Germaine DROOGENBROODT: Tribute to Paul Celan (poems)

 

English translation in collaboration with Stanley Barkan
Spanish translation in collaboration with Rafael Carcelén
French translation by Elisabeth Gerlache
Romanian translation by Gabriela Căluțiu Sonnenberg

 

 

 


NIGHTTIME

at the eastern window
the tiny wandering figure of emotion

now appears to him” (Paul Celan)

 

Along the branches of the trees
the darkness ascends now,
and the evening,

dying a thousand deaths
condenses into night
adorning with its black veil
the twinkling light,
the shards of the day.

 

At the window of my room
as vain beacon burns—
the electric light.

–––––

*(Palpable Absence)

 

TIEMPO DE LA NOCHE
„en la ventana de Oriente
se asoma al tiempo de la noche la estrecha
silueta caminante del sentimiento”
(Paul Celan))

 

Por las ramas de los árboles
sube ahora la oscuridad,
y la tarde, muriendo mil muertes,
se condensa en noche,

adorna su vela negra
con luces titilantes:
fragmentos de día.

En la ventana de mi cuarto
prende, cual faro inútil,
la luz eléctrica.

–––––

*(Palpable como la ausencia)

 

NACHTTIID

„am östlichen Fenster
erscheint ihm zur Nachtzeit die schmale
Wandergestalt des Gefühls”
(Paul Celan)

 

Langs het takwerk der bomen
klimt nu omhoog het duister,
en de avond,
die duizend doden sterft,
verdicht nu tot nacht
die haar zwarte sluier siert
met tintellicht:
de scherven van de dag.

In het venster van mijn kamer
brandt als vergeefse baken
het elektrisch licht.

–––––

*(Tastbare afwezigheid)

 

TEMPS DE NUIT

„à la fenêtre orientale
lui apparait pendant la nuit l’étroite
figure errante du sentiment”
(Paul Celan)

Le long des branches d’arbres
grimpe à présent l’obscurité,
et le soir,
mourant de mille morts,
s’épaissit jusqu’à la nuit
qui orne son voile noir
de lumières scintillantes :
les éclats du jour.

A la lumière de ma chambre
brûle tel un phare inutile
la lumière électrique.

–––––

*(La figure errante du sentiment)

 

TIMP DE NOAPTE

„la fereasta dinspre Răsărit
îi apare pe timp de noapte îngusta
siluetă trecătoare a sentimentului”
(Paul Celan)

 

Prin crengile copacilor
se cațără acum întunecimea,
iar seara, murind o mie de morți,
se condensează în noapte,
împodobind cu neagra-i lumânare
lumina pâlpâindă:
cioburi din zi.

La fereastra odăii mele
se-aprinde în van făclia inutilă
a luminii electrice.

–––––

*(Palpabil ca absența)

 

 

 

***

 

NIGHTHORN

(to Paul Celan)

Full moon
strangling light
on the black water
of the lake

magic circle
where mosquitoes dance

the ghosts of deceased poets

 

following the nighthorn’s call
lost in the haze.

–––––

*From “Do you know the Country? Meditations at Lake Como”

 

SIRENA DE LA NOCHE
(à Paul Celan)

Luna llena
estrangulante luz
sobre el agua negra del lago.

Círculo mágico
donde, como mosquitos,
las almas de los poetas muertos danzan

siguiendo el reclamo
de la sirena de la noche,
perdidos en la niebla.

 

NACHTHOORN
(voor Paul Celan)

Volle maan
worglicht
op het zwarte water
van het meer

tovercirkel
waarin als muggen
de geesten der gestorven dichters dansen

de lokroep
van de nachthoorn volgend
in de nevel verdwaald.
–––––

*Uit „Ken je het land?, Meditaties aan het Comomeer”

 

COR DE NUIT

(à Paul Celan)

Pleine lune
lumière étouffante
sur l’eau noire
du lac

cercle magique
où tels des moustiques
danse l’esprit des poètes décédés

suivant l’appel
du cor de nuit
perdu dans la brume.

TRÂMBIȚA NOPȚII
(lui Paul Celan)

Lună plină
lumină sufocantă
pe apa neagră
a lacului

magicul cerc
în care dansează precum tânțarii
stafiile poeților pieriți

urmând chemarea
trâmbiței nocturne
pierdute-n negură.

