Anna-Nora ROTARU: Poesis

CAUT SUFLET PERECHE…

 

Sufletul mi-i un drum lung,
Nu mă uit să-i văd sfârșitul…
Să-mi fie cât mai prelung,
Ca la capăt să n-ajung,
Rozuliu precum zenitul,
Și albastru ca-nfinitul…

Să nu-mi fie-nnourat,
Să nu ploaie, să nu ningă…
De păcate dezbărat,
Alb, strălucitor, curat,
Cu rău, nimeni să-l atingă
Și săgețile să-nfingă…

Să nu-mi vină orișicine,
Cu prundiș și bolovani
Și-n desagă mărăcine…
Ci doar suflete vecine,
Pe-aleea-mi de castani,
Cu flori dalbe ani și ani …

Nu vreau suflete meschine,
Cu noroi și mătrăgună…
Cele ce-s de ură pline,
Chipurile să mă aline,
Din vreo hrubă, văgăună,
Cu ranchiună și minciună…

Nici celea să se-ntroneze
Crezând c-au anume dreptul,
Bariere să-mi fixeze
Inima-mi în pioneze,
Cu sârma să-mi lege pieptul
Și făcând pe înțeleptul,

Cu bocanci plini de glod,
De pe unde-o fi trecut,
Să îmi pună vieții nod,
Un oricine din norod…
Dar, nici acel suflet tăcut,
Să nu știu ce-am de făcut…

Și-așa ? Cin’ să-mi vie în pridvor,
De suspine să nu sufăr ?
Vreau pe-acela plin de dor,
Ca să pot cu el să zbor,
Să-nflorim în flori de nufăr,
Fericiri s-adun în cufăr…

 

COLIND PRIN LUME…

 

Mă lasă să-mi aşez lin capul pe genunchi…
Simt nevoia să mă odihnesc, măcar o clipă…
Să-mi trag suflarea, adânc, până-n rărunchi,
Ca gândul să mi-l limpezesc în pripă…

Unde mă duc ? Aici, acolo, în lumea-ntreagă…
Pe paşii altora sau pe cărări neumblate…
Îmi pun câte ceva de-ale gurii în desagă
Şi mă-ndrept pe plaiurile de lumini scăldate.

Vreau s-ajung în ţara lui Soare-Răsare,
Acolo unde-s câmpuri verzi cu minunate flori…
Unde, nu-i începutul sau sfârşitul pe cărare
Şi unde curcubeiele ne scaldă în culori…

Dar şi pe-acolo, în ţara lui Soare-Apune,
Unde roşul aprins se topeşte în albastru…
Acolo, unde cele adunate le poţi spune
Zânei bune, ce sălăşluieşte pe un astru…

De asta-ţi spun, lungă-i calea şi-ntortocheată
Şi-am atâtea de văzut şi-altele de cunoscut…
Că, de m-oi întoarce pe genunchiul tău vreodată,
Mângâie-mi fruntea lin, s-adorm cât mai plăcut !

————————————

Anna-Nora ROTARU

Atena, Grecia

14 martie 2019

Continue reading „Anna-Nora ROTARU: Poesis”

Nicu GAVRILOVICI: Poeme pe racla unui vis

Poeme pe racla unui vis

 

Până când iubito vei scotoci
în scrinul descărnatelor mele dorințe
câutând talismanul de fildeș al sufletului
niciodată treaz?
Beat de tine lâncezesc
sub felinarul aprins al unui zămbet
așteptănd luna.
Doar ea și doar tu
ce mă mai înțelegeți
și vă închinați umbrei mele
răstignită pe peretele dinspre apus
al catedralei.

Te privesc cum clipești îngeri
ce mă colindă în fiecare seară
cu sorcove de albastru…

Uite că voi rămâne
alături de tine și în noaptea aceasta
pentru a-ți tatua epiderma cu buzele
în timp ce evlavioasă
mi te dărui
pe racla de argint
a unui vis.

