Ştefania OPROESCU: Cutremur în aer

OPROESCU-Stefania-nov2017-225x300Mai întâi, a tresărit motanul. Mare, pufos, concurând în dimensiuni cu un căţel. A ridicat capul culcat pe o parte între labele din faţă. Părul, uniform, de culoarea cenuşii ude, s-a umflat, dublându-şi dimensiunea. Temător, s-a mişcat de sub masă, pipăind cu laba stângă drumul spre ieşire. În laba stângă avea puterea şi încrederea. Din coama saltului pe care l-a făcut ca un arc, l-am prins în braţe, căutându-i apropierea şi căldura. Capul înconjurat de braţul meu stâng ca de un ştreang, s-a întors, privindu-mă. Ochii lui gălbui au prins irizări de lună, lucind printre hăţişuri de crengi golaşe, unduind în vânt. Se roteau rapid în orbite, ameţindu-mă, ca şi cum vântul m-ar fi împins şi m-ar fi răsucit în loc, biruindu-mi împotrivirea.

Frigul urca din duşumelele goale, insinuîndu-se ca apa pe sub îmbrăcăminte. Când motanul a clipit, i s-a alungit botul dezvelindu-i dinţii, iar mustăţile i s-au ridicat, simulând perfect un rânjet a batjocură. L-am aruncat din braţe şi abia atunci am văzut că toate scaunele din sală erau goale. Masa prezidiului la fel. Improvizată pentru manifestări  la care nu se aştepta un public numeros, încăperea era umplută cu scaune care se adăugau pe parcurs, dacă era cazul. Să nu se dea impresia de lipsă de interes. Să nu fie scaune goale. Programul de activităţi stabilit conform planului, se derula ca un mecanism vechi de tablă, învârtit cu cheiţa. Ştiau asta bine, cu toţii. Nu venea invitatul, era înlocuit rapid cu altul. Jocul se juca oricum, fără sincope dar şi fără pasiune. Tema întrunirii de azi era proiectată palid pe un cadran de pânză, atârnat în spatele estradei scunde, mobilă, ca şi restul recuzitei: Dezastre naturale şi dezastre provocate. Istorie. Efecte actuale. Previziuni.

Continue reading „Ştefania OPROESCU: Cutremur în aer”

Gheorghe Andrei NEAGU: The death from the pumpkin (Moartea din Boston)

NEAGU-AG-OCT2017-244x300– Luaţi aminte buni creştini, sărbătoarea aceasta de peste ocean este Satana, necredincioşii au adus-o ca să ne strice nouă morala strămoşească!, îi îndemna părintele Stoleru pe cei câţiva creştini adunaţi în biserică.

La intrare, Dan Marcu, cunoscut om de afaceri şi mai ales sârguincios donator, îl asculta la rându-i cu indiferenţă. „Ce ştie găozarul ăsta cu sutană”, îşi zise, privind la portretul în mărime naturală cu care fusese blagoslovit în urma daniilor sale. Preotul perora fără prea multă convingere împotriva sărbătorii de Halloween, având sentimentul că-şi făcea datoria. Ierarhii ce-i păstoreau existenţa teologică, aşa îi ceruseră, să lupte împotriva Halloween-ului. Plictisit,  Marcu îşi mai privi încă odată portretul ce străjuia intrarea în naos, stând cu spatele spre altar, mai înainte de a se îndrepta spre limuzina luxoasă de la intrare.

Continue reading „Gheorghe Andrei NEAGU: The death from the pumpkin (Moartea din Boston)”

Anatol COVALI: Poesis

anatol-covali-m

Mi-am pus

 

Mi-am pus o mască veselă pe faţă
şi umblu printre semeni fericit
că am trăit cea mai frumoasă viaţă
care mi-a dat ce-am vrut şi m-a iubit

 

Mi-am pus un strai superb, de sărbătoare,
şi am ieşit în lume să mă plimb,
să vadă toţi că port cu încântare
deasupra frunţii-al bucuriei nimb.

 

Mi-am pus pojghiţă de-aur pe cuvinte
şi am turnat mir sfânt în miezul lor,
ca să încânte orice ochi sau minte
atunci când spre vreun suflet pleacă-n zbor. Continue reading „Anatol COVALI: Poesis”

Renata MOIŞ-ŞIMAN: Un exemplu de politică discreționară a marilor puteri

MOIS-SIMAN-Renata-224x300Semnarea Tratatului privind Ucraina Transcarpatica (29 iunie 1945) şi ratificarea lui (22 şi 27 noiembrie 1945)

Cel de al doilea război mondial a fost, fără îndoială, unul dintre cele mai tragice evenimente din istoria omenirii, prin pierderile enorme umane şi materiale, prin distrugerea unor inestimabile valori de patrimoniu cultural, inclusiv oraşe întregi, precum şi prin urmele de neşters în memoria a zeci de milioane de urmaşi orfani. Ţările din Europa centrală şi de Est au fost ocupate de germani, apoi târâte în război. După înfrângerile suferite de nemţi şi întoarcerea frontului a urmat alt pârjol, tăvălugul trecând acum în sens invers, dar cu aceleaşi atrocităţi şi suferinţe.