–––––

*din „Știi țara? Meditații la lacul Como”

 

***

 

AS ONE KNOWS…
When the night wrecked its forest…” (Paul Celan)

As one knows
an underground river
isn’t visible but is still there

so he knows
how the defenseless body
leaks out its life and destroys itself

 

exactly at this moment
when life seems easier
than ever before.

 

COMO SE SABE…

„Cuando la noche destrozaba sus bosques…” (Paul Celan)

 

Como se sabe
que un río subterráneo
no es visible y sin embargo existe

él sabe
que indefenso el cuerpo
vierte y destruye su vida

precisamente ahora
que vivir sería tan sencillo
como nunca antes.

–––––

*De “Conversación con el más allá”

 

ZOALS MEN WEET…

„Als die Nacht ihre Wälder verheerte…” (Paul Celan)

 

Zoals men weet
dat een onderaardse rivier
niet zichtbaar is en niettemin bestaat

weet hij
hoe weerloos het lichaam
zijn leven uitstort en vernielt

precies op dit moment
nu leven zo eenvoudig lijkt
als nooit voorheen.

–––––

*Uit: “Gesprek met de overkant”

 

COMME ON SAIT…
„Quand la nuit détruisait ses bois…” (Paul Celan)

 

Comme on sait
qu’une rivière souterraine
n’est pas visible et pourtant existe

il sait
combien le corps sans défense
déverse et dévaste sa vie

au moment précis
où vivre paraît à présent si simple
comme jamais auparavant.

 

AȘA CUM SE ȘTIE…

„Când noaptea păduri distrugea…” (Paul Celan)

Așa cum se știe
că un râu subteran
e invizibil dar totuși există

el știa
că trupul nevolnic
își varsă viața și o risipește

chiar în această clipă
când pare mult mai simplă
decât a fost vreodată.

–––––

*din „Convorbiri cu lumea de dincolo”

 

***

 

THORN OR ROSE

„Everything is in the mandorla” (Paul Celan)

 

The twilight
displaces the borders of light

invisible now
the stumbling stone

thorn of rose gables the night
with the driftwood and shells

charcoal glow in the heart
reading with caressing fingers
the yellowed images of olden days

–––––

*From: “The Dewdrops of Dawn”, Poems 1984-2012

 

ESPINA O ROSA

„Todo está en la mandorla” (Paul Celan)

 

El crepúsculo
desplaza los límites de la luz

invisible ahora
el escollo

espina o rosa, juega la noche sus dados
con pecios y caracolas

ardor de brasas candentes en el corazón
que con los dedos afables de antaño lee
imágenes amarillentas.

–––––

*De “Desombrada luz”

 

DOOM OF ROOS

„Alles steht in der Mandel” (Paul Celan)

De avondval
verlegt de grenzen van het licht

onzichtbaar nu
de struikelsteen

doorn of roos dobbelt de nacht
met wrakhout en kinkhoorns

houtskoolgloed in het hart
dat met streelvingers van toen
vergeelde beelden leest.

–––––

*Uit “Ontschaduwd licht”

 

EPINE OU ROSE

„Tout se trouve dans la mandorle” (Paul Celan)

 

Le crépuscule
déplace les frontières de la lumière

invisible à présent
l’écueil

épine ou rose, la nuit joue aux dés
avec épaves et coquillages

la chaleur de braises incandescentes au cœur
qui des doigts caressants de jadis
lit des images jaunies.

 

SPIN ORI TRANDAFIR

„E totul în mandorlă” (Paul Celan)

 

Amurgul
mută tivul luminii

imperceptibilă e acum
rostogolirea

zarului nopții între spin și trandafir
printre epave și scoici

scăpătorul jar din inimă
cu degete îndemânatice deslușește
gălbiile imagini de altădată

–––––

*din „Lumină dezumbrită”

 

***

 

VOICE

„A voice, out of which

you take the drink.” (Paul Celan)

 

Star-drinking the moon-mouth
at the night’s vault

voice-goblet
quenching-drink for the low-tide

poppy-glow in the breakers
of the heart.

–––––

*From “Unshadowed Light”

 

VOZ

„Una voz, de la que tú
sacas la bebida”
(Paul Celan)

 

Estrella-bebiendo la boca de la luna
en la bóveda de la noche

caliz-de-voz
bebida que sacia para el reflujo

ardor-amapola en el rompiente
del corazón.

–––––

*de “Desombrada luz”

 

STEM

„Eine Stimme, aus dem du
den Trunk schöpfst”
(Paul Celan)

 

Sterdrinkend de maanmond
in het nachtgewelf

Stembeker
lesdrank voor de ebbe

Papavergloed in de branding
van het hart.

