EU SUNT ROMÂNAȘ SADEA
Eu sunt românaș sadea
Pe la stâna lui tata,
Port căciula cu mândrie
Că-s băiat de Românie,
Port și straie populare,
Brâu la mijloc în strânsoare,
Opincuțe cu nojițe,
Vedeți cât sunt de drăguțe,
Port o sarică blănoasă
Făcută de tata-n casă
Și stau rezemat în bâtă,
De mine târla ascultă,
Oile îmi pasc domol,
Eu le zâmbesc benevol,
Ochii mi-s de mură coaptă
Și mintea mi-e înțeleaptă,
Sunt fălos și mândru tare,
Mama mea un voinic are,
El e românaș sadea
Și-i mândru de țara sa,
Acel românaș sunt eu,
Fiu iubit de Dumnezeu,
Iubit și de-ai mei părinți,
Pentru mine ei sunt sfinți!
COLIND CU PAȘI
Colind cu pași ușori prin sufletul tău încă
Și las urme de jar din ploaia cea adâncă,
O ploaie de frumos cu mii de sentimente
Ce pleacă dintr-un corp cu-nchipuiri ardente,
Colind cu pași de zână prin sufletu-ți frumos
Și cerul tot m-ajută cu chipu-i luminos
Urme de pași prin suflet tot timpu-ți voi lăsa
Fiindcă ce poate fi mai sfânt ca dragostea?
Colind cu pași de stele pe cerul tău de gânduri
Și ți le-adun pe toate din zile și-anotimpuri,
Îți las urme de soare prin inima-ți aprinsă,
Iubirea ce ne leagă n-o fi vreodată stinsă,
Colind cu pași albaștri prin roșu-ți de iubire
Și-i coc clipe de dor și stări de fericire,
Dâre de parfum îți las la ușa vieții
Stoarse cu luare aminte din vraja tinereții,
Colind cu pași de nimb prin taina minții tale,
Cum Dunărea albastră prin malurile sale
Și scriu cum Marea Neagră, cu spuma sa din valuri
Scrie pe țărmul său vise și idealuri,
Colind cu ochi de zâmbet și văz de șoim în zare,
Prin timpul nemuririi și-al vieții viitoare
Și liniștea o sorb, și pacea mă cunună
Doar sub oblăduirea măcuței mele lună!
