române), Ana Blandiana, Mihai Eminescu, Lucian Blaga, George Coșbuc, Octavian Goga, Vasile Alecsandri, Alexei Mateevici, Ștefan Octavian Iosif, Radu Brateș, Vasile Militaru, Andrei Mureșanu, Ioan S.Nenițescu, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Grigore Vieru, Dan Bodea, Ion Brad, Elena Armenescu, Cristian Petru Bălan, Ion Dodu Bălan, Florica Bud, Ionuț Caragea, Carmen Aldea Vlad, Adrian Botez, Radu Cârneci, George Corbu, Evelyne Maria Croitoru, Nicolae Dabija, Rodica Elena Lupu, Galina Martea, Nicolae Dragoș, Sergiu Găbureac, George Roca, Gheorghița Durlan, Alexandra Gălușcă, Radu Gyr, Gabriela Hale, Ion Horea, Iustin Ilieșiu, Niculina Merceanu, Isabela Bianca Neagu, Lucia Olaru Nenati, Octavian Paler, Maria Petrescu, Paula Romanescu, Alina-Maria Stârcea, Mariana Popa, Iuliana Paloda-Popescu, Marin Pungă, Gabriela Căluțiu Sonnenberg, Marinela Stănescu, Silvio Sticea, Maria Ileana Tănase, Andrei Teodor Stârcea, Dona Tudor, George Țărnea.

Cu o deschidere impunătoare, începutul acestei cărți își face prezența cu o prefață cât se poate de interesantă, realizată de distinsa, neobosita și talentata scriitoare Rodica Elena Lupu (poetă de o virtute aparte, prozatoare, jurnalist, editor, academician, Doctor Honoris Causa, etc), astfel, Domnia Sa relatându-ne: „…Cuvântul entuziast şi răspicat al celor 100 000 de oameni adunaţi pe „Câmpul lui Horia” de la Alba Iulia, consfinţea şi din punct de vedere politic o unitate de viaţă, de limbă şi de cultură, care dăinuia de peste două mii de ani.

Timp de secole, cele trei ţări româneşti, Moldova, Muntenia, Transilvania, deşi despărţite politic, au cunoscut o dezvoltare în multe privinţe analogă, iar legăturile dintre ele, economice, religioase, culturale, erau dintre cele mai strânse, încât nimic nu le despărţea, afară de interesele puterilor dominante.

Era inevitabil ca aceste interese să cedeze o dată şi o dată în faţa luptei maselor şi a conducătorilor luminaţi.

Prima biruinţă pe calea unităţii naţionale se câştigă la 24 ianuarie 1859, când Ţara Românească şi Moldova devin Principatele Unite pentru ca doi ani mai târziu să se numească România şi în 1877 să-şi proclame independenţa de stat.

În aceste condiţii, devenea cu atât mai nefirească şi cu atât mai odioasă menţinerea unei însemnate părţi a poporului român sub stăpânirea chezaro – crăiască.

Numeroase semne nu mai lăsau nicio îndoială asupra faptului că, în condiţiile prielnice, românii ardeleni, reprezentând majoritatea populaţiei ţinuturilor intracarpatice, îşi vor manifesta cu fermitate hotărârea de a se uni cu fraţii lor de dincolo de munţi, realizând pe veci unirea prefigurată a lui Mihai Viteazul.

Clipa Unirii a sosit la sfârşitul primului război mondial.

Învinsă de contradicţiile care o măcinau din interior şi de loviturile din afară, monarhia austro-ungară s-a destrămat, iar masele populare n-au întârziat să-şi spună răspicat cuvântul. Venind din toate colţurile ţinuturilor româneşti din lăuntrul arcului Carpaţilor, la Alba Iulia, s-a pecetluit pe „Câmpul lui Horia”, din preajma Cetăţii pătimirii şi a triumfului românimii, actul solemn al voinţei nestrămutate şi unanime a tuturora, care glăsuia şi a glăsuit mereu peste veacuri:

„Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Românească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia, în ziua de 18 noiembrie stil vechi, 1 decembrie, stil nou, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii în România…”. Visul de veacuri s-a împlinit. Ideea cea milenară a devenit o realitate.

Măreţul act, cu putere de lege şi plebiscit, de la Alba Iulia, fără seamăn în analele istoriei, este democratic prin formă şi fond.

Ziua de 1 Decembrie a devenit Ziua Naţională a României …” (Fragment din prefața cărții, Rodica Elena Lupu).

În continuare, cu un capitol de început, Ioan Aurel Pop (Președintele Academiei Române, prof.univ., dr., renumit istoric, publicist, scriitor), vine în paginile acestuli volum cu un mesaj concret despre Unirea Transilvaniei cu România și anume: despre „Istoria Transilvaniei”, în acest context afirmând „… Prin urmare, Transilvania este parte integrantă a României, iar acesta este un dat care nu mai suportă discuții”. Aceeași idee este prezentă printr-un alt comunicat semnificativ despre „Istoria Transilvaniei, cuvânt preliminar”, aici Domnia Sa concretizând: „Istoria aceasta este o propunere de tratare a trecutului transilvan, din perspectiva tuturor comunităţilor etnice şi confesionale care au alcătuit Transilva-nia. Este şi o pledoarie de conservare – atât cât se mai poate – spirituale dintr-o regiune fascinantă, azi parte a României şi a unei lumi globalizate şi grăbite, atente mai mult la aparenţe decât la esenţe. Această istorie îndeamnă la cunoaştere în locul ignoranţei, la preţuire în locul urii sau indiferenţei şi mai ales la convieţuire egală în locul confruntării şi discriminării, într-o lume în care toţi trebuie să avem un loc demn”. Afirmații extraordinare despre spațiul românesc, care, la rândul lor, sunt mărturii autentice, cu suport documentar-istoric realizat în timp.

