MISTERUL CRĂCIUNULUI       

 

Crăciunul cu Sărmanii – Crăciunul cu Flămânzii

Copii  nedreptățiți de Soartă – -așteapt’ Crăciunul

să-ncalece Pegasul – Vis-Străbunul

s-atingă Lunii – Miezul Alb al BRÂNZII !

 

Crăciunul înfrățește Oamenii – cu Turma           

Asinul – Boul – apoi Magii-s Urma !

Ei – Magii : Aur – Smirna și Tămâia

din Iesle isc’ – odat’ cu PRUNCUL-FOC : TĂRIA !

 

o – MUMĂ : stai cu Fruntea pe MINUNE

căci PRUNCUL Ți-este FRATE – ți-este STRUNE !

Cântecul  MUMEI suie Scări de Îngeri :

 

când vezi Crăciunul – dinToate Minunile să sângeri  !

…iar Miezul Alb al Brânzei Selenare

re-aduce CHEAG – și ROST și FOC – în Toiul Iernii – Posace și Polare…!

***

 

CASĂ FĂCUTĂ DIN ÎMPUȘCĂTURI

 

casă făcută din împușcături

și explodând – într-una – Zei Auguri :

e bântuită de Cormoranii Roșii

care își duc – pe Aripi – Moși-Strămoșii…

 

Casă-a Vântoaselor de Crimă

își scuipă Cărămizi – și orice Rimă

se prăbușește și dezintegrează

doar Pulberile îi mai stau de Pază !

 

…ăsta-i Castelul oricărui Poet :

învârtejit de Stele-Minaret

răzbește cu Ferestrele-n Neant

 

și-l ia peste picior – pe Nenea Kant…

…auzi – Novice ? – ori ai adormit ?

îți pot servi – oricând – un Mit – sau un Efrit !

*

Cuvântul – Neprețuitul Explozibil

îți face Imposibilul – Posibil

și trece Trotuarul drept la Zei

luând la-njurat – pe Sfinții Derbedei…!

***

 

 

 

 

SCRUM

2 Ianuarie 2020

 

…când Alfabetele – în toate

Lumile și

Limbile (mai perfecte decât

perfecte)   – vor fi deplin

uitate – atunci

Patru sau Cinci

Degete de-ale mele – vor

zgâria – pe Peretele

Cerului – Adevăratele

Semne ale Vieții și

Morții – Ființei și

Neființei

 

vor  zgâria-scrie – trudnic și

necruțător –  nu din

Iubire – ci

Neiertătoare…!

 

…apoi –  – nemaiexistând

nimic – căci

SCRISUL UCIDE ! – se vor face

Scrum – și ele – Patru sau

Cinci Țipetele – Patru sau

Cinci Degetele…

 

…Scrum făr’ de-nceput ori

Sfârșit – fără Limite ori

Suflare….

***

 

MAMEI MELE – CEA DIN ALTĂ LUME

 

când îmi va suna – și

mie – Ceasul – vreau ca

tu – Mamă – și nu altcineva – să vii

să mă întâmpini – să mă

iei – spre Altă

Lume

 

n-am nevoie de

toate Sperietorile

Popești – n-am nevoie nici de

Moarte

 

pe Drumul spre Locul cu

Copaci Rari – să vorbim

Mamă – de-ale

noastre – câte n-am apucat să

vorbim – aici – pe

Pământ

 

pe Drumul spre Locul cu

Copaci Rari – repetă-mi – Mamă – iar și

iar – Alfabetul Vieții și

Morții : astfel – din nou – la

nesfârșit – Tu și numai Tu – Mamă

să mă Naști

 

între noi doi – Toate

rimează – Mamă – Toate rimează : Moartea mea

devine – așa cum se și

cuvine – în felul acesta – un nou

Poem – cu doar Două

Cuvinte : Tu și

Eu

 

e cel mai frumos Poem – dintre cele

pe care nu le-am scris – încă

niciodată

***

 

FEMEIE

 

femei nebune – proaste și-ngâmfate

ba năvăliți – ba spargeți zări – cu fuga :

când veți crăpa – eu – c-un făraș – pe toate

să înmulțiți gunoiul – îmi voi pune Sluga…

 

n-ați priceput din lume decât…”Cârlig de Pește”

nemernicia voastră – de Bine ne ferește !

