Mariana POPAN: Nourii gândului

Nourii gândului
O pasăre rănită poate fi
De alta vindecată,
Cum de-un delir acest destin
Pe calea dreaptă e chemată.
E greu şi drumul, ca şi gândul,
Cum zi de zi noi ne simţim
Mai liberi şi uşori ca vântul.
Trăind iubim, iubind trăim.
Fiinţele din noi există.
Puterea lor e gândul meu
Când lumea veselă e tristă
Rămână ce a fost mereu.
Un sentiment nu-i de cerşit.
E sentimentul existent.
E-aici.În sufletul rănit,
De un trecut impertinent.

———————————-

Mariana POPAN

Baia Mare    

Mia UNGUREANU: Poeme

De-aș fi cu tine

 

Aș vrea la răsărit de soare lângă val de mare…
Sub orizontul zărilor deschise…
Purtată-n vânt asemeni unei boare.
Aș vrea să-ți dau o dulce sărutare,
Dând frâu speranțelor de mult ucise.

Aș vrea să-ți fiu cuvânt de mângâiere…
Spre asfințit când mulcom vântul bate.
Să suie-n suflet slava de-nviere…
Cuprins de dor, să uiți că sunt departe.
Mă strânge-n brațe cu a ta putere!

Cu tine inima mi-ar fi ușoară,
M-aș pierde-n ochii tăi de fericire.
Eu te-aș veghea în fiecare seară,
Cu tine viața mea ar fi, Iubire..
N-aș vrea să fiu , banală amintire!

22 iulie 2019

 

Prea târziu

Continue reading „Mia UNGUREANU: Poeme”

Irina-Cristina ŢENU: Singurătate de safir (poeme)

Sunt lumină ce-ți scaldă așteptarea

În valuri răscolitoare de secunde moarte.

Sugrum un întuneric ce mi-a devenit sclav,

Îl prefac în raze de viață, impuls să îți trimit

Pe calea rătăcită în timp primăvăratec

Ce drum spre mine caută.

Sunt o clipă de imaginație, pictez

În mine, pe șevaletul simțirii, chipul tău

În nuanțe curcubeice de amintire,

Dau formă unui drum prin inima ce și-a făcut

Din trupu-mi o fortăreață de gheață.

Doar tu o poți topi, cu un pas de vei alinta

Sigurătatea mea de safir.

 

 

Vino

 

Vino, îmi întind aripile către tine,
Mă predau ție, visare încărunțită în mine, sunt roaba ta.
Fă-mă pană de vis, du-mă în paradis, fă-mă iubire în amurg,
În curcubeu de ropote prin inimă să curg.
Ascultă-mi glasul surd,
Pe câmpia-ți verde, vie, vreau să zburd
De mână cu valul ce-mi mângâie simțirea abia ieșită
Din sufletu-mi ce râvnește s-atingă nemurirea.
Vino, cuprinde-mă, să simți cum curge prin mine
Dulcea văpaie cu care mă îmbăt zi de zi.
Vino, să ne îmbatăm împreună cu gustul divin al iubirii din noi,
Ce moare și renaște precum valul pe țărmul rece.
Vino, potolește-mi iarna din mine și dăruiește-mi vara din tine.
Mângâie-mi pletele reci, alintă-mi ochi pustii, soarbe-mi tăcerea nefirească,
Sunt doar a ta, asfințit ce-mi învălui trupul smerit.
Sunt roaba ta, visare cu chip multicolor,
Vino…
Continue reading „Irina-Cristina ŢENU: Singurătate de safir (poeme)”

Anatol COVALI: Poeme

Oglinda

 

Mi-amintesc că mi-ai dat o oglindă
şi mi-ai spus surâzând drăgăstos:
Să o prinzi de a inimii grindă
şi privind-o să spui: Sunt frumos!

M-am uitat la-nceput, dar deodată
am uitat că există-ntr-un cui.
Doream doar ca menirea-mi să poată
să se urce pe-al ţelului grui.

Şi-au trecut anii-n iureş pe lângă
al meu vis care printre căderi
a-nvăţat să suspine, să plângă
după tot ce frumos a fost ieri.

Şi-ntr-o noapte oglinda mi-apare
într-un gând obosit de târziu
şi privind-o, cu tristă stupoare
am şoptit: Cine eşti? Nu te ştiu!