Cu un loc aparte, în această lucrare colectivă sau, mai bine zis, în această antologie istorică sunt prezenți marii scriitori români clasici (Mihai Eminescu, Lucian Blaga, George Coșbuc, Octavian Goga, Vasile Alecsandri, Alexei Mateevici, Ștefan Octavian Iosif, Radu Brateș, Vasile Militaru, Andrei Mureșanu, Ioan S.Nenițescu) care, cu toții, au scris și au venerat prin lucrări literare tradițiile, istoria, viața românilor și, nu în ultimul timp, sentimentul de dragoste față de pământul natal-românesc și față de întreaga națiune română. Printre paginile respective ne reîntâlnim cu opera literară a poetului, dramaturgului, folcloristului, omului politic, ministru și diplomat, Vasile Alecsandri care, la rândul lui, a onorat cu multă demnitate întreg neamul românesc prin poemul HORA UNIRII, astfel exclamând: „Hai să dăm mână cu mână/ Cei cu inimă română,/ Să-nvârtim hora frăţiei/ Pe pământul României!…”, respectiv, cu aceeași noblețe, prin poemul ODĂ OSTAŞILOR ROMÂNI: „Juni ostaşi ai ţării mele, însemnaţi cu stea în frunte!/ Dragii mei vultani de câmpuri, dragii mei şoimani de munte!/ Am cântat în tinereţe strămoşească vitejie,/ Vitejie fără seamăn pe-acel timp de grea urgie/ Ce la vechiul nostru nume au adaos un renume/ Dus pe Dunărea în Marea şi din Marea dus în lume!…”. Cu o mândrie deosebită, recitim în această lucrare și versurile distinsului scriitor, poet, jurnalist, Mihai Eminescu, dedicate țării românești: „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,/ Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?/ Braţele nervoase, arma de tărie,/ La trecutu-ţi mare, mare viitor!/ Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,/ Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;/ Căci rămâne stânca, deşi moare valul,/ Dulce Românie, asta ţi-o doresc” (CE-ŢI DORESC EU ŢIE DULCE ROMÂNIE). Trecând la versurile lui Lucian Blaga ne regăsim prin sentimentul sacru față de cei dragi sufletelor noastre – părinți, bunei, străbunei: „Coboară-n lut părinţii, rând pe rând,/ În timp ce-n noi mai cresc grădinile./ Ei vor să fie rădăcinile,/ prin cari ne prelungim pe sub pământ” (PĂRINŢII). Este prezent în lucrare și Octavian Goga, fiind considerat întâiul mare poet al generației Unirii de la 1918. Pe când Alexei Mateevici, în istoria literaturii române a rămas ca un mare poet basarabean prin realizarea poeziei Limba noastră, care, în timp, a dobândit o adevărată valoare de simbol: „Limba noastră-i o comoară/ În adâncuri înfundată/ Un şirag de piatră rară/ Pe moşie revărsată” (LIMBA NOASTRĂ). Însă Ioan S.Nenițescu este autorul versurilor cunoscutului cântec patriotic „Pui de lei”, muzica fiind compusă de Ionel G.Brătianu, precum și al poeziei „Țara mea”, adusă în conștiința publicului român postbelic și contemporan prin intermediul cântărețului Tudor Gheorghe: „Eroi au fost, eroi sunt încă/ Şi-or fi în neamul românesc!/ Căci rupţi sunt ca din tare stâncă/ Românii ori şi unde cresc” (PUI DE LEI). Iar George Coșbuc, cu multă demnitate pentru țărâna natală, scrie: „Patria ne-a fost pământul/ Unde ne-au trăit strămoşii,” (PATRIA ROMÂNĂ). La fel, Radu Brateș își exprimă stările sufletești prin aspirația de reîntregire a neamului românesc, cu Basarabia, bucata de pământ ruptă de la patria-mamă România: „Lângă apa Prutului,/ Cale nu-i, cărare nu-i,/ Numai mlaştină şi stuf,/ Numai trudă şi năduf./ Vânturi vin din răsărit/ Să dărâme ce-am clădit./ Vin arşiţe şi furtuni/ Peste anii noştri buni” (LÂNGĂ APA PRUTULUI).

