Cristina CREȚU: Versuri

Cristina-cretu-205x300

Casa noastră-i pasăre tăcută

 

Casa noastră este tot mai mică,
De câteva ierni, e de-o palmă-n pământ,
Când vin ninsorile, copilării uitate,
Desenul lor rămâne viu şi pur.

 

Ce rătăcite gânduri! Ce ninsoare
Mi se aşterne uneori pe gând,
Casa noastră-i pasăre tăcută,
Ce puii şi-a pierdut, pe rând, pe rând… Continue reading „Cristina CREȚU: Versuri” →

Ioan Romeo ROȘIIANU: Poeme

Ioam-Romeo-Rosiianu-300x200

Scrisoare despre viaţa mea şi sfârşitul aproape

 

Iubito, aşa de pustie a fost inima mea astăzi încât visele au fost mai negre decât realitatea
tristeţea creştea direct proporţional cu golul din suflet în ceasul rănit
de printre norii cenuşii lumina refuza să-mi mai încălzească trăirea
aveam atâtea de spus lumii şi lumea îmi întorcea spatele printre nămeţii zilei
eram  pustiu în ceasul acela de viaţă scursă nimeni nu mai stătea de planton în crucea timpului
Continue reading „Ioan Romeo ROȘIIANU: Poeme” →

Alexandru NEMOIANU: Decor și ambalaj

istoric-Alexandru-Nemoianu9.Ambalajele produselor americane, sau cu folosință în USA, sunt, fără îndoială, cele mai elaborate și mai spectaculoase din toată lumea.Toți cei care trăiesc în USA, au vizitat USA, sau au avut de a face cu aceste produse (și dacă îi vom socoti pe toți ar rămâne să ne întrebăm câți nu au avut de a face cu asemenea produse) au rămas surprinși, uneori încântați, de foarte multe ori enervați de complicația cu care sunt alcătuite aceste ambalaje.
În primul rând, este vorba de primul ‘strat” al ambalajului, plicul care acoperă produsul. Acest prim “strat” este vârtos, strâns lipit de produs, foarte anevoie de înlăturat. De multe ori este nevoie să folosești cuțite, șurubelnițe, foarfeci și cleștelor pentru a scoate din ambalaj o aspirină sau a desface o sticlă de oțet. Peste el urmează alte “starturi” protectoare, iar deasupra tuturora se află ambalajul final. Acest ultim ambalaj este în culori extrem de atrăgătoare, fiind și reclamă a produsului, pe el este scris numele produsului, al producătorului, caracteristicile produsului, compoziția lui și indicații de tot soiul. Aceste indicații devin, pe măsură ce trece vremea, tot mai complicate și ele capătă o direcție “juridică”, încearcă să evite orice posibilitate de a trage în judecată pe producător. În mai toate felurile ambalajul American a ajuns să capete forma unui contract, în apărare. Prin extensie se poate spune că în fapt ambalajul a ajuns să fie mai important decât produsul prezentat sau, încă mai exact, că în raport cu ambalajul, produsul ajunge element secundar, dacă și atâta, simplu pretext. Această situație este simptomatică și reflectă starea sistemului în întregul său.
Continue reading „Alexandru NEMOIANU: Decor și ambalaj” →

Niculae MIHĂIŢĂ: Recital poetic în Muzeul Mănăstirii Cernica

RECITAL POETIC CERNICA2.jpgMarilena Istrati
ŞI EU AM FOST LA TÂRGU OCNA



Peste capetele noastre,
îngerii scutură pomii de zăpadă.
Clopotul măsoară pacea din noi.
Cădelniţa ritmează bătaia inimilor noastre.

Stindardul pur
se continuă în braţul vânjos
al tânărului care cântă: „Aliluia!”,
lângă turnul de pază al închisorii.