26 iulie 2019

 

 

O VIAŢĂ NOUĂ

 

Du-te tristeţe. Nu se mai poate
să-mi stai în gânduri şi să suspini,
când al tău suflet, cu răutate,
însămânţează-n inimă-mi spini !

Pleacă durere. Cât să reziste
trupul în care te zbengui des,
când decolează de pe-a lui piste
lacrimi din care fulgere ies?

Daţi-vă-n lături spaime bizare,
căci locu-mi nu e printre căderi.
Inima-mi este mistuitoare,
Sufletul plin e de adieri.

O viaţă nouă vreau în cotururi.
Sper ca-n esenţe s-aud pulsând
imaculate, splendide-azururi
unde să bântui din când în când .

25 iulie 2019

Continue reading „Anatol COVALI: Poeme”

Ioan MICLĂU GEPIANUL: Versuri

TOIAGUL LUI MOISE!

(Varianta nouă)

 

Doar un semn făcu Profetul și se despica o mare,

Iar prin zid înalt de ape se desprindea o cărare,

Căci din spate moartea aprig gonea neam israelit,

Însă Domnul viu promise să îi scoată din robit!

 

Iar când pe o stâncă seacă Moise-al lui toiag îl pune,

Deodată izvor dulce se porni a curge-n spume,

Și-a băut tot Israelul, lacom viața să-și îndrepte,

Căci deasupra lor văzură protejarea mânei drepte!

 

Emigrând drum lung bătuta-i, neam ales, an după an,

Ca să vezi făgăduința mănoasă din Canaan;

De te-ai rătăcit adesea ori cu gând de răzbunare,

Călcând drumul cel pietros, tu găseai din nou salvare!

 

Iar noi, azi, având în Țară un pământ canaanean,

Avem calea și izvorul, calea dreptului uman!,

Și-ngrijind toiagul limbii, strămoșeasca noastră Limbă,

În Carpații românești izvorul să se desprindă!

 

Căci e timpul azi Române, fiu de nobilă sorginte,

În frăție-n lumea mare și sub semnul Crucei Sfinte,

Să urmăm toiagul limbii, căci e sfânt, neostenit,

Ia aminte de pustiul și de neamul cel robit!

 

Neamul nostru să trăiască! Vârfurilor ce conduc,

Li se cer săși deie mâna pe cărările ce-apuc,

Astfel sub Toiagul Limbii implorăm, dar cu grăbire,

Guvernanții să ridice a ei farmec și-a ei veșnică unire!

 

Peste poli, peste tropice iar Luciafărul răsare,

E al nostru Eminescu pe-a sa limpede cărare,

A lui Duh în inimi crește turma viselor de aur,

Să le paștem cu Hristosul și cu-a Limbii toiag faur!

 

7/7/2019

 

 

ENDURANCE

(The ghost ship)

 

Weddell Sea, Weddell Sea,

Can you tell the older story

And remember Polar nights,

When it-s run the tragic glory?

 

Weddell Sea, Weddell Sea,

Why you between icebergs wall,

Crashed beauty Endurance?

In a winter night at Pole!

 

Dark, with minus fifty-cool,

Hell of Pole Magnetic Storm,

There Frank Hurley brave man,

The hero of Glebe born,

 

Took with camera al story:

Endurance, Endurance,

The tall ship and the gost ship,

You are glory, remembrance!

 

Weddell Sea, Weddell Sea,

There was taller iceberg blocks,

As a ghost of Antartica,

The wind blow terible knots!

 

Continue reading „Ioan MICLĂU GEPIANUL: Versuri”

Dorel SCHOR: Partea leului – Logica

 

*  Nicăieri nu este mai bine decât în altă  parte.

*  Un idiot bogat este considerat, în  primul rând, bogat. Un idiot sărac este considerat, în  primul rând, idiot.

*  Cine nu-i iubeşte pe proşti are  tare mulţi duşmani.

*  Nu poţi muşca apa.

*  Problema asta mă depăşeşte, e  mult prea mică pentru mine.

*  Rataţii sunt plătitorii de  rate.

*  Politician e unul care strigă.  Diplomat e unul care tace.

*  Dreptate e asta? Eu alerg şi el ajunge!?

*  La egală distanţă între Polul Nord şi  Polul Sud se află Interpolul…

*  Partea leului o ia leoaica.

*  Nimeni nu-i modest degeaba.

*  Cele mai mari moşteniri le primesc, de  regulă, oamenii bogaţi.