———————–—————–

Nicu GAVRILOVICI

12 martie 2019

Adriana SZABO: Un tu atât de mie…

Cum mă bântuie cuvântul tău de atâtea zeci de vieți
Şi mă strânge legământul ochilor din dimineți
Când îmi moare învierea şi trezirea asta toată…
Cât de acră-mi este mierea şi fereastra cât de poartă…

Cum mă-nvie vina-n sunet de pian plângând vioară
Cât mi-e fulgerul din tunet toamnă aspră-n primăvară,
Cum e ce şi ce e cum când iubirea asta doare,
Când fierbintele e rece, depărtarea-mbrățişare…

Ce e cum şi cum e cât, de-ai putea tu să-mi explici
Cum frumosul din urât cântă bucurii în frici?…
Cum mă leagănă destinul, viață după moarte-n viață
Plin în golul din prea plinul unui vis de dimineață…

Cum îmi arde focu-n apă; apa-n focul ce mă-ngheață
Cum cuvintele-mi îngroapă viața-n moarte, moartea-n viață…
Doar izvoru-mi scrie versuri, note muzicale-mi scrie
Din atâtea universuri, dintr-un tu atât de mie!…

––––––––––-

Adriana SZABO

 

Dunia PĂLĂNGEANU: Invitație – Poeme la Balcic

Poeta Dunia Pălăngeanu, artistul plastic Petra Tănase Șerbănescu și invitații lor vă invită la o călătoria spirituală în Balcicul boem și romantic...poezie, artă vizuală, muzică, vineri 15 martie 2019, ora 12.00, la Biblioteca jud. I.A.Bassarabescu, Sos București, nr .53.

 

Tărâmul visat

 

Binecuvântate locuri,
clipele frumoase de altă dată
au rămas păstrate în parfumul
florilor maiestuase de magnolii
și în umbra dulce a minaretului,
de unde privirile mândre ale Reginei
îmbrățișau lacome depărtările,
albastrul necuprins al mării
țărmul alb și neliniștit…
Urc treptele de piatră arse de soare
în ritmul generos al inimii-
căprioară speriată de talazul supus,
răscolind înserările.
Trecătorule,dacă vrei să asculți
ornicul nemilos al Anotimpului
cum își cerne orele,clipele,
în clepsidra plină de astre,
aici, la Balcic, e tărâmul visat.

 

Дуня Паланджеану

Царството на мечтите

 

Благословени кътчета,
красиви мигове отминали,
попили в аромата на цветята
в дъха на превъзходните магнолии,
в изчистения силует на минарето,
отгдето погледът на гордата кралица
обгръщаше далечината жадно,
безкрайните лазури на морето
и белотата на разбунения бряг…
Изкачвам каменните стълби, нажежени
на слънце, а сърцето ми бие отсечено –
изплашена сърна от хладния бриз
на талази прииждащ привечер…

 

Пътнико, ако искаш да усетиш
неумолимата присъда на сезона,
как преобръща часовете, миговете
в пясъчен часовник, пълен със звезди,
царството на мечтите е тук, във Балчик!

Превод от румънски – Надежда Радева

—————————————————–

Dunia PĂLĂNGEANU

Traducere din limba română: Nadezhda Radeva

Anatol COVALI: Dar sufletul e-n frunte

Dar sufletul e-n frunte

 

Cu ger, cu nea, cu gheaţă,
iarna îmi stă-nainte
şi îmi aduce-aminte
că mai e-un rest de viaţă,

de care se agaţă
penultimele-mi ţinte,
elanul din cuvinte
ce să reziste-nvaţă.

Stau clipele la pândă
uitându-se speriate
cum ritmul morţii bate
în ornic de osândă,

şi sper într-o dobândă
de generozitate
de la eternitate,
spre-a ţese o izbândă.

În iureş de frământuri
privesc cu jind spre piscuri
şi urc chiar de sunt riscuri
şi suflă aspre vânturi.

Prefac geamătu-n cânturi
când hrăpăreţe pliscuri
îmi sfarmă obeliscuri
nălţate în avânturi.

Mai sunt cărări spinoase
de străbătut pe munte.
Din când în când o punte
arunc peste crevase.