–––––

*Uit “Ontschaduwd licht”

 

VOIX

„Une voix, de laquelle tu
prends la boisson”
(Paul Celan)

Buveuse d’étoiles la bouche de la lune
dans le ciel nocturne

Calice vocal
boisson apaisante pour le reflux

Flamboiement du pavot dans le ressac
du cœur.

 

VOCE

„O voce, din care
îți sorbi băutura.”
(Paul Celan)

 

Băutoare de stele gura lunii
pe bolta nopții

e potir de voce
licoare care stinge refluxul

arsurii macului în viitura
din inimă.

–––––

*din „Lumină dezumbrită”

Continue reading „Germaine DROOGENBROODT: Tribute to Paul Celan (poems)”

Poems referring to Paul Celan’s poetry by Germain Droogenbroodt

NIGHTTIME

 

at the eastern window
appears to him now the tiny
wandering figure of emotion
                –Paul Celan

 

Along the branches of the trees
ascends now the darkness,
and the evening,
dying a thousand deaths
condenses into night
adorning with its black veil
the twinkling light
the sprinters of the day

 

At the window of my room
as vain beacon burns
the electric light.

 

English needs to be checked

 

from: “Palpable Absence”

 

 

Nachttijd

 

    am östlichen Fenster
erscheint ihm zur Nachtzeit die schmale
Wandergestalt des Gefühls
Paul Celan


Langs het takwerk der bomen
klimt nu omhoog het duister,
en de avond,
die duizend doden sterft,
verdicht nu tot nacht
die haar zwarte sluier siert
met tintellicht:
de scherven van de dag.

 

In het venster van mijn kamer
brandt als vergeefse baken
het elektrisch licht.

Uit: “Tastbare afwezigheid”

 

 

Tiempo de la noche



   en la ventana de Oriente
se asoma al tiempo de la noche la estrecha
silueta caminante del sentimiento
                 Paul Celan

Por las ramas de los árboles
sube ahora la oscuridad,
y la tarde, muriendo mil muertes,
se condensa en noche,

 

adorna su vela negra
con luces titilantes:
fragmentos de día.

 

En la ventana de mi cuarto
prende, cual faro inútil,
la luz eléctrica.

 

de “Palpable como la ausencia”

 

 

NIGHTHORN

 

          for Paul Celan



Full moon
strangling light
on the black water
of the lake

 

magic circle
in which like mosquitoes dance
the ghosts of deceased poets

 

following the night horn’s call
lost in the haze.

 

From “Do you know the Country?, Meditations at Lake Como”

 

 

Nachthoorn (Pognana 16/8/89

                   voor Paul Celan



Volle maan
worglicht
op het zwarte water
van het meer

 

tovercirkel
waarin als muggen
de geesten der gestorven dichters dansen

 

de lokroep
van de nachthoorn volgend
in de nevel verdwaald.

 

Uit „Ken je het land?, Meditaties aan het Comomeer”

 

 

As one knows…

 

When the night wrecked its forests…
                Paul Celan

 

As one knows
that a subterranean river
is invisible but nevertheless is there

 

so he knows
how helpless the body
pours out its life and self-destructs

 

precisely at this moment
life seems easier
than ever before.

 

 

Como se sabe…

 

Cuando la noche destrozaba sus bosques…
Paul Celan

 

Como se sabe
que un río subterráneo
no es visible y sin embargo existe

 

él sabe
que indefenso el cuerpo
vierte y destruye su vida

 

precisamente ahora
que vivir sería tan sencillo
como nunca antes.

 

De “Conversación con el más allá”

 

 

Zoals men weet…

Als die Nacht ihre Wälder verheerte…
Paul Celan

 

Zoals men weet
dat een onderaardse rivier
niet zichtbaar is en niettemin bestaat

 

weet hij
hoe weerloos het lichaam
zijn leven uitstort en vernielt

 

precies op dit moment
nu leven zo eenvoudig lijkt
als nooit voorheen.

 

Uit: “Gesprek met de overkant”

 

 

Mandorla

In the almond, what is in the almond?
The nothingness

Paul Celan

Soundless foghorn
the moist mouth behind the bars
of darkness

 

don’t call me
don’t give me a name

 

other than somebody
who passed by.

 

From “Unshadowed Light”

 

 

Mandorla

 

In der Mandel, was steht in der Mandel?
Das Nichts
Paul Celan

Klankloze misthoorn
de vochtige mond achter het traliewerk
van duisternis

 

noem mij niet
geef mij geen naam

 

anders dan iemand
die voorbijging.