Continue reading „Niculae MIHĂIŢĂ: Recital poetic în Muzeul Mănăstirii Cernica” →

Eleonora Schipor: Olga Kobâleanska, renumita noastră bucovineancă

P8150864-150x150În fiecare an la 27 noiembrie marcăm ziua de naștere a vestitei scriitoare ucrainene Olga Kobâleanska, originară din Bucovina noastră, scriitoare care cunoștea mai multe limbi, printre care și româna.

Născută la Gura Humorului, trecând apoi cu traiul în regiunea Cernăuți, vestita scriitoare a trăit un timp în satul Dimca, din raionul Hliboca, mai apoi la Cernăuți.

Continue reading „Eleonora Schipor: Olga Kobâleanska, renumita noastră bucovineancă” →

Ştefania OPROESCU: Cutremur în aer

OPROESCU-Stefania-nov2017-225x300Mai întâi, a tresărit motanul. Mare, pufos, concurând în dimensiuni cu un căţel. A ridicat capul culcat pe o parte între labele din faţă. Părul, uniform, de culoarea cenuşii ude, s-a umflat, dublându-şi dimensiunea. Temător, s-a mişcat de sub masă, pipăind cu laba stângă drumul spre ieşire. În laba stângă avea puterea şi încrederea. Din coama saltului pe care l-a făcut ca un arc, l-am prins în braţe, căutându-i apropierea şi căldura. Capul înconjurat de braţul meu stâng ca de un ştreang, s-a întors, privindu-mă. Ochii lui gălbui au prins irizări de lună, lucind printre hăţişuri de crengi golaşe, unduind în vânt. Se roteau rapid în orbite, ameţindu-mă, ca şi cum vântul m-ar fi împins şi m-ar fi răsucit în loc, biruindu-mi împotrivirea.

Frigul urca din duşumelele goale, insinuîndu-se ca apa pe sub îmbrăcăminte. Când motanul a clipit, i s-a alungit botul dezvelindu-i dinţii, iar mustăţile i s-au ridicat, simulând perfect un rânjet a batjocură. L-am aruncat din braţe şi abia atunci am văzut că toate scaunele din sală erau goale. Masa prezidiului la fel. Improvizată pentru manifestări  la care nu se aştepta un public numeros, încăperea era umplută cu scaune care se adăugau pe parcurs, dacă era cazul. Să nu se dea impresia de lipsă de interes. Să nu fie scaune goale. Programul de activităţi stabilit conform planului, se derula ca un mecanism vechi de tablă, învârtit cu cheiţa. Ştiau asta bine, cu toţii. Nu venea invitatul, era înlocuit rapid cu altul. Jocul se juca oricum, fără sincope dar şi fără pasiune. Tema întrunirii de azi era proiectată palid pe un cadran de pânză, atârnat în spatele estradei scunde, mobilă, ca şi restul recuzitei: Dezastre naturale şi dezastre provocate. Istorie. Efecte actuale. Previziuni.

Continue reading „Ştefania OPROESCU: Cutremur în aer” →

Gheorghe Andrei NEAGU: The death from the pumpkin (Moartea din Boston)

NEAGU-AG-OCT2017-244x300– Luaţi aminte buni creştini, sărbătoarea aceasta de peste ocean este Satana, necredincioşii au adus-o ca să ne strice nouă morala strămoşească!, îi îndemna părintele Stoleru pe cei câţiva creştini adunaţi în biserică.

La intrare, Dan Marcu, cunoscut om de afaceri şi mai ales sârguincios donator, îl asculta la rându-i cu indiferenţă. „Ce ştie găozarul ăsta cu sutană”, îşi zise, privind la portretul în mărime naturală cu care fusese blagoslovit în urma daniilor sale. Preotul perora fără prea multă convingere împotriva sărbătorii de Halloween, având sentimentul că-şi făcea datoria. Ierarhii ce-i păstoreau existenţa teologică, aşa îi ceruseră, să lupte împotriva Halloween-ului. Plictisit,  Marcu îşi mai privi încă odată portretul ce străjuia intrarea în naos, stând cu spatele spre altar, mai înainte de a se îndrepta spre limuzina luxoasă de la intrare.

