Galina MARTEA: Rodica Elena Lupu – scriitoarea care cucerește inimile românilor de pretutindeni

Cu o carieră bogată în arta scrisului, consacrata scriitoare Rodica Elena Lupu există în astă viață cu misiunea sacră de a produce opere literare de mare calitate, acestea fiind recunoscute ca valori autentice în cultura națională română. Fiind admirabilă și respectabilă în limitele inteligenței și a culturii sale, renumita scriitoare, în timp, a reușit să scoată în lumină lucrări cu diverse genuri literare (poezie, proză, eseu, roman), iar poezia, în mod aparte, este acel gen literar pe care îl reprezintă cu un deosebit har, talent și vocație. Prin genul liric al poeziei scriitoarea s-a afirmat ca una dintre cele mai distincte și semnificative personalități din domeniul literaturii române de după anii 1980. Versurile Rodicăi Elena Lupu nu se confundă cu nimic, deoarece ele sunt specifice personalității sale care exprimă tot ceea ce este omenesc, la rândul lor, poemele sunt arhipline cu aspecte de dragoste, de dragoste față de oameni și față de suferințele lor; sunt despre viața reală plină de tristeți, dar si de bucurii; sunt despre mamă, țară, plaiul natal și, nu în ultimul timp, despre sentimentul de afecțiune dintre bărbat si femeie – simbol al iubirei și existenței umane în astă lume, simbol ce reprezintă continuitate în viața umană. Cu atât mai mult, versurile faimoasei poete Rodica Elena Lupu sunt interpretate prin genul muzicii, combinate prin compozitii muzicale, acestea fiind create de renumiți compozitori români precum Marius Crisri Popa, Ilie Gorincioi, Paul Surugiu-Fuego. Astfel, cântecele pe versurile Rodicăi Elena Lupu sunt interpretate de renumiți artiști vocali români precum Paul Surugiu – Fuego, Ana Maria-Stoican, Ioana Sandu, Rareş Borlea-Raoul, Gabriel Dorobanţu, iar poporul român de pretutindeni, la rândul lui, este încântat și onorat de muzica pe versurile celebrei poete. Fiind îndrăgostită, în mod aparte, de genul liric al poeziei, Domnia Sa reușește cu o capacitate neobișnuită-individuală să-și expună ideile și vibrațiile interioare ale spiritului prin cea mai frumoasă și plăcută formă de exprimare, aceasta reprezentând creația literară autentică a scriitoarei. Creația literară a Rodicăi Elena Lupu, în același timp, reprezintă gradul de perfecțiune obținut în acest domeniu distinct al vieții umane și anume: literatura/ arta literară prin intermediul căreia este redat mesajul artistic prin imagini expresive, cu un limbaj adecvat al rimei și al ritmului, dar și al versului liber.

Poezia (fiind curentul literar prin care se exprimă și se degajă emoția, sentimentul, ideile unui scriitor) și romanul (ca specie a genului epic, de capacitate mare și cu conținut complex) este spațiul preferat al consacratei scriitoare Rodica Elena Lupu, care scrie cu mare suflet și inimă pentru oameni, pentru semenul său. Debutând editorial cu volumul de poezii „Printre silabe” (Editura Dacia, Cluj Napoca, 1986), Domnia Sa ulterior și până în prezent a publicat peste 70 de volume cu poezie și proză, în același timp prezentă și în peste 80 de antologii literare. Respectiv, vom menționa că în calitate de scriitoare semnează lucrări şi sub pseudonimul literar Roena Woolf. Creația literară proprie scriitoarei este realizată și fundamentată pe criterii de calitate, caracterizându-se ca una fiind foarte bună și de o intensitate anumită ce corespunde unui nivel intelectual adecvat și, corespunzător, unui nivel scriitoricesc de o vocație excepțională în arta literaturii/ arta culturii artistice. Conținutul acesteia marchează originalitatea și calitatea fondată pe tehnici specializate atât din materia clasică, cât și cea modernă, care, la rândul lor, garantează și asigură valoarea autentică a operelor literare puse în lumină. Cuprinsul original al creației se regăsește în remarcabilele lucrări: „Voi trăi…Clipa” (poezie, Editura Anamarol, Bucureşti, 2007), „Vacanţe, vacanţe…” (Editura Publiferom, Bucureşti. 2001), „Mâna destinului” (roman, Editura Anamarol, Bucureşti, 2005), „Miracolul vieţii” (roman, Editura Anamarol, Bucureşti, 2005), „Eterna poveste” (roman, Editura Anamarol, Bucureşti, 2005), „O umbră din trecut” (roman, Editura Anamarol, Bucureşti, 2005), Colecţia „Tainele mării nu se cunosc de pe mal“ (Editura Anamarol, Bucureşti, 2005), „O clipă de rătăcire” (poezie, Editura Anamarol, Bucureşti, 2005), „Glasul inimii” (roman, Editura Anamarol, Bucureşti, 2007), „Poezii pentru copii” (Editura Anamarol, Bucureşti, 2007), „Colorăm şi poezii învăţăm” (poezie, Editura Anamarol, Bucureşti, 2007), „Regăsire” (poezie, ediţie bilingvă română-maghiară, Editura Anamarol, Bucureşti, 2008), „Clipa / Il momento” (poezie, ediţie bilingvă română-italiană, Editura Anamarol, Bucureşti, 2011), „Haos” (poezie, Editura Anamarol, Bucureşti, 2011), „Între anotimpuri” (poezie, Editura Anamarol, Bucureşti, 2011), „Mister” (roman, Editura Anamarol, Bucureşti, 2011), „Iubire, Tu…” (roman, Editura Anamarol, Bucureşti, 2011), „Clipe în doi” (roman, Editura Anamarol, Bucureşti, 2012), „Dincolo de timp” (roman, Editura Dacoromână, 2012), „Parfumul dragostei” (roman 2012), „Jocul de-a viaţa” (roman, Editura Anamarol, Bucureşti, 2013), „Mirajul vieţii” (poezie, Editura Anamarol, Bucureşti, 2013), „Mamă şi iubită” (roman, Editura Anamarol, Bucureşti, 2013), etc.