Dintr-un context în altul revenim pe parcurs la scriitorii români contemporani care, cu același har scriitoricesc, au proslăvit și proslăvesc ținuturile natale, limba română, victoriile și obiceiurile prin intermediul cărora există poporul român. Astfel, Adrian Păunescu prin versurile sale redă sentimentul de încredere deplină pentru reîntregirea țării românești, vibrând real prin sunetul de clopot care ar putea aduce pacea și bucuria unui neam într-un viitor apropiat: „Din om în om se-aude un clopot departe,/ De dincolo de viaţă, de dincolo de moarte,/ Îl duc pe umeri Moţii din Apuseni încoace,/ Miroase-a vârf de munte și a ștergar de pace,/ Un clopot care poartă un semn divin în sine,/ Că știe să vorbească și știe să suspine,/ Un clopot ce arată şi morţii, dar şi mirii,/ Că-i clopotul nădejdii şi al reîntregirii,” (CLOPOTUL REÎNTREGIRII). Iar Grigore Vieru prin poemul Scrisoare din Basarabia deplânge vremurile negre din trecut și, în același timp, își deschide sufletul fraților de peste Prut, spunându-le cât de mult îi iubește, necătând la faptul că vorbește o limbă română deformată: „Cu vorba-mi strâmbă şi pripită/ Eu ştiu că te-am rănit, spunând/ Că mi-ai luat şi grai, şi pită,/ Şi-ai năvălit pe-al meu pamânt./ În vremea putredă şi goală/ Pe mine, frate, cum să-ţi spun,/ Pe mine m-au minţit la şcoală/ Că-mi eşti duşman, nu frate bun./ Din Basarabia vă scriu,/ Dulci fraţi de dincolo de Prut./ Vă scriu cum pot şi prea târziu,/ Mi-e dor de voi şi vă sărut.” (SCRISOARE DIN BASARABIA). La rândul lui, Ion Dodu Bălan ne vorbește despre marea unire/ adunarea națională de la Alba Iulia, 1 decembrie 1918: „La Alba-Iulia-n Cetate/ Cernea zăpada pe păcate,/ În negre secole-ngropate,/ Pe umbre-n moarte, deşteptate, / În ziua sfântă de dreptate,/ Pe file de luciri de soare,/ Când brav Mihai suia călare,/ Visând o Românie Mare,/ Cerneau zăpezile din zare.” (LA 1 DECEMBRIE 1918). Sub același ton scrie și George Țărnea: „Întregul desfăcut în trei/ Prin vămi vremelnice de soartă/ Îl ţine strâns sub tâmpla ei,/ La Alba-Iulia, o poartă./ Şi dacă trupul său de lemn/ Veşminte-mpărăteşti nu are/ Păstrează-n carne primul semn/ Din prima noastră întrupare” (ALBA IULIA), dar și Dan Bodea care spune: „La Alba românii s-adună/ Întru gloria Cuvântului,/ Întru tăria Verbului,/ Întru neasfinţirea veacului./ La Alba românii/ Se urcă-n icoane-făptuire,/ Căci aici răsare Mircea cel Bătrân/ Sub cruce, la Rovine./ Gaci aici trâmbiţe de chemare face Mihai,/ Şi sub spadă românii,/ De la Nistru la Tisa/ Dau slavă Stâncii,/ Căci tăria dezvăluie iubirea.” (CANTICO). Pe când, Ion Brad cântă în versuri Ziua Națională a României: „Singur, în casa părinţilor…/ Jur-împrejur, numai icoane şi umbre…/ În fruntea lor – Brad Teodor, bunicul,/ Soldatul chezaro-crăiesc abia întors,” (DE ZIUA NAŢIONALĂ). Ulterior, prin vibrații de bucurie, Adrian Botez descrie hora bucovineană printr-o imagine clară a prezentului: „Bucovineana Horă plânge/ departe e – şi iar se strânge/ e cântec vechi – din regi uitaţi/ odat’ cu grâul semănaţi” (HORA BUCOVINEI). Însă admirabila poetă Rodica Elena Lupu ne vorbește despre viață, credință, omenie, durere umană, într-un final, toate centrându-se pe speranță, fenomen care menține existența omului în univers, nemijlocit, pe pământul natal: „Viaţă/ din viaţă,/ vis/ din visul omului,/ ţăndări/ de credinţă strămoşească,/ omenie/ din omenia românească,/ durere/ din durerea noastră milenară,/ speranţă/ din speranţă/ şi lumină/ din lumină,” (ŢARA MEA). Cu o durere, sensibilitate și responsabilitate aparte pentru poporul român din Basarabia, Nicolae Dabija, renumitul scriitor din Moldova și întreg ținutul românesc, prin poezia de stil clasic prezintă tabloul cumplit al deportărilor, care în anii 1941-1953 au dus sute de mii de români basarabeni și bucovineni în Siberia și Kazahstan: „În Taimâr, cu-o sanie cu reni/ – colo pân’ şi vara viscoleşte/ – dat-am de un sat de moldoveni/ ce uitaseră – săracii! – româneşte” (COŞMAR). Cu același sentiment de tristețe pentru propriul popor, Galina Martea reprezintă chipul Basarabiei printr-un veșmânt al durerii tricolore: „Prin haina în culori ce ard tristeţea,/ de secole-ţi sacrifici existenţa/ și anii de copil, cu tinereţea,/ parcă n-au fost, precum adolescenţa.” (BASARABIA – HAINĂ ÎN DURERE TRICOLORĂ). Continuând discursul literar despre ținutul românesc, Florica Bud se prezintă cu un fragment de proză ce are tangență cu problemele cotidiane ale societății române, în mod aparte, despre conjunctura politică/ socială existentă în cadrul țării: „Porniţi să răstoarne universul într-o rână, fie în cea stângă, fie în cea dreaptă fără să se risipească de prisos, membrii iubiţi si neiubiţi ai Parlamentului s-au grupat şi regrupat, respectând cu sfinţenie formula Combinări de N luate câte K. Propun o mică incursiune în acest labirint modern care ne garantează democraţia.” (FECIOARELE DIN PARLAMENT). Trecând prin calea trăirilor sentimentale, Ionuț Caragea își exprimă versul liric astfel: „trăiesc durerea unei patrii/ ca într-un sacru legămînt;/ printre ventricule şi atrii/ îmi curge-acelaşi sînge sfînt.” (O PATRIE ŞI UN MORMÂNT). Iar George Corbu vine cu un poem care elogiază fenomenul de apartenență: „Eu sunt Român cum clipa este vreme/ Şi nu-s dator cu taină şi cu trudă/ Tărâmului ce-ar vrea să mă includă,/ Oricine-ar sta supunerea să-mi cheme.” (APARTENENŢĂ). De asemenea, Cristian Petru Bălan oferă în versuri o atitudine firească/ umană pentru ținutul natal, considerând că cel mai drag loc în acest univers este România: „Monument de munţi albaştri,/ sfânt podiş scăldat în soare,/ Leagăn drag al românimii,/ Transilvanie străbună,/ Iată-aud din întuneric/ un vacarm de voci avare/ Care cer să fii iar smulsă/ din tulpina străromână…” (TRANSILVANIA-I ROMÂNEASCĂ!). Și, nu în ultimul rând, Alexandra Gălușcă își exprimă gândul poetic prin forma autentică a iubirii de patrie: „România, țara mea frumoasă/ Binecuvântată țară mănoasă,/ Un rai de viță strămoşească/ Duşmanii tăi să te ocolească!” (ROMÂNIE, TE IUBESC!).

Cu un conținut distins, volumul „Unire în cuget și-n simțiri”, cu subtitlul „Apulum-Bălgrad-Alba Iulia – 1 Decembrie 1918-1 Decembrie 2018 – 100”, se prezintă ca un adevărat documentar istoric prin intermediul căruia scriitorul român relatează discursul literar pentru a elucida niște adevăruri care ne reprezintă atât identitatea fiecăruia dintre noi, cât și identitatea/ personalitatea națiunii române. Un lucru extraordinar de frumos și demn, acesta reprezentând în esență fondul de idei și caracteristici al scriitorului român, totodată, acesta întruchipând conținutul cetățeanului român de pretutindeni și, nu în ultimul timp, conținutul societății române.

––––––––––––-

Galina MARTEA

Olanda

7 iunie, 2018

Daniela SITAR-TĂUT: Colocviile Internaționale Interdisciplinare „Nicolae Steinhardt” – Memorialistica Marii Uniri, ediţia a III-a

COLOCVIILE INTERNAŢIONALE INTERDISCIPLINARE „NICOLAE STEINHARDT”
Memorialistica Marii Uniri
ediţia a III-a
8-9 iunie 2018, Baia Mare

PROGRAM

ORGANIZATOR

Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare

COORDONATORI:
prof. dr. Daniela Sitar-Tăut, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare
prof. dr. Maria-Alina Dorle, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare
lector univ. dr. Oana Ursache, Universitatea din Granada, coordonator implementare proiect în Diaspora

PARTENERI
– Consiliul Județean Maramureș
– Școala Doctorală de Științe Umaniste din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca
– Facultatea de Litere – Centrul Universitar Nord din Baia Mare din cadrul Universității Tehnice Cluj-Napoca
– Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş
– Lectoratul Român de la Universitatea din Granada, Spania
– Asociația Traian din Cordoba
– Federația Asociațiilor de Români din Andaluzia
– Editura Actaeon Books Baia Mare
– Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare
– Muzeul de Istorie şi Arheologie Maramureș
– Reprezentanța Maramureș a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj-Napoca
– Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Baia Mare
– Asociația de părinți a „Colegiului Național Vasile Lucaciu” Baia Mare
– Școala Gimnazială „Ioan Slavici”, Tăuții de Sus

PARTENERI MEDIA

Polemici (București/Memphis) • Antilethe. Revista pentru rememorarea exilului românesc (Craiova) • Gazeta românească (Italia) • Inforoes (Spania) • Australianul (Australia) • Clipa (SUA) • Mioriţa (SUA) • Radio PRO DIASPORA (Germania) • Confluenţe literare (Bucureşti) • Glasul Maramureșului • Graiul Maramureșului • Maramureș TV • Sighet TV • TL+.