 

Uit “Ontschaduwd light”

 

 

MANDORLA


En la mandorla, ¿Qué está en la ¿
La nada
               Paul Celan

 

El crepúsculo

desplaza los límites de la luz

invisible ahora

el escollo

– espina o rosa, juega la noche sus dados

con pecios y caracolas

del pirata

ardor de brasas candentes en el corazón

que con los dedos afables de antaño lee

imágenes amarillentas.

 

De “Desombrada luz”

 

 

Voice

 

A voice, out of which
you take the drink.
Paul Celan

 

Star-drinking the moon-mouth
at the night’s vault

 

voice-goblet
quenching-drink for the low-tide

 

poppy-glow in the breakers
of the heart.

 

From “Unshadowed Light”

 

 

Stem

 

Eine Stimme, aus dem du
den Trunk schöpfst
Paul Celan

 

Sterdrinkend de maanmond
in het nachtgewelf

 

Stembeker
lesdrank voor de ebbe

 

Papavergloed in de branding
van het hart.

 

Uit “Ontschaduwd licht”

 

 

Voz

Una voz, de la que tú
sacas la bebida
Paul Celan

 

Estrella-bebiendo la boca de la luna
en la bóveda de la noche

 

caliz-de-voz
bebida que sacia para el reflujo

 

ardor-amapola en el rompiente
del corazón.

 

de “Desombrada luz”

 

 

WHEN MY LIP BLEEDS BY THE LANGUAGE

                        to Paul Celan

 

The ice-wind pulls at the clockface

bends shadowly *

the hands

 

razor-sharp

in the evening glow

the bird’s cry.

 

 

* shadowly: neologism, means in the way of the shadow

English must be revised

from: “In the Stream of Time, Meditations in the Himalayas”

 

 

ALS DIE LIPPE MIR BLUTET VOR SPRACHE

voor Paul Celan

 

De ijswind rukt aan het cijferblad
buigt schaduwgewijs
de wijzers om

 

vlijmscherp
in het avondrood
de vogelkreet.

 

Uit¨ In de stroom van de tijd, Meditaties in de Himalaya

 

Continue reading „Poems referring to Paul Celan’s poetry by Germain Droogenbroodt”

Paul CELAN: Corona – Poezie dedicată aniversării a 100 de ani de la nașterea lui Paul Celan

                                    Josef Bordat, Germania

***

Corona

 

Din mâna mea toamna frunza și-o mănâncă: suntem prieteni.
Din nuci cojim timpul și le învățăm să se ducă:
timpul se întoarce în coajă.

 

În oglindă este duminică,
în vis se doarme,
gura rostește adevăr.

 

Ochiul meu cată spre sexul iubitei:
ne privim,
ne spunem ceva întunecat,

 

unul pe altul ne iubim precum luna și memoria,
dormim ca vinul în scoici,
ca marea în jetul de sânge al lunii.

 

Îmbrățișați stăm în geam, ei ne văd de pe stradă:
e timpul să se știe!
E timpul ca piatra să se dedea înfloririi,
neliniștea să bată o inimă.
E timpul să se facă timpul.

 

E timp.

Paul Celan, Cernăuți-Paris (1929 – 1970)

din „Mac și memorie
Editura Suhrkamp

Paul LEIBOVICI: Paul Celan

(o sută de ani de la naștere – 50 de ani de când ne-a părăsit)