Hipersensibilă la tot ceea ce se petrece în jurul ei, renumita și talentata scriitoare Rodica Elena Lupu, dar mai ales poeta cu o vocație distinctă, reușește să cucerească cu multă ușurință inimile tuturor românilor de pretutindeni și nu numai. Această performanță se dovedește faptului că poeta scrie versuri extraordinar de frumoase, pline de sens care plac publicului cititor, astfel trezindu-le admirația și respectul față de creația literară a Rodicăi Elena Lupu, scriitor celebru al neamului românesc. Poeziile minunatei scriitoare sunt o chemare/ o provocare pentru ființa umană în a cunoaște mai în de aproape frumusețea naturii divine, în a aprecia cu mai multă atenție relațiile dintre oameni cu toate complexitățile sale, pentru a înțelege mai profund conținutul existenței umane din acest univers – totul fiind orientat către procesul afectiv al omului față de realitate: „Omul n-o ştie/ n-o vede,/ n-o ia în seamă./ Uneori o cheamă,/ sau o blesteamă./ Atunci când devine fior/ o scrie,/ o cântă,/ o poartă/ Ca pe propria-i soartă./ Atenţie dar:/ Clipa nu este har,/ ci e drum/ sau hotar!”(Clipa); „Atâta frig s-a condensat în aer/ Şi-atâta întuneric în pământ,/ Prin rumeguşul iernii vântul taie/ Mici fulgere în vidul pal dansând./ Norii se ţin în cârje de ninsoare/ Vag timpul ţesătura şi-o complică,/ Contururile ard în îngroşare/ Sub marea de lumini cu ochi de sticlă.”(Alergare în nori). Iar versurile de dragoste, reflectând sentimentul de afecțiune dintre un bărbat și o femeie/ dintre părinți și copii/ pentru mamă/ pentru țărâna natală/ pentru strămoșii noștri, sunt un adevărat balsam și o adevărată consolare pentru sufletul omului: „Fără trup…/ Numai suflet…/ Eşti tu?/ Sunt eu?/ Nu mă striga…/ Nu-ţi pot răspunde…/ Înceacă tu când te strig…”(Clipe în doi); „Degetele tale/ mi-au oprit privirea./ Degetele tale/ sufletul mi-au nins./ Degetele tale/ mângâiere oarbă./ Degetele tale/ cântecul mi-au prins./ Călăuze calme,/ Fragede poteci,/ Degetele tale/ Peste mine/ Reci”(Zăpadă); „Te-ai dus şi anii au trecut/ Plini de dureri şi supărare/ Chiar dacă tu mi-ai spus atunci/ Că vei veghea a mea cărare./ Nu te-am uitat, nu te-oi uita,/ Prin vis te chem, iubită mamă,/ Să te întorci în viaţa mea,/ Căci fără tine-mi este teamă./ E-atâta răutate-n lume,/ Nu ştiu pământul cum ne ţine,/ De-aceea eu te rog anume/ De sus să te-ngrijeşti de mine./ Nu te-oi uita, măicuţa mea,/ Şi-n trista mea singurătate/ Voi plânge fără să m-auzi/ Cu gândurile mele toate”(Iubită mamă). Cât despre romanele realizate de Rodica Elena Lupu sunt lucrări pline de lirism, dar și de dramatism, cu subiecte nespus de interesante ce sunt specifice vieții umane și, în același timp, subiecte ce scot în evidență comportamentul și mentalitatea omului în relațiile de prietenie și conviețuire, în relațiile care se raportează la valorile morale/ spirituale/ culturale ale omenirii. Conținutul acestora cuprind întreaga diversitate a speciei de narațiune, ca parte a unui discurs în care autorul expune faptele și acțiunile personajelor prezente, aceasta reprezentând condiția necesară de a forma genul autentic literar în proză. Printre cele mai reușite și semnificative romane ale scriitoarei sunt: „Glasul inimii” (Editura Anamarol, prima ediţie 2004, ediţia a doua, 2007), „Mâna destinului” (2005), „Eterna poveste” (2005), „Mister” (2011), cât și altele, iar cu referire la acestea Radu Cârneci a menționat: „… respectivele romane denotă talent, o bună cunoaștere a vieții și, mai ales, o atentă analiză a relațiilor interumane. Construcția prozelor sale este cinematografică, pe un dialog antrenant omenesc”. Însă despre romanul „Glasul inimii” Ștefan Dumitrescu spune: „Carte plină de suflet şi de conştiinţă rănită… După lectura cărţii am fost profund impresionat, zguduit”, iar Octavian Paler scrie:  „un roman care m-a fermecat”.