COMITET ȘTIINȚIFIC

prof. univ. dr. George Achim, Școala Doctorală de Științe Umaniste, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca/ Centrul Universitar Nord Baia Mare, Facultatea de Litere
prof. univ. dr. Mihaela Albu, Universitatea din Craiova, Centrul Universitar Drobeta Turnu-Severin, Craiova
dr. Dan Anghelescu, Uniunea Scriitorilor din România, București
CS III Flori Bălănescu, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Academia Română, București
conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca/ Centrul Universitar Nord, Baia Mare
conf. univ. dr. Maria Crina Bud, Universitatea York, Canada
conf. univ. dr. Nina Corcinschi, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangăˮ, Chișinău
prof. univ. dr. Bogdan Crețu, Universitatea „Al. I. Cuza Iașiˮ, Institutul de Filologie Română „A. Philippideˮ, Academia Română, Iași
conf. univ. dr. hab. Aliona Grati, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Chișinău
doc. Ph. dr. Peter Kopecký, Csc, Facultatea de Filosofie a Universitatii Constantin Filosoful din Nitra, Slovacia
CS III, dr., Viorella Manolache, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, București
lector dr. Florinel-Ionel Oprescu, Universität Wien, Institut für Romanistik
doc. Ph. dr. Jana Páleníková, CSc, Filosofická fakulta UK, Bratislava
lector univ. dr. Oana Ursache, Universitatea din Granada
Ph. dr. Libuša Vajdová, CSc., Ústav svetovey literatýry SAV, Bratislava

Vineri, 8 iunie 2018

Orele 900-1030

SALA DE CONFERINȚE A BIBLIOTECII JUDEŢENE „PETRE DULFU”
DESCHIDEREA LUCRĂRILOR COLOCVIILOR

CUVÂNT DE SALUT din partea conducerii:

Consiliului Județean Maramureș – președinte Gabriel Valer ZETEA
Consiliului Local al Municipiului Baia Mare – primar Cătălin Cherecheș
Universității Tehnice Cluj-Napoca/ Centrul Universitar Nord Baia Mare, Facultatea de Litere – prof. univ. dr. George ACHIM, Director al Școlii Doctorale de Științe Umaniste
Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş – prof. dr. Marius-Ciprian-Vasile CUCUIAT – inspector școlar general adjunct; prof. drd. Camelia BOGDAN – inspector școlar general adjunct
Colegiului Național „Vasile Lucaciu” Baia Mare, director – prof. Traian COVACIU

PRELEGERI ÎN PLEN

prof. univ. dr. George ACHIM, Director al Școlii Doctorale de Științe Umaniste, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca/ Centrul Universitar Nord Baia Mare, Poezia carceralului comunist românesc.

CS III, dr., Viorella MANOLACHE, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, București, A patra soluţie (apud Steinhardt şi Orwell).

prof. univ. dr. Petru DUNCA, Universitatea Tehnică din Cluj Napoca/ Centrul Universitar Nord Baia Mare, Facultatea de Litere, Școala Doctorală, Domeniul Filosofie, Hermeneutica mărturisirii. Nicolae Steinhardt – așa cum l-am cunoscut.

Orele 1030-1100 – PAUZA DE CAFEA

Orele 1100 – 1330

ACTIVITATE PE SECŢIUNI

SALA DE CONFERINȚE

I. SECȚIUNEA LITERATURĂ (1)

MEMORIALISTICIA ÎNCHISORILOR. LITERATURA DIASPOREI ŞI A DISIDENŢEI. CULTURA ROMÂNĂ DIN AFARA GRANIȚELOR

MODERATOR: prof. univ. dr. George ACHIM

1. prof. dr. Delia MUNTEAN, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Matei Vișniec – Despre iluzia libertății de gândire.
2. dr. Libuše VALENTOVÁ, Facultatea de Litere, Universitatea Carolină, Praga, Privirea lui Virgil Ierunca.
3. prof. Ramona JITARU, Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, Bacău, General Gheorghe Garoescu, Jurnal de front, vise de iubire. 14 august 1916 – 28 septembrie 1918
4. prof. univ. dr. Horea PORUMB, Université Paris 13, Presupuse amintiri ale unui presupus refugiat politic.
5. prof. univ. dr. Mihaela ALBU, Universitatea din Craiova, Facultatea de Litere, Centrul Universitar Drobeta Turnu Severin, Mărturii despre absurdul şi tragismul închisorilor comuniste dezvăluite de scriitoarea Oana Orlea.
6. prof. dr. Alina DORLE, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu” Baia Mare, Universul carceral in romanele lui Dragoș Protopopescu.
7. prof. dr. Monica D. CÂNDEA, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Baia Mare, Sanda Stolojan, Jurnal din exilul parizian.
8. prof. Mihaela BUDE, Școala Gimnazială Cupșeni, Nicu Steinhardt și „Școala” de la Mănăstirea Rohia.
9. pr. prof. dr. Theodor DAMIAN, Institutului de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă din New York, Patru instituții românești la New York.
10. prof. dr. Adriana CÎNȚA, Școala Gimnazială George Coșbuc Baia Mare, Experiența exilului și dubla identitate – Matei Călinescu și Ion Vianu.
11. prof. Maria Daiana COSTEA, Liceul Tehnologic Poienile de sub Munte, Jurnalul – amintirea exilului

Orele 15:00– 18:00

SALA DE CONFERINȚE

SECȚIUNEA LITERATURĂ (2)