Pe cât au fost însă de inumane actele de război, pe atât au fost de nedrepte multe dintre hotărârile luate de cei puternici şi învingători la sfărşitul ostilităţilor. Printre asemenea hotărâri se numără şi trasarea frontierelor mai multor state. Noi vom aborda în articolul de mai jos situaţia Transcarpatiei, regiunea din centrul Europei care a avut neşansa de a trece de la un stat la altul de-a lungul istoriei medievale şi moderne, de la unguri la austrieci şi Imperiul Austro-Ungar, pentru ca după Primul Război Mondial să fie atribuită proaspăt formatului stat cehoslovac. Dar şi Cehoslovacia avea să o piardă, în 1945, în favoarea Ucrainei, acesta fiind unul dintre exemplele despre care vorbeam mai sus.

Cam la o lună după mutarea guvernului cehoslovac de la Kosice la Praga, eliberată de Armata Roşie, preşedintele Edvard Beneš a inceput procesul de indeplinire a promisiunii date lui Iosif Stalin, de a obţine cu orice preţ acordul politicenilor cehi pentru separarea Ruteniei Subcarpatice/Ucrainei Transcarpatice (mai departe vom folosi prescurtările RS sau UT) de Cehoslovacia şi integrarea ei in R. S. S. Ucraineană a URSS. După cum reiese din înregistrările nestenografiate ale şedinţelor guvernului Cehoslovaciei, din 18 şi 28 iunie şi din 07 noiembrie 1945, făcute de Boris Korbel, şi publicate pentru prima dată în 1993, de originarul din Hust, născut in (1921), celebrul publicist ceh Jaromir Gorets[1] şi comentat peste doi ani de istoricul rus-ceh, Ivan Pop[2]  ,,discuţia n-a fost deloc uşoară”. Având în vedere importanţa acestei dezbateri în istoriografia viitoare (cehă, rusă, ucraineană, ruteană) considerăm, că este eficient, de a ne opri asupra ei detaliat. Continue reading „Renata MOIŞ-ŞIMAN: Un exemplu de politică discreționară a marilor puteri”

Raluca Bogdan: O aventură literară

RALUCA-SI-CARTEA-225x300ACTUL 1

Scriitorul Liviu Antonesei, profesor la Universitatea din Iaşi a primit o solicitare interesantă. La Universitatea din Cracovia (Polonia) există o facultate de limba română, care se află în relaţii de colaborare strânse cu instituţia universitară ieşeană. Studenţii polonezi au la dispoziţie texte în limba română, dar cele mai bune rezultate le obţin când e vorba de povestiri umoristice. Volumul de umor cerut în mod special de universitatea poloneză este… „Chemaţi doctorul” de scriitorul israelian Dorel Schor

Continue reading „Raluca Bogdan: O aventură literară”

Hatos Vasile: Iubirea cuantică

iubirea-cuanticăA doua ediție a ,,Premiului Literar Internațional Corona 2017” s-a desfășurat într-o ambianță deosebită. Scriitori veniți din România, Franța, Italia, Albania, Moldova, Germania, Spania, Argentina, au încântat publicul cu creațiile lor. Festivitatea de premieră a avut loc în 16 septembrie 2017, la stațiunea agroturistică ,,Colle degli Ulivi”, din  Cassano alla Ionio, Calabria. In Memoriam poeta Viorela Codreanu-Tiron.
Acest concurs are ca scop unirea tuturor scriitorilor din întreaga lume, prin descoperirea unor talente literare, atât în poezie cât și în proză.