Născută în Războieni-Cetate, acum judeţul Alba, 27 ianuarie 1951, licențiată în jurisprudență (facultatea de drept, Bucureşti) și doctor în dacoromanistică (Academia Dacoromână), poeta, romanciera și eseista Rodica Elena Lupu ne uimește cu ambiția și dorință ei arzătoare de a realiza în astă viață lucruri cât mai multe, dar, în același timp, lucruri de o calitate superioară care în ierarhia valorilor se disting prin calități și merite deosebite. Pe lângă activitatea de scriitor Domnia Sa administrează cu mult succes Editura Anamarol din București, unde până la ziua de azi a editat peste 500 de cărţi semnate de autori din ţară şi străinătate. Fiind membru de onoare al Asociaţiei Interculturale „Ars Longa” din Nürnberg, membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România şi GEMA din Berlin, membru al Academiei Româno Americane, membru al Academiei de Ştiinţe, Literatură şi Arte-ASLA din Oradea, membru al Cenaclului Observatorul din Toronto, membru al Asociaţei Române pentru Patrimoniu, membru al Asociaţiei Scriitorilor de Limba Română din Canada, membru Opera Scrisă.Ro, scriitoarea este prezentă în calitate de personalitate distinctă în WHO IS WHO-Enciclopedia Personalităţilor din România, prima ediţie, 2006, dar și în alte enciclopedii/ lucrări/ antologii de mare notorietate în care sunt prezente personaje importante din viața culturală și socială a neamului românesc. Totodată, Rodica Elena Lupu este o scriitoare foarte activă care publică zilnic/ săptămânal eseuri, poezii, narațiuni literare în reviste și ziare naționale (Analize şi Fapte-ARP, Ecoul, Universul cărţilor, Luceafărul românesc, Capricorn, Floare darurilor, Boabe de grâu, Semănătorul, Dacologica, Oglinda Literară, Confluenţe literare,  Luceafărul Botoşani, etc.), dar și din străinătate (Agero din Stuttgart, Euro-Observator din Germania, Observatorul din Toronto, Alternativa din Canada, Atheneum din Canada, Clipa din SUA, Tromânia Vip, Dalas din SUA, Curentul Internaţional din SUA, Romanian Global News – Agenţia de presa pentru românii de pretutindeni, etc.). Nemijlocit, colaborează și este mereu prezentă în emisiunile difuzate prin Radio Timişoara, Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio Dor de Ţară; dar colaborează şi cu diverse posturi de televiziune precum: TELE7abc, TVR2, TVR Cultural, TVRM, Naţional Media – Favorit TV, Kanal D. Ca recompensă pentru munca creatoare în domeniul literaturii și a culturii, Rodica Elena Lupu este laureat al mai multor premii naționale și internaționale, cele mai consistente fiind obținute: Discul de aur şi Diploma de Excelenţă pentru promovarea folclorului românesc, 2009; Gala Celebrităţilor din România – premiu de excelenţă pentru cultură, 2010; Gala Celebrităţilor – premiu de excelenţă pentru cultură, România-Spania, 2010; Gala celebrităţilor România – premiu de excelenţă „Femei de succes”, 2011; Diplomă – Conferinţa UNIFERO-Uniunea Internaţională a Femeilor Române, 2011; Diplomă – Conferinţa UNIFERO, 2012; Diplomă pentru promovarea operei şi personalităţii Luceafărului poeziei româneşti „Mihai Eminescu”, 2015; Diplomă – Festivalul de poezie Benidorm, Costa Blanca, Spania, 2016; Diplomă pentru participare și organizare a Salonului Naţional „Mihai Eminescu”, Parlamentul României, 2017; Diplomă – Congresul Academiei Româno-Americane, 2017; Diplomă și premii: Târgul Internaţional de Turism 2003-2008; Târgul Internaţional de Carte şi Muzică, Braşov, România, 2007; Întâlnirea Reprezentanţilor Comunităţilor Româneşti din Germania, Stuttgart, 2007; Festivalul Callatis, ediţia a IX-a, 2007; Salonul Artiştilor Români de Pretutindeni.