…proști au mai fost bărbații – când v-au băgat în seamă :

din voi – de-aș vrea fiertură – nu iese nici de-o zeamă !

 

…de ce s-o fi-ncurcat și Dumnezeu-Manole

să-l dez-oseze pe Adam – scoțându-i coaste ?

măcar de-ar fi făcut costiță cu fasole

 

nu-ntruchipări de isterii iocaste !

…băi – ăștia – voi – tembelii dumnezei :

nu șubreziți Biserici – spurcând Zidul – cu…femei !

*

să-i frângi – cu-adevărat –

Oasele – unui Om

(…Adam… – …sau cum i-o fi

zicând lumea lui !) – ca – din schijele Lor

spinoase – să-nchipui o Făptură

pletoasă – buhoasă

slinoasă – păduchioasă

ranchiunoasă –  și-ntre

”picere” – inadmisibil de

puturoasă ! – foc și

paie de…”lasă-mă că nu te

lasă”… – …numai pentru ca

apoi – umflându-Te în Penele-Ți

Albastre – să-i dai nou Lepros

Nume – acela de

”Femeie” –  asta e treabă de

Tâmpit de Beție – Plebeu

iar nu de

Adevărat Dumnezeu !

***

 

DACĂ POLIȚIȘTII – POLITICIENII ȘI MAGISTRAȚII

 

dacă polițiștii – politicienii și

magistrații – nu sunt cei mai

Oribili Criminali din

Lumea Asta (…Lumea

Asta : cea mai bine disimulată – pentru

proști – Organizație din

Univers : Sindicatul Suprem al

Crimei !) – înseamnă că eu sunt o

Gâscă Sălbatică – și l-am purtat – pe

aripile mele (…cele

franjurate de Vânturi

Furtuni – și pidosnice – și de

gală…!) – peste toată

Suedia – pe

Nils Holgerson – simbol al

Nevinovatei Minciuni și al

Naivității Cretine !

***

 

FEMEIA MODERNĂ

 

…și-a pus pe

cap – Oala de Noapte-nflorată cu

Gălbejite-Asasinate

Picurând-Licurind (…acid….mult

acid fermentat-puturos…!) Securistico-Chinezește – și-a

Trântit – mândră – pe

Ea – Halatul de

Băi Oceanice (…Halatul cel

peticit cu sute de

Continente Duhninde…!)  – apoi

s-a încălțat – vanituoasă – cu

Doi Cactuși

Texani  : Femeia

Modernă ! – MATA

HARI – de

Dămăroaia și

Vârful  P…Țigăncii !

***

 

JEG DE ZEI – STĂTUT LUGUBRU – A PĂTRUNS ÎN APE

 

Jeg de Zei – stătut lugubru – a pătruns în Ape

Valuri vin și Valuri pleacă – nimeni să nu scape !

peste tot – Arici de Umbre otrăvesc Lumina

dar veni-va Ziua-Ntâia : va trezi Ondina …

 

Strigoi de Păduri – vag palid – cercuiesc Oceanul

doar privind Apocalipsa – te îngheață-aleanul…

au rămas – în Pod de Ceruri – Sinucise-Icoane :

cine – iar – auri-va Sfinții – dormind în Piroane ?

 

Însuși Dumnezeu ne vinde – târguindu-și Raze

Diavoli se hlizesc la Stele : își sticlesc Ucaze :

să primim iude-n Altare – Preoți de Noroaie

 

și să-i ungem Regi de Râuri – Prinți Broscari – în Ploaie…

…hai – întoarce Fila Asta : Apele se-neacă :

de e prea mult Rău în Lume – de plictis – el pleacă…

***

 

NU MI-ESTE FRICĂ DE NIMIC – DA-S AMĂRÂT DE TOATE

 

nu mi-este frică de nimic – da-s amărât de toate :

un Șarpe – Deznodat Circar – uită să umble-n Coate…

sap Groapă de Fântână – cică : sap numai sub picioare !

când am gătat – iàca ce poznă ! – în Miez-Pământ mă doare !