MEMORIALISTICIA ÎNCHISORILOR. LITERATURA DIASPOREI ŞI A DISIDENŢEI. CULTURA ROMÂNĂ DIN AFARA GRANIȚELOR

MODERATOR: prof. univ. dr. George ACHIM

1. doc. Ph. dr. Jana Páleníková, CSc, Filosofická fakulta UK, Bratislava, Exilul – ca mit posibil.
2. Alexandru BUICAN – director al Editurii Actaeon BOOKS, București/New York, Polemici. Jurnal de exil 1988-1991.
3. prof. Claudia BILAȘCO, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Vasile Voiculescu – suflet încătușat.
4. lector univ. dr. Iulian BĂICUȘ, Departamentul de Studii Literare, Facultatea de Litere, Universitatea din București, Nicolae Steinhardt despre poetica romanului polițist.
5. dr. Dan ANGHELESCU, Uniunea Scriitorilor din România, București, Vintilă Horia: Poetul și Poezia sa.
6. conf. univ. dr. Nina CORCINSCHI, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangăˮ, Chișinău, Eugenia Bulat, mărturisiri lirice din (auto)exil.
7. conf. univ. dr. Virginia POPOVICI, Universitatea din Novi Sad, Facultatea de Filosofie, Departamentul de Limba și Literatura Română, Literatura română din Banatul sârbesc în context balcanic.
8. prof. dr. Daniela CĂPRAR, Liceul Teologic Penticostal Baia Mare, N. Steinhardt și literatura confesivă.

SALA FONDUL DOCUMENTAR AL ACADEMIEI ROMÂNE

Orele 11 00– 1300

II. SECȚIUNEA SOCIO-UMANE (1)
FENOMENOLOGIA TORTURII. VICTIME ŞI TORŢIONARI. LUPTA DE REZISTENŢĂ ÎN AFARA UNIVERSULUI CONCENTRAȚIONAR. DEŢINUTUL ROMÂN CA TIP UMAN. MEMORIALISTICA MARII UNIRI

MODERATORI: prof. univ. dr. Petru DUNCA, dr. Viorella MANOLACHE

1. prof. dr. Maria Daniela ANDRASCIUC, prof. dr. Gheorghe ANDRASCIUC, Colegiul Național „Dragoș Vodă”, Sighetu Marmației, Victima în oglinda torționarului. Exerciții de conservare a demnității umane.
2. prof. Manuela PINTEA, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare, Între întuneric și lumină. Lena Constante.
3. prof. drd. Andrei Claudiu DIPŞE, Colegiul Economic „Pintea Viteazul” Cavnic, Maramureş/ Şcoala doctorală de Ştiinţe Umaniste, Facultatea de Litere, Centrul Universitar Nord – Baia Mare, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Etica represiunii intelectualităţii în comunismul românesc.
4. prof. Mircea BOTIȘ, pr. Radu BOTIȘ, Muzeul de Istorie şi Arheologie Maramureș, Activitatea desfãșuratã de cãtre preotul Vasile Lucaciu în America în scopul realizãrii Marii Unitãti Naționale.
5. prof. dr. Petronela MUREȘAN, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare, Trecând pragul tăcerii – aspecte ale fenomenului concentraționar din perioada comunistă
6. Teresia Bolchiș TĂTARU, Germania/Augsburg, Marea UNIRE, dulce ca mierea și amară ca fierea.
7. prof. dr. Ancuța Maria COZA, Școala Gimnazială „Ioan Slavici”, Tăuții de Sus, Maramureș, Romanul unui „Soljeniţîn român” – Ostinato.
8. prof. dr. Victor Ioan CHIRA, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare, Problema cunoașterii în scrierile lui N. Steinhardt.
9. dr. Mirel GIURGIU, Istoria și activitatea „Bibliotecii si Institutului Roman” de la Freiburg, Kehl – Germania de Sud-Vest

SALA FONDUL DOCUMENTAR AL ACADEMIEI ROMÂNE

Orele 15 00–1830

II. SECȚIUNEA SOCIO-UMANE (2)

FENOMENOLOGIA TORTURII. VICTIME ŞI TORŢIONARI. LUPTA DE REZISTENŢĂ ÎN AFARA UNIVERSULUI CONCENTRAȚIONAR. DEŢINUTUL ROMÂN CA TIP UMAN. MEMORIALISTICA MARII UNIRI

MODERATOR: conf. univ. dr. Gheorghe Mihai BÂRLEA

1. CS III Flori BĂLĂNESCU, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Academia Română, București, Chestiunea identității la Paul Goma (O chestiune recurentă de Centenarul Unirii).
2. Radu Sergiu RUBA, Uniunea Scriitorilor din România, București, Cum l-am cunoscut pe Paul Goma.
3. conf. univ. dr. hab. Aliona GRATI, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Publicistica lui Paul Goma.
4. prof. dr. Marioara COSMA, Liceul Tehnologic Agricol ,,Alexiu Berinde”, Seini, Monica Lovinescu – Discursul ficțional. ,,Cuvântul din cuvinte”.
5. doc. Ph. dr. Peter KOPECKÝ, Csc, Facultatea de Filosofie a Universitatii Constantin Filosoful din Nitra, Slovacia, Momentul românesc „Decembrie 1989” sau o introducere diletantă pentru un documentar la nivel amator.
6. prof. Adriana MĂIMĂSCU, Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, Focșani, Nicolae Steinhardt – Jurnalul unui supraviețuitor.
7. CS III, dr., Lorena-Valeria STUPARU, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, București, Dialogul cultural şi epistolar dintre Nicolae Steinhardt şi Mircea Eliade în perioada 1975-1984.
8. Sorina-Maria VICTORIA, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Alexandru Paleologu – Scenarii de supraviețuire: carcera văzută în cheie ludică.

Sâmbătă, 9 iunie 2018

Orele 800-1800

ORA 1030 – SALA DE CONFERINŢE A MEMORIALULUI VICTIMELOR COMUNISMULUI ŞI AL REZISTENŢEI SIGHET

PRELEGERE ÎN PLEN

conf. univ. dr. Gheorghe Mihai BÂRLEA, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Litere/ Centrul Universitar Nord Baia Mare, Despre natura interioară a libertății.Relevanța unor modele comportamentale în spațiul concentrațional.

ÎNCHIDEREA LUCRĂRILOR COLOCVIILOR. CONCLUZII

prof. dr. Daniela SITAR-TĂUT, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu”, Baia Mare, Paul Goma – Anamneza amneziei. Despre neajunsul de a fi român printre români.

