Roman semnat de Al. Florin Țene[1]
Al. Florin ȚENE se află la al patrulea roman, despre viața unor scriitori români văzută ”între realitate și poveste”: Gib Mihăescu, Ion Minulescu, Alexandru Macedonski și, iată, Radu Gyr. Sunt biografii romanțate în care ”scriitorul polivalent” cu 84 de cărți publicate reconstituie, într-un mod original, viața și activitatea scriitorilor pomeniți mai sus. Sub titlul ”Întoarcerea din cruciadă”, preluat de la un poem, Al. Florin Țene romanțează viața poetului Radu Gyr, unul dintre cei mai controversați scriitori, a cărui activitate publică (și politică) este legată de mișcarea legionară din perioada interbelică. Prefațatorul romanului, Ionuț Țene, amintește că, prin 1968, tânărul critic literar Nicolae Manolescu includea într-o antologie de poezie română modernă căteva poeme de Radu Gyr, pentru care cele două volume antologice au fost retrase din circuitul public și distruse, nu înainte ca vreo câteva sute de exemplare să fie vândute. A fost un prim semnal că liricele sale (ex.”Ridică-te Gheorghe, ridică-te, Ioane”) merită atenția literaturii române contemporane. Prefațatorul susține că Radu Gyr ”este un poet major al secolului XX, a cărui operă literară trebuie reconsiderată și analizată în cheia comenatriului critic și literar, nu ideologic”. Totodată ”versurile nu erau de salon și nici cu metafore de bibliotecă, ci plămădite cu sânge și multă suferință”. Gyr e ”poetul universului concentraționar”, definind ”poezia creștină autentică și universală”. Cu toate aceste corecte aprecieri, liricele lui Radu Gyr devin cunoscute public abia în jurul anilor 2000.
Romanul dedicat poetului legionar prezintă ”realitatea”, în sensul în care Radu Gyr a publicat vreo zece volume antum (Liniști din schituri, Cerbul de lumină, Cununi uscate, Poeme de război ș.a.), precum și alte volume postume, cum ar fi Crucea din stepă, Poezii din închisori, Poezii, I – III, Sângele temniței stigmate, Ultimele poeme. Scriitorul s-a născut în 1905, la Câmpulung Muscel, a fost universitar, demnitar politic în guvern legionar, adept al lui Corneliu Zelea Codreanu, autorul Imnului Gărzii de Fier și ideolog al acesteia, împreună cu Nae Ionescu. A făcut închisoare mai mult de jumătate din anii vieții, dar moare acasă, în 1975, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu catolic din București. Cele de mai sus le aflăm din cartea lui Al. Florin Țene, al cărui stil de biografiere înlesnește accesul cititorului spre activitatea spectaculoasă, dinamică și complexă a unui intelectual și creator din generația lui Mircea Eliade, Lucian Blaga, Petre Țuțea, Nichifor Crainic sau Alexandru Sahia.
Viața lui Radu Gyr ”între realitate și poveste”, subtitrează autorul! Câtă realitate și câtă poveste se regăsește în romanul ”Întoarcerea din Cruciadă”? Croșetarea ”poveștii” în jurul ”realității” constituie schema de îmbinare a adevărului cu imaginația, ceea ce ar motiva un cititor onest să despartă cele două fire narative pentru înțelegere. Autorul respectă adevărul despre viața și activitatea scriitorului Radu Gyr, dar îl ambalează într-o haină imaginativă, pentru atractivitate și pentru culoare beletristică. Impresia mea este că partea imaginativă se configurează în relatarea (foarte frumoasă și elegantă a vieții de familie, prin care ponderează emoționalitatea romanului), a dragostei pentru Flora, soția sa, pentru Simona, fiica lor. Secvențele de intimitate sunt o insulă de fericire și împlinire afectivă, cărora Al. Florin Țene le întreține tonusul optimist, prin arta dialogului, a relatării și a încrustării în semantica vieții a valorilor sentimentale, a nobleții certificată de virtute. Entuziamul vieții private umple clipele de fericire, atât de potrivite pentru echilibrarea presiunii politice alimentată de neliniști și nesiguranțe. Viața publică era amprentată de puternice pasiuni politice și de orgolii pătimașe. Împreună cu alți intelectuali, Radu Gyr îmbracă verdele legionar, implicându-se într-un proces complex de declinare a politicilor vremii și de conjugare a politicienilor, angajați în ”modernizarea” democratică a actului de conducere. În acest proces, se intersectează personalități cunoscute de la N. Iorga la Carol al II-lea, de la Madgearu la Codreanu, de la Antonescu la Sima, dar și Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Octavian Goga, Nichifor Crainic, Ion Pillat, Ion Barbu, Petre Țuțea, Valeriu Anania, Nae Ionescu, M. Sebastian, Dumitru Stăniloae, Constantin Noica. Scriitorul Al. Florin Țenea construiește narația pe o altă perspectivă de analiză a vieții politice și a interferenței acesteia cu activitatea literară. Bazându-se pe citate selectate, romancierul apreciază că ”mișcarea legionară își are temeiuri naționale și ortodoxiste”, iar poetul Radu Gyr – ”un poet patriot desăvâșit”, ”un mare intelectual”, ”cântărețul oficial al Gărzii de Fier”, ”cel mai mare poet român, după Eminescu”, ”poetul neamului românesc”, ceea ce nu exclude impresia de exagerări.
Continue reading „Prof.univ.dr.Anton ILICA: Întoarcerea lui Radu Gyr din cruciadă”
Lumina demonică se întoarce în întuneric pierzător. Întocmai se poate spune și despre “lumina” firii omenești căzute. Cel care lucrează după “lumina” firii omenești este plin de părere de sine, de cugetare semeață și el e plin de ură și dorință de răzbunare față de cei care ar cuteza să nu dea ascultare celor de el zise. În fapt părerea de sine este o stare demonică. Omul, mânat de cugetare trupească și lumească, nu poate judeca drept, nici despre stare lui lăuntrică și nici despre cea a aproapelui. El judecă după sine însuși, fiind căzut în “autopistie”, credință de sine, sau, mai rău, autolatrie, închinare de sine. El judecă, fiind înșelat, după iluzii şi păreri și iarăși trebuie repetat, că singurul lucru pe care îl poate oferi necuratul este iluzia mincinoasă.
„Cine a văzut un răsărit de soare