Fiind un profesionist excelent și respectabil în arta literară și cultura românească, cu precădere în arta versului liric și a genului epic-romanul, Rodica Elena Lupu (Doctor Honoris Causa, academician, scriitor, editor, jurnalist cultural, antologator, manager) este valoarea națională prin intermediul căreia se recunoaște talentul autentic de scriitor.

———————————-

Galina MARTEA

Olanda

26 august, 2018

Mariana GURZA: Poezia

Poezia

 

Poezia mea este şi a ta
poezia ta este şi poezia mea.
Iubirea este aceeaşi…
Trufaşă,
intangibilă,
interesată.
Ne aplecam spre ape
ca trestiile
şi ele singuratice
în universul lor.
Apa vie
este cea care ne dă speranţa,
ea, este cea pe care o căutăm toţi.
Cine ajunge primul,
se poate considera
fericit…

––––––––––

Mariana GURZA

Silvia BODEA SĂLĂJAN: Ascultați deci lucrul acesta

Ascultați deci lucrul acesta

 

Afară doar târziul cernea prada
unui amurg dedat la-mpotrivire
iar palma-ntinsă aștepta solemn
floarea de crin pe pieptul lui de mire

 

sub crucea consacrării a căzut
dar legea se-mplinea arzând sudoarea
în care roșul jertfei picura
peste vrășmași cernându-și îndurarea

 

nu glasul de mustrare răzbătea
nici defăimarea care da cu banul
la împărțirea prăzii ci iubirea
spre apostații ce-i slăveau dușmanul

 

și noaptea cobora în plină zi
și-nfiorarea își juca destinul
dar mirele își aștepta mireasa
să-mpărtășească prescura și vinul

 

mireasa însă a îngenunchiat
la galere căzută în sclavie
când hoți și ucigași se însoțeau
cu fariseii in apostazie

 

un clopot răsuna mult prea târziu
și cu ecoul lui mult prea departe
aprindea ruguri jertfelor din noi
cum arde slova versului în carte

 

dar curcubeul cobora pe cer
și crinul înflorea a mângâiere
când Logosul ce-a ordonat în toate
a pus la poarta lumii Înviere

———————————

Silvia BODEA SĂLĂJAN
25 august, 2o18

 

Dunia PĂLĂNGEANU: Inorog de stele

Inorog de stele

 

Nopţile adolescenţei mele
Doamne, le vreau astăzi înapoi
şi fiorul viselor rebele
ce gonea pe pajiştea din noi.
Fă minunea asta pentru mine,
să mai ardă lampa lunii iar
când la ţărmuri nostalgia vine
şi îneacă totul cu-al ei jar.
Nopţi de smoală, inorog de stele,
răscolind cu pliscul diamante,
ce se- aprind pe umerii de iele
printre ierburi învelind amante.
Şi mai dă-mi o şoaptă, numai una,
cufundată în pocale reci,
ca să uit de iernile din mine
şi de tine viaţă, care treci.