Potecile rămase
încearcă să mă-nfrunte,
dar sufletul e-n frunte
şi nu o să mă lase.

————————————–

Anatol COVALI

București

13 martie 2019

Dan MORARU: Am obosit…

Am obosit…

Am obosit s-aștern în versuri,
Pe coala albă ce te-așteaptă
Culori… din suflete de gheață
Ce-n inimă nu se arată …

Am obosit să simt căldura
Când vara-n juru-mi se destramă,
Să-mi pun pe inimă armura,
Să inchid ochii când mă cheamă.

Am obosit să fug cu gândul
Din calea florilor de gheață,
Să-mpodobesc în vis amurgul,
S-aștept o nouă dimineață

Am obosit să-mi plângă dorul
Prin visele din nopți pierdute,
Tot ascultând în minte corul
Viorilor stricate… mute.

Am obosit să prind doar lacrimi
Din ploaia viselor avute,
Să nu pot fi în alte inimi,
Să merg pe drumuri neștiute

Am obosit să-mi fie dor,
Să m-amăgești cu amănunte
Și azi, am obosit să zbor
Prin gând… cu aripile frânte…

—————————

Dan MORARU

12 martie 2019

Dorel SCHOR: Cafeneaua poeților

Ennis este un oraș irlandez de provincie care are de două ori noroc.

Primul noroc al orașului provincial Ennis este faptul că cel mai mare aeroport al țării a fost construit nu departe de el. Acest amănunt care aparent ar trebui să deranjeze, a încurajat industria hotelieră, turismul, artizanatul local, berea Guines, fabricanții de umbrele, producătorii de cremvurști, vânzătorii de flori, chioșcurile cu articole de poștă și tabac etc. De unde, înainte cu vreo cincizeci de ani localnicii alcătuiau 90 la sută din clientela pub-urilor, la ora actuală ei alcătuiesc în proporție de 90 la sută personalul servant al localurilor de tot felul.

Al doilea noroc al orașului irlandez Ennis este faptul că se află aproape de estuarul fluviului Shannon către Oceanul Atlantic. Asta explică de ce plouă atât de mult la Ennis, mai ales către seară… E ora când de voie, de nevoie, vizitatorul intră urgent într-un restaurant, într-o bodegă, într-un bar.

Pe noi ne-a atras, într-un amurg de ploaie mocănească, o ușă grea, de fier forjat, pe care era atârnată o firmă modestă dar simpatică: Cafeneaua poeților.

Irlanda a dat mulți poeți și scriitori… M-am așteptat ca de pe pereții localului să mă privească chipuri celebre: George Bernard Shaw, Oscar Wilde, O Neill, Samuel Becket, Sean O Casey, Jonathan Swift… Niciunul nu se afla însă în seara acea la Ennis. Mi-am zis că probabil cafeneaua e frecventată de poeți locali și i-am pus această întrebare chelneriței.

Mi-a răspuns că nu are cunoștință de așa ceva, nu crede că în oraș ar exista poeți, dar se va interesa la șef. Proprietarul s-a dovedit amabil, s-a așezat la masa noastră și ne-a propus să bem în sănătatea dușmanilor dușmanilor noștri. Ideea mi s-a părut foarte cuminte. În continuare, domnul Malloney, proprietarul, ne-a mărturisit mirarea lui. Pentru că suntem primii clienți care, de când există crâșma, au crezut că denumirea obligă la ceva. Putea foarte bine să se cheme Gâsca de aur sau Inorogul verde și nimeni n-ar fi avut nici o pretenție câtă vreme berea era bună, de la butoi.