*  Cine nu ştie să facă nimic e gata  să facă orice.

*  O memorie prea bună nu lasă destul  loc noutăţilor.

*  El e purtătorul de cuvânt. Ea e  purtătoarea de cuvinte…

*  Vorbim despre sănătate mai  ales când suntem bolnavi.

*  Prietenul la nevoie te cunoaşte.

*  Nici un profesor de logică nu a  ajuns prim-ministru.

*  Un musafir care pleacă este  întotdeauna binevenit.

Continue reading „Dorel SCHOR: Partea leului – Logica”

Mircea Dorin ISTRATE: Poeme

MINCINOSUL  SOL

 

 

Sunt mesagerul vostru spre ceresc,

Trimis solie ca să povestesc

Cum  încă neamul nostru mare,

De lucrui rele, bune, fosta-n stare.

 

Și ce să spun, că sunteți de nimica?

Și nici măcar nu vă încearcă frica

Atunci când îmbiați de mari păcate

Nu stați o clipă-n loc, le faceți toate?

 

Că ați uitat că raiu-i în ceresc

Și nu în colțul vostru de lumesc?

Că doar trecând de sfânta judecată

Avea-ve-ți drept la rai, ca o răsplată.

 

Că ați uitat de neam, de-a noastră țară

Și numele îi faceți de ocară?

Că  sunteți lași, nemernici, trădători,

Vândute Iude, veșniciți datori?

 

Că banul e stăpânul vost’ de-acuma

Și pentru el vă vindeți țara, muma?

Că nu mai e în voi pic de voință

Și veștedă vă e cea conștiință?

 

Că-mi sunteți de acum o biată turmă

Și-ncet se șterge slaba voastră urmă?

Că n-aveți baci în fruntea voastră fie

Vă scape de păcat pe veșnicie?

*

Cum toate astea și-ncă alte multe

Cerescul Domn să vrea să le asculte?

Că de le spun s-o umple de mânie

Și vai de-al vostru suflet o să fie.

 

Mai bine voi minții și cu-n păcat

Vă scap pe toți, că poate-o-i fi iertat,

Iar de-mi va da o veșnică osândă,

Pentru voi toți, mi s-o părea că-i blândă.

 

 

ÎNȚELEPTUL   PUSTNIC

 

La schitul învechit de lungul timp,

Acolo sus pe munte, ca-n Olimp,

Monahul înțelept uitat de viață

Își tot înșiră zilele-i pe ață.

Continue reading „Mircea Dorin ISTRATE: Poeme”

Eleonora SCHIPOR: Savantul Ilie Popescu sărbătorit la Salonul de carte din Storojineț

Ceremoniile dedicate celor 8 decenii de viață a binecunoscutului patriot bucovinean Ilie Popescu continuă.

De data aceasta ne-am adunat cu toții la frumoasa și spațioasa bibliotecă raională din Storojineț.

         Aici, în prezența bibliotecarilor din întreg raionul, dar și a numeroșilor oaspeți și invitați a avut loc Salonul de Carte, dedicat de astă dată savantului bucovinean cu renume mondial (or, se află cum spuneam întru-n material precedent introdus în Enciclopedia marilor personalități ale lumii), domnului Ilie Popescu, ajuns la vârsta frumoasă de 80 de ani.

         În sala de lectură unde ne-am adunat, a fost amenajată de către lucrătorii bibliotecii o mică expoziție cu doar câteva din cele 31 de cărți apărute până acum, și câteva materiale din ziare.

         Rând pe rând vorbitorii s-au referit la drumurile vieții, munca, realizările, cărțile, publicațiile, dar și activitatea domnului profesor în cadrul Societății regionale „Gologota”.

         Printre vorbitori îi vom menționa pe domnii Vasile Hoțuleac, adjunctul șefului Administrației raionale de Stat Storojineț, Petro Brijac, adjunctul șefului Comunei decentralizate Storojineț, care în afară de felicitări și cuvinte de laudă, i-au înmânat octogenarului nostru foi de laudă și buchete de flori, menționând ambii faptul că asemenea oameni sunt o mândrie pentru raionul nostru.