 

nu mi-este frică de nimic – da-s amărât de toate :

căci Razele-s de rumeguș – Soarele n-are toarte…

nu mai huliți – voi – Bestii-Oameni – un Rătăcit de Soartă :

s-a fost făcut Inima mea o Gaură de Poartă…

 

Orbi – din Clopotnița Măririi – nu văd Minuni în Iarbă

aud doar Glia Cătrănită – gata – oricând – să fiarbă !

…cu ce-ai plătit – Drumeț Tovarăș – Vremea – să mai trăiești ?

 

mai ții urechea  către Cântec – Suflet ai de Povești…

…și Zeii – azi – sunt tulburați : nu știu ce cată-n Ceruri !

…vor învăța de sub Vitrină : se strâng Strașnice Geruri…

***

 

AȘCHIE DE DOINĂ

 

dacă mer’i din floare-n floare

viață fără de cărare

la urmă năcazu-i mare :

te alegi cu o cicoare

uscată de soare

dată-n gălbinare…

 

…ori c-un Zid  Chiurliu

de-un Sălaș Pustiu…

***

 

FLORI DE GHEAȚĂ SE-NCRUSTARĂ – PE ALTARE – -N GERUL LUMII

 

flori de gheață se-ncrustară – pe Altare – -n Gerul Lumii

în Biserica Pădurii mă pândesc Liniști Senine

Lămpile din Ierni-Regine pâlpâie – în Toiul Strunii :

Harfe-Raze se destramă – în Pervaze Cerești – Crine

 

o – Păduri – Cetăți de Zâne – mângâiați Răni Răstignite

și primiți – prin Ceți – Drumețul cu Căile Rătăcite :

la Altarul din Pădure s-a-nchinat chiar Inorogul

spre Altarul din Pădure – Izvoare sticlescu-și Snopul…

 

în această Sfântă Iarnă – Nălucirea Vis-Zăpezii

Tărâm Nou îmi pregătește : Roura de Miez-Amiezii !

Elfi – Ondine – Salamandre – mă întâmpină-n Cântare :

 

e o Limbă Dumnezee – și în Cer – și-n orice Mare…

…Țări de Duhuri – Continente – se strâng – ciotcă – la Altar

căci Hristosul – Viu-Iubirii – a trecut – deja – Hotar…

*

…la Altarul din Pădure – străjuit de Inorogi

toți se strânseră – cu Focuri : ÎMBLÂNZIRII să te rogi !

***

 

OMUL CARE-A MURIT DIN ÎNTREBĂRI

 

Omul care-a murit din Întrebări

degeră-n Cântec – degeră în Stele :

Omul care-a murit din Întrebări

afli-l la Vechituri și-n Lanțuri Grele…

 

de ce  – tu – oare – nu răspunzi cu Întrebarea

care te-ar libera de Boli și Duhuri ?

Piron chircit-a – -n loc de Valuri – Însăși Marea !

…iar Sânge către Sânge nu dă Muguri…

 

”Messire – unde-i Misticul Potir ?”

…așa se-aude Leacul Nemuririi…

dar Parsifal – căutând Lebăda de Safir

uită de Fiul-Lohengrin – Fiul Firii…

 

…Omul care-a murit din Întrebări

nu va-nvia sub Săbii de Răspunsuri

Omul care-a murit din Întrebări

singur ales-a – el – să moară – -n Munții Cei de Grunzuri…

 

…Sancho Panza – Chip de-Arlechino – tu de ce urăști ?

o – Sancho Panza – unde-i Veselia-ți de Bonom ?

Lacrimă de Pierrot – tu – Sancho – nu poți să iubești

după ce ai asasinat Uitării – -n tine – Primul Om !

 

…Sancho Panza a murit din Întrebări

tot veghind la Capul Cel cu Glugă :

…Don Quijote-Crisalidă – arde Zări

Don Quijote-Flutur – metamorfozat în Slugă…

***

  Continue reading „Adrian BOTEZ: Casa făcută din împușcături (stihuri)” →