Florentina SAVU: Poeme

EU SUNT ROMÂNAȘ SADEA

Eu sunt românaș sadea
Pe la stâna lui tata,
Port căciula cu mândrie
Că-s băiat de Românie,

Port și straie populare,
Brâu la mijloc în strânsoare,
Opincuțe cu nojițe,
Vedeți cât sunt de drăguțe,

Port o sarică blănoasă
Făcută de tata-n casă
Și stau rezemat în bâtă,
De mine târla ascultă,

Oile îmi pasc domol,
Eu le zâmbesc benevol,
Ochii mi-s de mură coaptă
Și mintea mi-e înțeleaptă,

Sunt fălos și mândru tare,
Mama mea un voinic are,
El e românaș sadea
Și-i mândru de țara sa,

Acel românaș sunt eu,
Fiu iubit de Dumnezeu,
Iubit și de-ai mei părinți,
Pentru mine ei sunt sfinți!

 

COLIND CU PAȘI

Colind cu pași ușori prin sufletul tău încă
Și las urme de jar din ploaia cea adâncă,
O ploaie de frumos cu mii de sentimente
Ce pleacă dintr-un corp cu-nchipuiri ardente,

Colind cu pași de zână prin sufletu-ți frumos
Și cerul tot m-ajută cu chipu-i luminos
Urme de pași prin suflet tot timpu-ți voi lăsa
Fiindcă ce poate fi mai sfânt ca dragostea?

Colind cu pași de stele pe cerul tău de gânduri
Și ți le-adun pe toate din zile și-anotimpuri,
Îți las urme de soare prin inima-ți aprinsă,
Iubirea ce ne leagă n-o fi vreodată stinsă,

Colind cu pași albaștri prin roșu-ți de iubire
Și-i coc clipe de dor și stări de fericire,
Dâre de parfum îți las la ușa vieții
Stoarse cu luare aminte din vraja tinereții,

Colind cu pași de nimb prin taina minții tale,
Cum Dunărea albastră prin malurile sale
Și scriu cum Marea Neagră, cu spuma sa din valuri
Scrie pe țărmul său vise și idealuri,

Colind cu ochi de zâmbet și văz de șoim în zare,
Prin timpul nemuririi și-al vieții viitoare
Și liniștea o sorb, și pacea mă cunună
Doar sub oblăduirea măcuței mele lună!

 

ÎMI PICTEZ

Îmi pictez vise pe pernă cu acuarele de gânduri
Și le-așez în culori vii, cum vin după anotimpuri:
Primăvara, câmp frumos, plin de verde și de flori,
Cer senin, albine, fluturi și pe cer zburând cocori,
O iubire tare verde, un muguraș sfânt de floare,
O iubire cu noroc și nestinsă ca un soare…

Vara cu lanuri de spice și cu pomi biruitori,
Cu câmpii pline de maci care îți dau dulci fiori,
Păsări gureșe zburând neobosite prin zare,
Tunete ce bubuiesc prin a pieptului splendoare,
O iubire ca în filme, cu idealuri mărețe,
Strălucind diamantină de atâta tinerețe…

Toamna-mbrăcată-n culori și în roade fel de fel,
Nuanțe de vise calde și un cântecel rebel,
O iubire de poveste și-o livadă altoită
Din toamna sfântă a vieții cu bogății miruită
O iubire cât o viață, cu sentimente albastre,
Trăiri peste dimineață și peste amiezi măiastre…

Iarna cea cu clopoței, alunecând pe zăpadă
Punându-ne rece-n suflet și amintiri o grămadă,
Alb pe trăire, pe viață, peste timpul trecător,
Peste iubirea-nșirată de pe-al traiului mosor,
Îmi pictez vise pe pernă cu acuarele de viață,
Colindând prin anotimpuri din ani culeși din speranță…

Îmi pictez iubirea toată ce a curs ca un pârâu,
În vârtejuri ori agale dar mereu ținut în frâu!

 

TATĂL MEU, EROUL MEU…

Tatăl meu, eroul meu,
Iată-ne, suntem cu tine,
Eu sunt soldățelul tău,
Nu-i așa că-mi șade bine?

Mama te ține de braț,
Privirea îi este gravă,
Eu sunt foarte încordat,
Tu ne-ai fost inimă bravă!

Suntem triști dar aici ești
Astăzi este ziua ta,
Tată-n suflet ne trăiești,
Poza-ți în album va sta.

Lângă altele mai vii
Mereu noi o vom păstra,
Tatăl meu, tu nu mai vii
Dar spiritu-ți va dura,

El va fi cu noi mereu,
Printre haine și-amintiri,
Tatăl meu, eroul meu,
Martir lângă alți martiri!

Ne mândrim tată cu tine
Dar ne doare dorul rău
S-au dus zilele senine,
Parcă au căzut în hău!

Ce mult țara ți-ai iubit,
Sub steagul său ai picat,
Sângele ți l-ai jertfit
S-avem traiul mai curat,

De nimeni nu te-ai temut,
Să ne aperi ai luptat,
Sufletul ți-a fost tumult
Și țelul ți-a fost înalt!

Tată, este ziua ta
Mama a gătit de toate,
Tot ce ție îți plăcea
Și de sufletu-ți împarte!

Ca să ne vezi te-am chemat
Azi alăturea de noi,
Bunicuța ne-a pozat
Cu lacrimi pe-obraji, șuvoi!

An de an făcut-am poze
Albumul ne este plin,
Amintirile sunt roze
Dar prezentul e pelin,

Îți e haina orfană,
Trupul tău e prin pământ,
Cât de tristă-i a mea mamă,
Tăicuțule drag și sfânt!

Nici eu nu sunt bucuros
Deși este ziua ta,
Te-ai întors victorios
Dar numai să-ngrași glia,

Ce din trupu-ți s-o hrăni,
Doar sufletu-n cer ți-o sta,
Moartea o vei birui,
Tu pe boltă ne-oi fi stea.

Tatăl meu, viteazul meu,
Când voi crește, lupta ta
Mi-o fi ideal mereu:
Să trăiască Patria!

———————————–

Florentina SAVU

Noiembrie, 2018

Lasă un răspuns