         Cu frumoase cuvinte și mulțumiri pentru ceea ce a făcut și face cu atâta dăruire de sine, pentru literatura și cultura română, dar și memoria neamului nostru domnul Ilie Popescu, s-a adresat în fața celor prezenți și domnul Ministru Consilier al Consulatului General al României la Cernăuți Edmond Neagoe. Domnia sa a transmis mai întâi un mesaj din partea doamnei Consul General Irina loredana Stănculescu, care doar cu câteva zile în urmă l-a felicitat pe sărbătorit la manifestările de la Cernăuți. Domnul Edmond Neagoe s-a referit în relatarea sa la drumurile vieții, la crucile ridicate și parastasurile organizate prin satele noastre bucovinene de neobositul domn Ilie Popescu, vorbind pe scurt și despre publicațiile sale atât în domeniul științei, cât și în memoria celor ce au avut de suferit de pe urma teroarei roșii. I-a înmânat și el un mic premiu bănesc sărbătoritului, ca un stimul material pentru munca sa neobosită

         Felicitări, cuvinte de laudă, aprecierile cuvenite pentru munca de o viață i-au adresat sărbătoritului în limbile ucraineană și română doamna Ivona Lughina – directoarea Sistemului Centralizat al bibliotecilor din raionul Storojineț, Elena Mihai – directoarea Sistemului Centralizat al bibliotecilor din raionul Herța, Maria Dovgani – adjunctul directorului bibliotecii științifice regionale în numele lui Mihailo Ivasiuc, Irina Davidciuc – șefa secției de cultură a raionului Storojineț, Tatiana Covban – colaboratoare a bibliotecii raionale, fostă directoare a acestei instituții timp de 31 de ani.

         De la o asemenea manifestare importantă nu puteau să lipsească și oameni talentați ai ținutului nostru. Printre ei se numără și traducătorul, poetul, ziaristul, prietenul de o viață și tot octogenarul sărbătorit în acest an, domnul Mircea Lutic. Domnul Lutic i-a mulțumit în public și pentru cartea ce i-a dedicat-o domnul Ilie Popescu anul trecut, la fine citindu-i și o poezie. Tânăra poetă, pictoriță și ziaristă Doina Bojescu a menționat faptul că a avut fericirea să fie în timpul anilor de studii la Universitatea cernăuțeană studenta domnului profesor, păstrând în memorie lecțiile și povețele pe care le-a dat studenților săi timp de 44 de ani, cât a muncit la catedra de filologie română și clasică. Domnul Vladimir Acatrini – Președintele Uniunii Bibliotecarilor români bucovineni i-a înmânat o Diplomă din partea Filialei-Cernăuți a Asociației Creștine de binefacere ASCIOR, al cărui membru este și domnul doctor docent Ilie Popescu, revista „Orizonturile Bucuriei” unde este vorba despre deschiderea în toamna anului trecut a Filialei la Cernăuți. Personal, am vorbit pe scurt despre consătenul nostru, despre familia sa care a îndurat amarul deportărilor, despre cărțile pe care le-am prezentat de-a lungul anilor pe paginile ziarelor noatre bucovinene în limbile română și ucraineană, despre cartea „Ilie Popescu – omul, savantul, patriotul”, scoasă de sub tipar acum 5 ani, când Domnia sa a împlinit 75 de ani. De asemenea am menționat faptul că este primul cetățean de Onoare al satului natal Pătrăuții de Jos, și că în luna august îl vom sărbători și în incinta bibliotecii locale de la baștină. Tuturor celor prezenți le-am oferit ziare, cărți, reviste  cu materiale semnate de mine personal, arătând de asemenea și recentele mele publicații apărute în ziarele „Zorile Bucovinei”, „Libertatea Cuvântului”, „Vidrodjennia”, cu articolele și fotografiile despre renumitul meu consătean.

         Cuvântul i s-a oferit domnului Ilie Popescu, care pe scurt a vorbit despre toate: copilăria grea umbrită de amarul deportărilor, dar și dorința da trăi, învăța, a vorbit despre lucrarea de doctorat, munca la catedră, lucrările științifice, publicațiile, cărțile, activitatea intensă desfășurată ca preșdinte al Societății regionale „Golgota”, participarea la Conferințe, Simpozioane, prezentări de carte, manifestări literar-culturale, comemorative. A menționat faptul că până în prezent cu sprijinul și susținerea unor oameni de bună credință, dar și cu efort propriu  a ridicat 9 cruci comemorative în diferite localități, a 10-ea urmând să fie sfințită în timpul apropiat. A mulțumit tuturor pentru prezență, felicitări, promițând că și în continuare speră că ne va mai bucura cu unele publicații, și chiar noi cărți. Pe scurt s-a referit la cartea apărută cu prilejul jubileuliui de 8 decenii de viață „Răsfoind paginile vieții”.