Pentru a înțelege literatura și în special ,,poezia,, creată de Paul Celan , lectorul contemporan trebuie să parcurgă paginile istoriei începînd cu subjugarea Bucovinei de către regimul sovietic, apoi ocuparea acestui teritoriu de armatele germane și române. În prima subjugare comunistă întreaga populație a Bucovinei a fost supusă unor legi ale regimului bolșevic, care a dus la dispariția, închiderea, suspendarea drepturilor oamenilor dintr-o societate – pînă atunci liberă și democrată, a cărui cultură era la nivelul popoarelor din vestul Europei. Odată cu ocuparea Bucovinei și Basarabiei de armatele fasciste germane și trupele române  a început persecutarea evreilor, formarea primului lagăr de la Cernăuți și apoi gonirea acestora peste Nistru-în lagărele de muncă ale Transnistriei. Atît în drum spre diversele lagăre cît și apoi- ori  au fost executați mii de evrei,iar unii au murit din pricina mizeiei, bolilor. Printre aceste victime s-au numărat părinții lui Paul. Încă din copilărie a primit o educație care a stat mai întîi sub influența tatălui său Leo –sionist și vorbitor al limbii ebraice. Dar, Mama sa fiind de cultură germană, a căutat ca și fiul să învețe la Școala germană –primind o educație corespunzătoare. Subliniez faptul că sora tatălui –Mina –a plecat cu un grup de sioniști spre Eretz Israel -1934. Îndiferent de opția sa lingvistică,educația primită în casa părintească ,anul 1940 răstoarnă toate proiectele ,situația se înrăutățește pentru evrei. Epoca, amintită mai sus a lagărelor duce spre despărțirea definitivă a lui Paul de familia sa. Paul Peisah Antschel (23.feb.1920). În aprilie 1945, la bordul, unui camion militar rusesc, va trece granița îndreptîndu-se spre București. Aici tînărul de 22 de ani își va cîștiga pîinea ca traducător, la unele ziare centrale, a numeroase articole din limba romînă în limba rusă. Prilej de a face cunoștiință și a intra în societatea unor tineri reporteri, scriitori, poeți din Bucureștiul anilor de început al regimului comunist. La București se face cunoscut ca tînăr poet. Pseodonimul Celan provine anagramarea numelor său de familie ,,Antschel,,.

Bogatele sale proiecte încep să se contureze  compunînd o seamă de texte –versuri în limba romînă. Tot la București se naște proiectul unui volum de versuri în limba romînă. În 1946 adună majoritatea textelor poetice într-un volum pe care-l intitulează ,,Nisipul din urmă,,. Poema,, Marianne,, Aceste versuri îi vor apărea în prestigioasa revistă ,,Viața Românească; mai apoi apar într-un volum al scriitorului Petre Solomon. ,,Izma iubirii a crescut ca un deget de înger / să crezi: din pămînt mai rămase un braț răsucit de tăceri/ un umăr ars de dogoarea luminelor stinse / o față legată la ochi cu năframa neagră a vederi/ o aripă de mase de plumb  și alte frunze/ un timp istovit în odihna scăldată de ape/….Mariane-personajul oniric și străveziu își dezvăluie adevărata materie  în poemul românesc, unde apare ca un înger-demon. ,,Mai apoi îi va apare poemul,, TANGOUL MORȚII în prestigioasa revistă CONTEMPORANUL,,-2 mai 1947. Redactorul șef –era Ovidiu Crohmălniceanu.Laptele negru din zori îl beau cînd e seară/ Îl beau la amurg  îl beau și la noapte/ Îl beau,îl beau./Săpam o groapă-n  vîzduh și nu va fi strîmtă /Un om stă în casa se  joacă cu șerpii și scrie / el scrie –n amurg  în germană…..evre-i-i și-i fluieră el porunca ne dă să cîntăm pentru dans …El strigă săpați mai adînc iar ceilalți cîntați /arma o înșfacă, o flutură,albaștrii i-s ochii / Săpați mai adînc iar ceilalți  cîntați pentru dans mai departe…

Continue reading „Paul LEIBOVICI: Paul Celan”

Paul CELAN: Anii de la tine la mine

Sandro Botticelli

 

Anii de la tine la mine

Îți vălurește părul iar când plâng. Cu-azurul din priviri
iubirii noastre praznic îi așterni: pat între vară și toamnă.
Bem ceva distilat de un altul, străin de mine și de tine:
sorbim din vid și din finit.

 

Privim cum în adânc de mare ni se reflectă chipul și grăbiți
ne-ntindem unul altuia merinde:
noaptea e noapte și, cu zorii începând,
mă culcă lângă tine.

Paul Celan, Bucovina (1920 – 1970)

Traducere: Germain Droogenbroodt și Gabriela Căluțiu Sonnenberg

din “Paul Celan, obras completas”, Editura Trotta, Madrid

***

Die Jahre von dir zu mir / Wieder wellt sich dein Haar, wenn ich wein. Mit dem Blau deiner Augen / deckst du den Tisch unsrer Liebe: ein Bett zwischen Sommer und Herbst. / Wir trinken, was einer gebraut, der nicht ich war, noch du, noch ein dritter: / wir schlürfen ein Leeres und Letztes. / Wir sehen uns zu in den Spiegeln der Tiefsee und reichen uns rascher die Speisen: / die Nacht ist die Nacht, sie beginnt mit dem Morgen, / sie legt mich zu dir.