Nu se știe de unde va apărea un geniu, pentru că creația, mai ales din suferință, dă unele valențe sacre sufletului. Fără o adevărată pasiune nu creezi cu adevărat! Spiritul întotdeauna va cere hrană spirituală, indiferent de religie. Scopul fiecărui scriitor este de-a crea pentru umanitate! Unicul țel și menirea fiecărui scriitor este de-a crea pentru țara sa, de a da unei națiuni eternitatea! Sunt valori literare ascunse, dar fără ,,Concursuri de poezie și proză”, nu dai unui scriitor șansa de-a deveni cunoscut printr-o creație, indiferent cum scrie, indiferent ce scrie! Poți deveni geniu printr-o creație literară de excepție:un poem, o poezie, un roman, un eseu etc. Nu vreau să aduc aminte de scriitori care au dat umanității capodopere literare, rămânând în istorie, dar un Dante, Cervantes, Goethe, Eminescu, Sartre, Camus, Marin Preda, Antoine de Saint-Exupery, Hans Christian Andersen, Charles Dickens, Tolstoi, Dostoievski etc., pot oricând apărea în sfera acestor concursuri literare!Să nu uităm că creațiile literare adevărate au apărut din procese lăuntrice absolute. Numai setea de absolut, setea de a crea cu o pasiune absolută, setea de a fi cunoscut prin creație, poți să-i dai unei națiuni eternitatea. Numai cultura  care pornește de la rădăcinile spiritului și ajunge în sfera creațiilor absolute, are cu adevărat valoare literară.

Continue reading „Hatos Vasile: Iubirea cuantică”

Dr. Constantin Dobrescu: Fieful lui Nicolae Iorga

Constantin_Dobrescu1-150x150În cele ce urmează încercăm să relevăm un episod din activitatea lui Nicolae Iorga la Vălenii de Munte, pe baza unor documente inedite depistate în dosarul nr 10/1938 din arhiva Judecătoriei Mixte Vălenii de Munte.
După cum se știe, în anul 1938 se împlineau trei decenii de la înființarea Universității de Vară, eveniment care urma să fie sărbătorit cu un fast deosebit.
La Vălenii de Munte, „fieful domnului N. Iorga”, în acel an, funcționau o serie de „instituții de cultură națională”, coordonate de savant și anume: Universitatea populară de Vară, Școala de misionare „Regina Maria”, Așezământul tipografic „Datina Românească”, Așezămintele culturale „Cuvântul”, „Regele Ferdinand I”, „Principesa Elena”, Secția Ligii Culturale, Muzeul de artă veche bisericească, Așezământul Tinerilor Cursiști, etc.
În vederea sărbătoririi menționate, în oraș, conform dorinței prof. Nicolae Iorga, consilier regal, au început o serie de lucrări edilitare printre care amenajarea teatrului antic în aer liber unde urmau să se joace piesele domnului Nicolae Iorga, „Răzbunarea pământului”, „Oedip Rege”, „Iisus”, etc. Pentru a ajuta acestui efort edilitar, în perioada 10-30 iulie 1938, un numeros grup de premilitari universitari din București a fost adus la Vălenii de Munte. Tinerii urmau să execute aici muncă de folos obștesc. Au fost cazați „într-un atelier al școlii de meserii, cu acordul și dorința profesorului N. Iorga”.
Continue reading „Dr. Constantin Dobrescu: Fieful lui Nicolae Iorga”

Harry Ross: Cugetări rebele

Bonjour tinerețe,  te invit să guști puțin din bătrânețe.

*

Sexul a deschis porțile perpetuării speciei umane. Orice  comentariu este inutil.

*

Stresul este inamicul numărul unu contra omului sănătos.

*

Fără falsă modestie, lumea este capodopera creației omului care nici nu se poate vinde la o licitație publică.

*

Continue reading „Harry Ross: Cugetări rebele”

Daris Basarab: Basarabie, Ţară râvnită, Ţară sfârtecată

darisbasarabNu mai am cu cine discuta, despre tine, Basarabie, şi atunci, mă mulţumesc să te revăd în amintirile mele, pe care le deapăn în liniştea nopţilor când insomniile îmi dau ghes. Răsfoiesc, uneori, paginile scrise de alţii, care te-au cunoscut în trecut, sau ţi-au aparţinut. Rândurile unui Nistor, sau Iorga, sau Antonescu, îmi fac bine, pur şi simplu. Dar întâmplarea face să dau, fără să vreau, şi de altfel de rânduri, literare, cum s-ar spune, care m-au făcut, nu o dată, să le abandonez fără să ajung la capăt. Poate că înţelepciunea vârstei m-a înarmat cu o răbdare şi o curiozitate mărite, poate că aşa se explică faptul că m-am înhămat să trag până la capăt rândurile lui Geo Bogza din a sa ”Basarabia ţară de pământ”, zărită întâmplător în rafturile bibliotecii unui prieten. Un reportaj literar publicat în 1939, rod al călătoriei prin Basarabia, din primăvara lui 1934. Continue reading „Daris Basarab: Basarabie, Ţară râvnită, Ţară sfârtecată”