         Cea de a doua parte a Salonului de carte i-a găzduit și de astă dată pe oaspeții dragi de la Suceava, care au venit cu noi cărți, reviste, almanahuri, ziare atât pentru sărbătorit, cât și pentru bibliotecile din raionul respectiv.

         Pentru început a vorbit domnul Gabriel Cărăbuș, directorul bibliotecii județene Suceava în numele lui I. Gh. Sbiera, care s-a referit la importanța și rolul acestor saloane de carte, datorită colaborării intense între cele două biblioteci – cea de la Suceava și cea de la Cernăuți. Domnia sa i-a făcut și o invitație domnului Ilie Popescu la b-ca din Suceava pentru a prezenta mai detailat și acolo cărțile, lucrările, activitatea sa publică în cadrul societății regionale „Golgota”.

         Ca întotdeauna a venit cu cărți atât pentru sărbătorit, dar și pentru b-ca din Storojineț, doamna Doina Cernica, scriitoare, publicistă, ziaristă la săptămânalul „Crai Nou” din Suceava, o bună prietenă a noastră a nordbucovinenilor, felicitându-l din suflet pe sărbătorit.

          Doamna Elena Pintilie, bibliograf la biblioteca „I. Gh. Sbiera” în afară de cuvintele calde adresate domnului profesor a făcut și o scurtă prezentare a celui dintâi album dedicat cărturarului I. GH. Sbiera, cât ș celui mai recent număr al revistei bibliotecii „Revista Scriptum”.

         Doamna Mihaela Buculei, redactor la Radio România Actualități a vorbit puțin, promițându-le tuturor că va vorbi mai mult despre acest eveniment în emisiunile sale radiofonice.

         Prezent la manifestarea literară a fost și domnul Sorin Serghie, lucrător al bibliotecii județene.

         Le mulțumim frumos oaspeților din Suceava pentru că vin întotdeauna cu plăcere și cu noi cărți și apariții editoriale la saloanele de carte din Bucovina noastră.

           Continue reading „Eleonora SCHIPOR: Savantul Ilie Popescu sărbătorit la Salonul de carte din Storojineț”

Baki YMERI: Mariana Grigore&Simon Jack – Sufletul Cuvintelor /Shpirti i fjalëve, Amanda Edit Verlag Bucureşti (2019)

Lumea se înţelege cel mai bine prin sufletul poetului. Volumul respectiv este o contribuție deosebită care crează poduri de prietenie între două limbi, doua țări,  două popoare și două culturi. Mariana Grigore și Simon Jack și-au creat profilul lor literar, primul cu poeme bilingve în limbile română și albaneză, iar cel de al doilea prezent în carte cu poezii în limba română.

***

Bota kuptohet më së miri përmes shpirtit të poetit. Vëllimi respektiv, me dy autorë, është një kontribut i veçantë që krijon ura miqësie ndërmjet dy popujve, dy vendeve, dy gjuhëve dhe dy kulturave. Mariana Grigore dhe Simon Jack e kanë krijuar profilin e tyre letrar, i pari me poezi bilingve (rumanisht-shqip), kurse i dyti prezent në këtë libër  me poezi në gjuhën rumune.

Traducere de: Baki Ymeri

Mioara BACIU: Poesis

Clipă de neuitare

 

Când inima lui
i-a-mbrățișat suspinul,
Sufletul ei
s-a transformat în lebădă
lunecând pe-o lacrimă …

C-o zbatere de aripă
a atins țărmul
rănindu-și clipa
de neuitare …

 

În mersul ei grațios

mai șchioapătă, uneori,

însă, nu a uitat să zboare

și să renască

iar și iar….

 

 

Mărturisire în amurg



Adio-ți spun, iubite, cu inima rănită
Prea multe-am îndurat de când ne știm
Ce-a fost frumos s-a stins într-o clipită
Păreri de rău, in van, acum, rostim.

Nu poate, clipa, zidul să îl sfarme
Nici măcar versul nu ne mai unește
Suntem captivi în propriile karme
Destinul nemilos ne pedepsește.

De-a fost sau nu, iubire-adevărată
Ne vor răspunde frunzele de tei
Ce-or netezi cărarea-îndurerată
De pașii tăi pierduți în pașii mei…

Continue reading „Mioara BACIU: Poesis”