Continue reading „Gheorghe Andrei NEAGU: The death from the pumpkin (Moartea din Boston)” →

Anatol COVALI: Poesis

anatol-covali-m

Mi-am pus

 

Mi-am pus o mască veselă pe faţă
şi umblu printre semeni fericit
că am trăit cea mai frumoasă viaţă
care mi-a dat ce-am vrut şi m-a iubit

 

Mi-am pus un strai superb, de sărbătoare,
şi am ieşit în lume să mă plimb,
să vadă toţi că port cu încântare
deasupra frunţii-al bucuriei nimb.

 

Mi-am pus pojghiţă de-aur pe cuvinte
şi am turnat mir sfânt în miezul lor,
ca să încânte orice ochi sau minte
atunci când spre vreun suflet pleacă-n zbor. Continue reading „Anatol COVALI: Poesis” →

Renata MOIŞ-ŞIMAN: Un exemplu de politică discreționară a marilor puteri

MOIS-SIMAN-Renata-224x300Semnarea Tratatului privind Ucraina Transcarpatica (29 iunie 1945) şi ratificarea lui (22 şi 27 noiembrie 1945)

Cel de al doilea război mondial a fost, fără îndoială, unul dintre cele mai tragice evenimente din istoria omenirii, prin pierderile enorme umane şi materiale, prin distrugerea unor inestimabile valori de patrimoniu cultural, inclusiv oraşe întregi, precum şi prin urmele de neşters în memoria a zeci de milioane de urmaşi orfani. Ţările din Europa centrală şi de Est au fost ocupate de germani, apoi târâte în război. După înfrângerile suferite de nemţi şi întoarcerea frontului a urmat alt pârjol, tăvălugul trecând acum în sens invers, dar cu aceleaşi atrocităţi şi suferinţe.

Pe cât au fost însă de inumane actele de război, pe atât au fost de nedrepte multe dintre hotărârile luate de cei puternici şi învingători la sfărşitul ostilităţilor. Printre asemenea hotărâri se numără şi trasarea frontierelor mai multor state. Noi vom aborda în articolul de mai jos situaţia Transcarpatiei, regiunea din centrul Europei care a avut neşansa de a trece de la un stat la altul de-a lungul istoriei medievale şi moderne, de la unguri la austrieci şi Imperiul Austro-Ungar, pentru ca după Primul Război Mondial să fie atribuită proaspăt formatului stat cehoslovac. Dar şi Cehoslovacia avea să o piardă, în 1945, în favoarea Ucrainei, acesta fiind unul dintre exemplele despre care vorbeam mai sus.

Cam la o lună după mutarea guvernului cehoslovac de la Kosice la Praga, eliberată de Armata Roşie, preşedintele Edvard Beneš a inceput procesul de indeplinire a promisiunii date lui Iosif Stalin, de a obţine cu orice preţ acordul politicenilor cehi pentru separarea Ruteniei Subcarpatice/Ucrainei Transcarpatice (mai departe vom folosi prescurtările RS sau UT) de Cehoslovacia şi integrarea ei in R. S. S. Ucraineană a URSS. După cum reiese din înregistrările nestenografiate ale şedinţelor guvernului Cehoslovaciei, din 18 şi 28 iunie şi din 07 noiembrie 1945, făcute de Boris Korbel, şi publicate pentru prima dată în 1993, de originarul din Hust, născut in (1921), celebrul publicist ceh Jaromir Gorets[1] şi comentat peste doi ani de istoricul rus-ceh, Ivan Pop[2]  ,,discuţia n-a fost deloc uşoară”. Având în vedere importanţa acestei dezbateri în istoriografia viitoare (cehă, rusă, ucraineană, ruteană) considerăm, că este eficient, de a ne opri asupra ei detaliat. Continue reading „Renata MOIŞ-ŞIMAN: Un exemplu de politică discreționară a marilor puteri” →