Excursie de documentare la

Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighet
Mănăstirea Bârsana
Mănăstirea Rohia
Cimitirul Vesel – Săpânța

SECȚIUNEA ELEVI
Vineri, 8 iunie 2018

Ora 1100
SALONUL ARTELOR, BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ „PETRE DULFU”

MODERATOR: Marian ILEA
Coordonatori: prof. dr. Valentina-Gabriela TODORAN – inspector școlar pentru limba și literatura română-limba latină
prof. Sonia-Nicoleta HOZAN – inspector școlar pentru limba franceză, [cu atribuţii pe limba italiană şi limba spaniolă moderne]

SECȚIUNEA CONCURS DE REFERATE ȘI CREAȚIE – NICOLAE STEINHARDT. MARTURII DESPRE TRECUT…

1. ALBU Maria, Colegiul Național „Ion Minulescu”, Slatina, Trecutul nostru…, profesor coordonator – MANOLACHE Ștefania
2. VIȚEL Alina Ioana, clasa a IX-a, filologie, Colegiul Național Iași, Orașul închis. Scurt eseu despre cine am fost.
3. BĂLĂNEANU Mihai, Școala Gimnazială „Ioan Slavici”, Tăuții de Sus, Gratiile și existența de dincolo, profesor coordonator – dr. COZA Ancuța
4. BOLBA Denisa, Verticalitatea credinţei părintelui Nicolae Steinhardt în Gulagul ateist, profesor coordonator – ȘOVAGO Adrian
5. CORPODEAN Oana Mariana, Colegiul Economic „Nicolae Titulescu”, Baia Mare, Judecătorii.
6. COVACIU Filofteia, clasa a X-a D, O scrisoare din infern, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
7. DRUȚĂ Darius, clasa a XI-a A, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, 100 de ani, România, profesor coordonator – dr. CÂNDEA Dana Monica
8. PITFORODESCHI Patricia, clasa a XII-a I, Supraviețuirea prin poezie, Colegiul Național „Vasile Lucaciu”, profesor coordonator – dr. DORLE Alina Maria
9. SCHIAU Alex-Mihai, Colegiul Național „Vasile Lucaciu”, Balada concentraționară, profesor coordonator – BILAȘCO Claudia.
10. ȘUGAR Anca, clasa a XI-a H, Apusul unui gând rătăcit, profesor coordonator – dr. DORLE Alina Maria
11. TUTUNARU Daria, Colegiul Național „Ferdinand” I, Bacău, Suflet încătușat, profesor coordonator – CEUNAȘ Gigliola
12. ZĂHAN Paula, clasa a XII-a F, Ocnașii, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela

SECȚIUNEA LETTRES DE LA PRISON/ LETTERS FROM PRISON/ CARTAS DE LA CARCEL/ BRIEFE AUS DEM GEFÄNGNIS

LIMBA ENGLEZĂ

1. BÂRLE Mara, clasa a XI-a H, profesor coordonator – Andreea DUMITRESCU
2. BONAȚ Annamaria, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
3. BUGHEȘIU Mara, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
4. BUTICA Emanuela, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
5. CHIRA Maria, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
6. CIURDAȘ Estera, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
7. COSTIN Carina, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
8. GAVRIȘ Alisia, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
9. GULERAN Daiana, Școala Gimnazială „Ioan Slavici”, Tăuții de Sus, profesor coordonator DAN Amalia
10. IOSIF Lorena, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
11. LEMNEAN Eduard, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
12. LUPȘA Doriana, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
13. OȘAN Paula, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
14. POP Alexia, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
15. POP Miruna, clasa a XI-a H, profesor coordonator – Andreea DUMITRESCU
16. POP Răzvan, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
17. PUSZTAY Doris, clasa a XI-a H, profesor coordonator – Andreea DUMITRESCU
18. SIMA Cristina, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
19. TÎNC Dacian, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR
20. VLAD Maria, clasa a X-a H, profesor coordonator – Claudia MORAR

LIMBA FRANCEZĂ

1. AGOȘTON Cătălin, clasa a XII-a F, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
2. BONAȚ Anamaria, clasa a X-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
3. BUGHEȘIU MARA, clasa a X-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
4. BUJOR Andrei, clasa a X-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
5. CHIFOR Emanuela, clasa a XI-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
6. CHINDRIȘ Ioana, clasa a XI-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
7. CORPODEAN Oana Mariana, Colegiul Economic „Nicolae Titulescu”, Baia Mare
8. COSTIN Orlando, clasa a X-a D, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
9. DOBRA Maria, clasa a XI-a C, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
10. FILIP Goje Răzvan, clasa a XII-a F, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
11. GAJE Marina, clasa a X-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
12. GAVRIȘ Alisia Emanuela, clasa a X-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
13. HOSSU Andreea Zorița, clasa a X-a D, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
14. HRUBARU Carmen-Gabriela, Colegiul Național „Unirea Focșani”, profesor coordonator – LEPĂDATU Claudia
15. IOSIF Lorena, clasa a X-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
16. MAKRAY Robert, clasa a XI-a C, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
17. MARIAN Ioana, clasa a XI-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
18. MUREȘAN Claudiu, clasa a XII-a F, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
19. PASCAN Carla, clasa a XII-a F, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
20. POP Andreea-Nicoleta, clasa a X-a D, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
21. POP Răzvan, clasa a XI-a C, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
22. PRECUP Mădălina, clasa a XII-a F, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
23. RAȚIU David, clasa a XI-a C, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
24. ROMAN Monica, clasa a XI-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
25. SARCA Andreea, clasa a X-a D, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
26. SÂRB Mircea, clasa a XII-a F, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
27. STAN PATRIC, clasa a X-a D, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
28. SUNYA Denisa, clasa a XI-a C, profesor coordonator – dr. SITAR- TĂUT Daniela
29. ȘUGAR Anca, clasa a XI-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
30. TALPOȘ Mădălina, Școala Gimnazială „Ioan Slavici”, Tăuții de Sus, profesor coordonator RIȘCOU-HOSU Mădălina
31. TIBIL Denisa, clasa a XII-a F, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
32. TIHOVAN Ștefan, clasa a XII-a F, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
33. TÎNC Dacian, clasa a X-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
34. TRIFAN Gabriela, clasa a XII-a F, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
35. VĂLEAN Larisa, clasa a XI-a C, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
36. VERZEȘ Adina, clasa a XI-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
37. VIMAN Cristina, clasa a XII-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
38. VLAD Maria, clasa a XI-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela

LIMBA SPANIOLĂ

1. HUSTI Simina, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Baia Mare, profesor coordonator – MOLNAR Loredana
2. LIAHOVICI Gabriel, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Baia Mare, profesor coordonator – MOLNAR Loredana
3. LUPȘE Doriana, clasa a X-a H, profesor coordonator – dr. SITAR-TĂUT Daniela
4. POP Andreea Nicoleta, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Baia Mare, profesor coordonator – MOLNAR Loredana
5. POP BELLA Alexandra, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Baia Mare, profesor coordonator – MOLNAR Loredana
6. SZILAGHYI Cristina-Paula, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Baia Mare, profesor coordonator – MOLNAR Loredana

LIMBA GERMANĂ

IZVOR Mădălina Andrada, clasa a XII-a A, Colegiul Național „Vasile Lucaciu”, profesor coordonator – PÎRVU Gabriela

EXPOZIȚIE INTERNAȚIONALĂ DE GRAFICĂ ORGANIZATĂ DE prof. SILVIA DONCA, COLEGIUL NAȚIONAL „VASILE LUCACIU”

SECȚIUNEA TRAGEDIA ÎNCHISORILOR COMUNISTE

1. BABICI Florina, clasa a IX-a E
2. BABICI Oana, clasa a IX-a E
3. BĂRBOS Diana, clasa a X-a E
4. BÎRLE Blasiana, clasa a IX-a A
5. BÎRLE Ionuț, clasa a IX-a G
6. BLIDAR Alexandra, clasa a IX-a D
7. BONTE Eduard, clasa a IX-a C
8. BOTA Maria, clasa a IX-a F
9. BRAN Diana, clasa a IX-a C
10. BRĂDUȚ Timeea, clasa a VII-a, profesor coordonator GUȘAT Ancuța
11. BRÂNDUȘE Dezire, clasa a IX-a F
12. BUIE Mihai, clasa a X-a C
13. BURZO Giulia Alexandra, clasa a IX-a G
14. BUTEAN Eduard, clasa a IX-a C
15. BUZGO Bianca, clasa a IX-a F
16. CADAR Alesia, clasa a VII-a, profesor coordonator GUȘAT Ancuța
17. CIOLTE Irina, clasa a X-a A
18. CÎMPEAN Ana-Maria, clasa a IX-a B
19. CÎMPIAN Ioana, clasa a IX-a G
20. COROIAN Florina, clasa a IX-a C
21. COSTIN Oana, clasa a IX-a B
22. CSULA Beatrice, clasa a IX-a C
23. DAN Raluca, clasa a IX-a D
24. DANCIU Renata, profesor coordonator – GUȘAT Ancuța
25. DOLHA Ioana, clasa a IX-a E
26. DRĂGAN Vanessa, clasa a X-a F
27. DULF Horațiu, clasa a IX-a D
28. FĂT Laura, clasa a IX-a D
29. GÂRDELEAN Stefania
30. GHIAPIAS Patricia, clasa a X-a E
31. GHIȘA Ionela, clasa a X-a E
32. HERȚEG Ioana, clasa a IX-a A
33. IȘTVAN Bianca, clasa a X-a E
34. IURA Ștefan, clasa a IX-a C
35. KURAK Daniela, clasa a X-a E
36. LAZEA Alex, clasa a X-a C
37. LEORDEAN Maria, clasa a X-a E
38. MARAN Cristian, clasa a X-a E
39. MARCHIȘ Alexandra, clasa a X-a E
40. MATEAȘ Cătălina-Iulia, clasa a IX-a D
41. MATEI Cătălin, clasa a X-a C
42. MĂLĂNCUȘ Cami, clasa a X-a E
43. MEREUȚ Andrei, clasa a IX-a G
44. MEREUȚI Cristina, clasa a IX-a C
45. MERVIAN Krisztina, clasa a IX-a C
46. MESAROȘ Mădălina, clasa a X-a E
47. MICLEA Simina Mihaela, clasa a IX-a D
48. MIHALI Mărioara, clasa a X-a E
49. MIRIȘAN Amalia, clasa a X-a C
50. OANEA Ioan, clasa a X-a C
51. ORZA Georgiana, clasa a IX-a A
52. PETRAȘ Lorena, clasa a VI-a, profesor coordonator – GUȘAT Ancuța
53. POCLITAR Andrei, clasa a X-a E
54. POP Andra, clasa a IX-a D
55. POP Larisa, clasa a X-a C
56. POP Maria, clasa a X-a C
57. POP Natalia, clasa a VII-a, profesor coordonator – GUȘAT Ancuța
58. POP Nicola, clasa a IX-a G
59. POPA Andreea, clasa a IX-a G
60. PUȘCAȘ Patricia, clasa a IX-a B
61. RAD Carla, clasa a IX-a C
62. ROGOJAN Olivia, clasa a IX-a F
63. ROMAN Oana, profesor coordonator – GUȘAT Ancuța
64. SAS Melisa, clasa a IX-a G
65. SĂSĂRAN Cosmina, clasa a IX-a C
66. SĂSĂRAN Dania, clasa a IX-a A
67. SCHIAU Alex, clasa a IX-a C
68. SHIRAZI Saran, clasa a IX-a G
69. STAN Andreea, clasa a X-a A
70. STANCIU Sonia, clasa a IX-a F
71. SZOKOCS Andreea, clasa a X-a C
72. TĂMAȘ Codruța, clasa a IX-a B
73. TEȘILEANU Alexandra, clasa a IX-a A
74. TIMIȘ Iustina, clasa a IX-a E
75. TOHĂTAN Antonia, clasa a IX-a E
76. TOMA Daniel, clasa a IX-a D
77. TULBURE Claudiu, clasa a IX-a C
78. ȚIȚOC Rareș, clasa a IX-a B
79. VĂDUVA Denisa, clasa a X-a C
80. VINȚ Anca, clasa a IX-a D
81. VLAD Anamaria, clasa a X-a F
82. ZOLOTAR Claudiu, profesor coordonator – GUȘAT Ancuța