——————————

Dr. Dorel SCHOR

Tel Aviv, Israel

14 martie 2019

Adrian ARDELEAN: La început de iunie 2019 localitatea Florești-Cluj va fi invadată de ProDiaspora

Atențiune, atențiune, nu ignorați acest comunicat. Urmează un anunț important pentru țara!!! La începutul lunii iunie a.c., un puternic desant al presei din diaspora românească va invada localitatea Floreşti (judeţul Cluj). Acțiunea este una atent coordonată, astfel încât echipele de desant vor ajunge practic simultan, deşi vin de pe toate continentele lumii… Având în vedere că acţiunea diasporei romaneşti este organizată în colaborare cu Primăria Floreşti, practic ea este sortită unui succes absolut sigur, aşa că orice opoziție a florestenilor (sau clujenilor) este zadarnică. Singura opţiune valabilă este participarea cu mic – cu mare la eveniment, cu „ameninţarea” din partea organizatorilor că n-o să vă pară rău!

Detalii şi coordonate de contact în cele ce urmează: Avem deosebită plăcere de a vă invita sâmbătă, 8 iunie 2019, ora 18:00, la spectacolul organizat de Radio ProDiaspora și Asociația ProDiaspora din Germania, în colaborare cu Primăria din Florești (Cluj). Evenimentul, intitulat „Români pentru români”, dorește să facă cunoscute publicului clujean (și nu numai) valorile culturale ale românilor din diaspora și să prilejuiască sărbătorea celor 10 ani de la înființarea postului de radio, oferind un spectacol din partea echipei Radio ProDiaspora.

Cu această ocazie va fi lansată și cartea „10 ani de Radio ProDiaspora”, o carte scrisă de toți cei care fac parte din echipă, dar care cuprinde și rânduri venite de la românii de succes din diaspora. Editor al cărții este scriitorul și publicistul George Roca, din Australia. La spectacolul din iunie vor participa colegi și prieteni ai postului de Radio Pro Diaspora din România, Olanda, Belgia, Portugalia, Germania, Africa de Sud, Australia, SUA și Canada.

Organizatori:

– Asociația ProDiaspora din Germania;

– Radio ProDiaspora;

– Primăria Florești (Cluj).

Vă așteptăm alături de noi!

Contact: e-mail: conducere@prodiaspora.de

Cine este şi ce vrea Radio ProDiaspora?

Acum zece ani, doi oameni intreprinzători, Ecaterina Câmpean din București şi Robert Landmann din Germania, au pus bazele unui radio on-line făcut „De, cu şi pentru  românii din diaspora”. Şi cum putea să se numească acest post de radio altfel decât „Radio ProDiaspora”? Astfel, Ecaterina şi Robert au fost un fel de „Adam şi Eva” ai acestui post de radio, iar misiunea lor a continuat să semene cu cea a strămoşilor noştri biblici, pentru că au „înmulţit” echipă (bine, nu prin aceleaşi metode ca şi Adam şi Eva, desigur)…

De la cei doi membri fondatori iniţiali, astăzi, echipa numără mulți realizatori și colaboratori inimoși (și talentați desigur!) răspândiţi practic pe toate meridianele globului (România, Olanda, Belgia, Portugalia, Germania, Canada, Australia, SUA,…). Iar dacă în mai 2009, la naşterea sa, Radio ProDiaspora era mai degrabă un „vis”, astăzi el a devenit „Un radio de VIS”, adică „Viaţa, Iubire, Speranţa”, o deviză a echipei noastre.

Mare parte dintre aceștia sunt ziarişti (sau foşti ziarişti), scriitori, profesori, interpreţi de muzică de cele mai diverse categorii. Ei realizează (cu pasiune!) emisiuni săptămânale pe diferite teme, pe care le difuzează on-line în format LIVE, şi totul – reţineţi – neremunerat. Iar asta, aşa cum îi place Ecaterinei Câmpean să spună, nu pentru că munca lor n-ar avea valoare, ci dimpotrivă, pentru că este nepreţuită!

Ce fel de emisiuni oferă Radio ProDiaspora?

De la cele informative, trecând prin cultură, sănătate, divertisment, unele destinate publicului matur, altele oferite mai degrabă copiilor (cu realizatori „de vârsta lor”!), totul încadrat în transe orare în funcţie de preferinţele ascultătorilor şi (desigur) disponibilităţile realizatorilor, într-un format cât mai atractiv. Totul asezonat cu multă muzică, astfel încât nimeni să nu se plictisească ascultând Radio ProDiaspora! E locul să spunem aici ca fiind un radio on-line, el poate fi (şi este) ascultat oriunde în lume, iar căile pe care se poate face efectiv acest lucru sunt multiple!

