A doua ediție a ,,Premiului Literar Internațional Corona 2017” s-a desfășurat într-o ambianță deosebită. Scriitori veniți din România, Franța, Italia, Albania, Moldova, Germania, Spania, Argentina, au încântat publicul cu creațiile lor. Festivitatea de premieră a avut loc în 16 septembrie 2017, la stațiunea agroturistică ,,Colle degli Ulivi”, din Cassano alla Ionio, Calabria. In Memoriam poeta Viorela Codreanu-Tiron.
Acest concurs are ca scop unirea tuturor scriitorilor din întreaga lume, prin descoperirea unor talente literare, atât în poezie cât și în proză.
Nu se știe de unde va apărea un geniu, pentru că creația, mai ales din suferință, dă unele valențe sacre sufletului. Fără o adevărată pasiune nu creezi cu adevărat! Spiritul întotdeauna va cere hrană spirituală, indiferent de religie. Scopul fiecărui scriitor este de-a crea pentru umanitate! Unicul țel și menirea fiecărui scriitor este de-a crea pentru țara sa, de a da unei națiuni eternitatea! Sunt valori literare ascunse, dar fără ,,Concursuri de poezie și proză”, nu dai unui scriitor șansa de-a deveni cunoscut printr-o creație, indiferent cum scrie, indiferent ce scrie! Poți deveni geniu printr-o creație literară de excepție:un poem, o poezie, un roman, un eseu etc. Nu vreau să aduc aminte de scriitori care au dat umanității capodopere literare, rămânând în istorie, dar un Dante, Cervantes, Goethe, Eminescu, Sartre, Camus, Marin Preda, Antoine de Saint-Exupery, Hans Christian Andersen, Charles Dickens, Tolstoi, Dostoievski etc., pot oricând apărea în sfera acestor concursuri literare!Să nu uităm că creațiile literare adevărate au apărut din procese lăuntrice absolute. Numai setea de absolut, setea de a crea cu o pasiune absolută, setea de a fi cunoscut prin creație, poți să-i dai unei națiuni eternitatea. Numai cultura care pornește de la rădăcinile spiritului și ajunge în sfera creațiilor absolute, are cu adevărat valoare literară.
Scriitori români din afara granițelor țării se implică mult în cultură, cu bani puțini, reușesc să ducă mai departe valorile spiritului românesc. Când auzi o poezie scrisă în limba română, citită în marile centre culturale universale, te apucă plânsul! Acești oameni construiesc România în afara granițelor țării, dând eternitate României.
Cultura, în special, cea a spiritului, are valoare când un scriitor descoperă noi oaze ale spiritului, încă neexplorate de marii creatori de eternitate. Nu poți da eternitate sufletului tău decât atunci când iubești necondiționat. Iubirea necondiționată este simplă, ne-implicând factori externi. Ea vine dinlăuntrul oricărui om care iubește cu adevărat absolutul. Orice concurs care implică Spiritul Universal are ca scop aducerea luminii în sufletele oamenilor. Mihaela Talabà a știut unde să țintuiască. A ales ca temă: ,,Iubirea cuantică”. Ceea ce denotă adevărata valoarea a creației literare. Dacă ne gândim la ,,Luceafărul” lui Mihai Eminescu, unde Eminescu explorează infinitul căutând absolutul, nemurirea. Puțini știu că ,,Luceafărul” este un vis al lui Eminescu de-a intra în sfera absolutului! Dacă îl citești vers cu vers îți dai seama de simplitatea vorbelor, unde a vrut să ajungă! Ce căuta Eminescu în ,,Luceafărul?” Fericirea absolută! O căuta prin simțuri, idei, sentimente, intuiție, imaginație etc. Căuta locul unde sufletul să aibă liniștea sufletească. Exploră infinitul viu al ființei. Parcă era detașat de timp intrând în sfera creației absolute. Își lumina sufletul prin sensibilitate, pentru că Eminescu ajunsese să se integreze în Legile Naturii, cunoscându-le. Eminescu a creat absolut pentru că a știut ce înseamnă să fii sincer cu tine însuți, a știut unde să intuiască. Numai explorându-și dimensiunea sacră a spiritului, intra în sfera tăcerilor nocturne, unde omul dialoghează cu Dumnezeu! De accea Eminescu zice: ,, Dumnezeu e un atom, un punct matematic, punctul comun unde se lovesc toate puterile pământului spre a constitui organismul de legi, sistema cosmică”. Metafizica eminesciană are ca bază sinceritatea ființei. De aceea Eminescu este un geniu absolut. Numai lucrurile făcute perfect, matematic, au ca bază revelațiile metafizice. Orice vine din revelație înseamnă spirit pur, înseamnă sacru. De aceea adevăratele revelații îl apropie pe om de sacru.
Iubirea cuantica are la bază relația dintre om și absolut. Amândoi conlucrează împreună. Unul în sfera profanului și celălalt în sfera sacrului. Când se întâlnesc apare revelația, pentru că omul trăiește dincolo de timp intrând în alte dimensiuni spirituale. Aceste procese lăuntrice, transformă omul în totalitate, revenind la rădăcinile spiritului, acolo unde libertatea îi apare ca o undă trecătoare a iubirii absolute. Acolo omul simte fericirea absolută, simte pentru că intuiește ce este dincolo de timp, adică simte clipa eternității care-l învăluie în ființă, fiind cu adevărat fericit.
Statul fericirii, în ziua de azi, este greu de înțeles. Oamenii se cred fericiți, dar adevărata fericire este cunoașterea sacrului, în tine însuți. Numai acolo te vei întâlni cu Dumnezeu, adică iubind necondiționat.
Mihaela Talabà a ajuns să cunoască adevăratele valori spirituale. A știut să-și caute sensul prin cunoașterea iubirii necondiționate. A creat pentru ea și pentru umanitate, lăsând în urmă valori spirituale. Nu poți crea cu adevărat decât iubind necondiționat. Orice om are nevoie de cunoașterea metafizică, are nevoie de revelații, pentru că moartea este necunoașterea propriului spirit! Puțini știu că calea cunoașterii de sine este o cale a suferinței. De aceea Mihaela Talabà este un ,,pionier” în deschiderea unor drumuri spirituale, prin cunoașterea de sine. Filosofia platonică, cât și cea modernă are un atu: orice ajunge să se cunoască pe sine, poate deveni geniu! Indiferent de religie, de ocupație, de masterate, de studii superioare etc., omul poate să aducă umanității adevărul despre el însuși, poate să facă istorie prin descoperirea unor căi care să-l ducă spre adevărata cunoaștere de sine. Avem mii de cărți scrise despre această cunoaștere de sine, avem critici excepționale pe această temă, avem biblioteci imense, unde omul poate sta singur în universul său citind etc., dar ceea ce nu avem este curajul de-a intra în sfera cunoașterii de sine, unde calea spre absolut este deschisă de suferință. Puțini știu că viitorul depinde chiar de un singur om de-a afla adevărul despre el însuși, de-a afla încotro se îndreaptă omenirea! Orice om este capabil de-a face istorie, dacă ajunge la rădăcinile spiritului, prin atingerea Sacrului.
Premiul Literar Corona vă așteaptă la a treia ediţie cu termen limită pe data de 18 februarie 2018. Puteţi găsi regulamentul pe pagina și grupul facebook Premio Letterario Internazionale Corona/Premiul Literar Internazional Corona sau scriind la adressa e-mail: premiocorona@libero.it
——————————–
Hatos Vasile
Italia
23 noiembrie 2017