SECŢIUNEA CENTENARUL MARII UNIRI

1. ARDUSĂDAN Darius, clasa a VII-a A
2. BABICIU Paul Marian, clasa a IX-a C
3. BANC Luca, grupa mijlocie, Grădinița cu program prelungit nr. 27, Baia Mare, profesor coordonator POP Irina
4. BĂBUȚ Cristina, clasa a IX-a E
5. BĂRBOS Diana, clasa a X-a E
6. BOTA Maria, clasa a IX-a F
7. BOZGA Iulia, clasa a X-a G
8. BREHA Paula Maria, clasa a IX-a E
9. BUIE Mihai, clasa a X-a C
10. BURZO Giulia Alexandra, clasa a IX-a G
11. BUTEAN Eduard, clasa a IX-a G
12. CHIRA Cristina, clasa a IX-a E
13. CHIȘ Bogdan, clasa a X-a E
14. CONSTANTIN Ștefania, clasa a X-a G
15. CONȚIU Ricardo, clasa a IX-a D
16. CRIȘAN Călina, clasa a X-a G
17. DAN Raluca, clasa a IX-a D
18. DOLHA Ioana Emilia, clasa a IX-a E
19. DULF Horațiu, clasa a IX-a D
20. FĂT Laura Elena, clasa a IX-a D
21. GHIȘA Ionela, clasa a X-a E
22. GIUVAR Oana, clasa a X-a G
23. GRUMAZ Tudor, clasa a VII-a A
24. HORDO Andreea, clasa a X-a G
25. HORINCAR Ionuț, clasa a IX-a D
26. IOGIBEAN Petruța, clasa a IX-a D
27. IȘTVAN Bianca, clasa a IX-a E
28. JECAN Andrei, clasa a VII-a A
29. KISS Bernadett, clasa a IX-a C
30. LEORIDEAN Maria Georgiana, clasa a X-a E
31. MATEAȘ Cătălina, clasa a IX-a D
32. MATEI Daria, clasa a VII-a A
33. MATEI Mădălina, clasa a IX-a D
34. MĂLĂNCUȘ Cami, clasa a X-a E
35. MĂRAN Cristian, clasa a X-a E
36. MEREUȚI Cristina, clasa a IX-a G
37. MERVIAN Krisztina Karina, clasa a IX-a C
38. MESAROȘ Mădălina, clasa a X-a E
39. MICLEA Andra, clasa a IX-a H
40. MICLEA Simina Mihaela, clasa a IX-a D
41. MITRE David, clasa a IX-a C
42. OFRIM Alexia, clasa a IX-a H
43. ORZA Georgiana, clasa a IX-a G
44. PAUL Andrei, clasa a VII-a A
45. POP Alexandra, clasa a IX-a F
46. POP Andra clasa a IX-a D
47. POP Christoph, clasa a VII-a A
48. POP Larisa, clasa a IX-a F
49. ROGOJAN Roxana, clasa a X-a E
50. ROMOCEA Izabela, clasa a IX-a F
51. SALACI Alexandra, clasa a X-a G
52. SĂSĂRAN Cosmina clasa a X-a C
53. SFÂRCUȘ Tudor, clasa a VII-a A
54. SÎRB Daiana, clasa a VII-a A
55. SOMEȘAN Cosmina, clasa a IX-a D
56. TARDI Raul, clasa a IX-a A
57. TĂMAȘ Claudia, clasa a IX-a D
58. TĂMAȘ Claudia, clasa a IX-a D
59. TIBIL Andreea, clasa a VII-a A
60. TIBIL Oana, clasa a VII-a A
61. TOMOIOAGĂ Ioana Gabriela, clasa a IX-a E
62. TREITLI Carina, clasa a IX-a D
63. TUNYAGI Kekin, clasa a VII-a A
64. TURDA Robert, clasa a X-a E
65. ȚÎNȚAȘ Gabriel, clasa a IX-a D
66. ȚURA Adriana Romana, clasa a X-a E
67. VIMAN Ionuț, clasa a IX-a D
68. VINȚ Anca-Daniela, clasa a IX-a D

SPONSORI

• Consiliul Județean Maramureș
• Asociația de părinți a Colegiului Național „Vasile Lucaciu” Baia Mare
• Ferma Zootehnică; S.C. Mesaj Prod. SRL, Tășnad; S.C. Don Pio SRL
• Ancuța Coza, Claudia Bilașco, Elena Cărăușan, Paula Fărcaș, Florentina Ghita, Delia Muntean, Manuela Pintea, Alina Dorle

Mulțumim scriitorilor, profesorilor, instituțiilor și editurilor care ne-au oferit cărți: George ACHIM, Mihaela ALBU, Lászlo ALEXANDRU, Dan ANGHELESCU, Cornelia BĂLAN POP, Flori BĂLĂNESCU, Alexa Gavril BÂLE, Gheorghe Mihai BÂRLEA, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, Terezia BOLCHIȘ-TĂTARU, Ioan BOTIȘ, Radu BOTIȘ, Rodica BRAD-PĂUNA, Florica BUD, Nicolae BUD, Alexandru BUICAN, Elena CĂRĂUȘAN, Monica D. CÂNDEA, Doina CETEA, Centrul Cultural „Liviu Rebreanu” Aiud, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș, Alexandru CISTELECAN, Constantin CIUCĂ, Marius-Ciprian CUCUIAT, Carmen DĂRĂBUȘ, Rodica DRAGOMIR, Editura Actaeon Books Baia Mare, Editura Ratio et Revelatio Oradea, Săluc HORVAT, Ioan HĂDĂRIG, Marian HORVAT, Marian ILEA, Ramona JITARU, Marina LAPOȘI, Viorella MANOLACHE, Muzeul de Istorie şi Arheologie Maramureș, Ioan NISTOR, Irina PETRAȘ, Emilia Coralia POP, Revista „Nord Literar”, Daniela SITAR-TĂUT, Lucia STOIAN, Lorena STUPARU, Ioana Ileana ȘTEȚCO, George TEI, Magda URSACHE, Radu ȚUCULESCU

Continue reading „Daniela SITAR-TĂUT: Colocviile Internaționale Interdisciplinare „Nicolae Steinhardt” – Memorialistica Marii Uniri, ediţia a III-a” →

Pr. Radu BOTIȘ: Mai dalbă, Alba reîntregirii

Mai dalbă, Alba reîntregirii

În Alba țării, sub cetate
Sălășluiesc, de mult, eroi
Răpuși cu dorul de dreptate
Uitați, adesea, și de noi.

Se aud sub crucile creștine
Cum lacrimile curg șuvoi,
Până la cer răzbat suspine
Cu jind la pacea de apoi.

La Alba Iulia, altarul
Mai poartă-n catedrală semn,
Iar peste țară, preasfânt, harul
Scoboară la poporul demn.

Mai dalbă, Alba reîntregirii
Răscoală-n noi chemarea sa,
Cu, pretutindenea, martirii
Unirea sfântă va dura.

––––––––––––

Pr. Radu BOTIȘ

Ulmeni, Maramureș

3 iunie, 2018