De la transmisiunea radio la textul scris nu e mult, aşa-i? Ei bine, ProDiaspora a făcut şi acest drum, scoţând (începând cu anul 2011) şi o revistă numită „ProLitera” materiale scrise precum: informaţii, eseuri, interviuri, poezie, totul sub conducerea redactorului-şef, scriitorul şi publicistul româno-australian George Roca.

Iar dacă am ajuns la George Roca, să mai precizăm că el este şi editorul unei viitoare cărţi aniversare, care va fi lansată la începutul lunii iunie, cu ocazia întâlnirii  şi spectacolului de la Floreşti (Cluj). Cartea, care se numeşte (absolut „neaşteptat” şi totalmente „imprevizibil”…) 10 ani de Radio ProDiaspora”, este o prezentare a membrilor – actuali şi foşti – ai echipei radio-ului, precum şi gânduri/comentarii primite de la ascultătorii fideli ai emisiunilor Radio ProDiaspora sau ale unor români de succes in afară perimetrului național al României.

Pentru cei curioşi de detalii tehnice şi organizatorice, precizăm că Radio ProDiaspora are licenţa plătită la zi (în Germania), şi se autosusţine financiar în principal prin contribuţia financiară a membrilor săi. Nu este exclusă (ba este chiar dorită) atragerea publicităţii sau a sponsorizărilor în emisiunile noastre, dar acest lucru nu este foarte uşor de realizat, în condiţiile în care toată activitatea postului este bazată pe voluntariat şi pe timpul liber al realizatorilor…

Între timp, o să continuăm să realizăm şi să vă oferim emisiunile Radio ProDiaspora, pe care vă invităm să le ascultaţi. Sunt din ce în ce mai bune şi mai atractive, de la o zi la alta. Nu sunt perfecte, pentru că dacă le-am face perfecte nu am mai putea să creştem în zilele următoare, ori noi vrem săcreștem calitatea permanent.

Audiţie plăcută! Dacă emisiunile Radio ProDiaspora vă plac, recomandaţi-le prietenilor. Dacă nu, recomandaţi-le duşmanilor! Dar atenție! Ascultarea postului de Radio ProDiaspora dă dependenţă! Să fie într-un ceas bun,  să ne auzim bine și de bine!

–––––––-

Adrian ARDELEAN

Montreal, Canada

14 martie 2019

Adrian LĂZĂRESCU: Și totuși împreună

Și totuși împreună

 

Știi? Noi doi vorbim aceeași limbă
într-o carte.. Suntem parcă despărțiți
doar în silabe și nu putem ajunge
unul la altul, decât dacă lumea
ne rostește împreună..
E ca și cum ne-am ține de mână
de-a lungul unui întreg zid
văzut de departe, tocmai de pe Lună..
de acolo de unde Pământul
e încă albastru, scăldat de jur
împrejurul irisului tău
– citindu-ne dintr-o carte,
în care nu ne-am putea înțelege
decât unul pe altul,
dincolo de orice cuvânt
despărțit pe veci, în silabe…

–––––––––-

Adrian LĂZĂRESCU

Galați

14 martie 2019

Florin-Cezar CĂLIN: Noi apariții editoriale

Am primit volumele de versuri de la tipografie. Mulțumesc din suflet editurii Contraste culturale, editoarei Izabela Tănasă, domnului Arthur Weber pentru copertă și redactarea computerizată a cărților. Adevărați profesioniști.

Cine dorește ultimele două volume apărute să mă contacteze în privat pentru detalii și lămuriri.

AȘA ARATĂ ULTIMELE MELE DOUĂ VOLUME, APELAȚI CU ÎNCREDERE LA SERVICIILE EDITURII.

—————————————

Florin-Cezar CĂLIN

14 martie 2019

 

*Nota redacției: Felicitări autorului!