—————————-

Dunia PĂLĂNGEANU

(Din volumul ,,La Turnul cu Ceas “ , Editura ,,Amurg Sentimental” București)

Ilustrația Mirel Matei, artist plastic, Giurgiu

Corneliu NEAGU: Deșertul și oaza (poeme)

DEȘERTUL

 

Nisipuri aspre-n mine se revarsă,

privesc în zări și neclintit rămân,

iar răsuflarea-mi, de căldură arsă,

abia se mai strecoară prin plămân.

 

Și mă întreb: ce oare mă aduce

pe necuprins și selenar deșert?

Este destinul răstignit pe cruce,

batjocorit de alții, pe nedrept !

 

M-au vrut umil și fără spor în viață,

un sclav să fiu, pe veci fără destin,

pe ochi să port cumplitul văl de ceață,

din ce-i al meu să vreau cât mai puțin.

 

Dar evadat din arșița solară

destinul reclădit mi-aduce-n zbor

un strop din apa vie, milenară,

ce mă zidește-n veacul viitor.

 

Deșertul tot dispare, ca o pată,

mă scald în apa vie de izvor,

iar viața mi se schimbă dintr-odată,

m-am regăsit și pot acum să zbor!

 

OAZA

 

Curgea peste vreme deșertul în zare

cu dunele-n valuri întinse sub cer,

părea universul din vis care moare,

rupând din adâncuri un ultim mister.

 

Pe aripa serii creștea nesfârșitul,

cu timpul curgând peste timp înapoi,

nisipul din dune-nghițea asfințitul,

plângeau nerostiri îngropate în noi.

 

Continue reading „Corneliu NEAGU: Deșertul și oaza (poeme)”

Vasile FILIP: Dialoguri sprinţare

– Ai văzut vreodată o aramă amară?

– De mai multe ori: am mutat căciula!

*

 

– În ce sens poţi traversa un teren tasat?

– În ambele sensuri!

*

 

– Cum poţi îmbrăca un cojoc?

– Şi pe faţă şi pe dos!

 

*

– Ai fost vreodată tapat?

– De mai multe ori!

– Şi?

– Şi am tapat şi eu!

– Cum ai procedat?

– Le-am… întors cuvântul!

*

– Tu te-ai tăiat vreodată?

– Oho!

– Cum s-a întâmplat?

– Am mutat căciula pe un a pe altul!

*

– Cum ai reuşit să-ţi faci un nou sălaş?

– Foarte bine şi frumos: m-am priceput!

– E un secret?

– Nici un secret: am schimbat locul căciulii şi virgulei!

*

– Ce poţi face dintr-un scrâşnet de topor?

– Un ropot de ploaie!

*

– Ce poţi să faci din doi cai şi un ac?

– Un caiac!

*

– Dacă vrei să te scalzi în Ciric, de pe ce mal intri în apă?

– De pe amândouă!

 

*

– Dintr-un cric poţi face circ?

– Pot, dacă o iau mai pe dindos!

—————————–

Vasile FILIP

Iaşi, România

25 august,2018

 

 

Dunia PĂLĂNGEANU: La Vălenii de Munte

La Vălenii de Munte

Poezie și patriotism sub aura lui Iorga…

 

În patria lui Iorga
la Vălenii de Munte
istoria se deschide
cu filele sfinte.
De dor și credință
mărețele fapte
luminează prin veacuri,
din pagini de carte.
E aerul dulce
la Vălenii de Munte,
făclie e ziua
și nopțile scurte.
Te-așteaptă istorii
și roi de zidiri,
plutind prin noianul
etern de-amintiri.
Fluturând ca stindardul
cel mare și sfânt,
trece umbra lui Iorga
între cer și pământ.

—————————-

Dunia PĂLĂNGEANU

Vălenii de Munte, august 2018

Foto: Donaris Giurgiu

Maria HOTEA: Se naște o nouă poveste

Se naște o nouă poveste

 

Să-ți vorbesc despre iubire-n cuvinte,
Este puțin să o pot în ele cuprinde
În inimi ea flacăra mereu o aprinde,
Lăsând amintiri ce sunt păstrate în minte.

 

Dorințe naște sub raze argintii de lună
Și-n nerostite gânduri iubirea le ascunde
În liniște prin șoapte în suflete pătrunde,
Iar în priviri arzătoare pe rând le adună.

 

Precum florile înfloresc, înfiorate de rouă,
În raze blânde de soare sublim se deschid
Și-n adieri de vânt, petale tremură timid,
Așteaptă sărutul nopții sub raze de lună nouă.

 

Un murmur tainic în șoapte se-ascunde
Și-un imens ocean de iubire blând le alintă
Pătimașe trupurile încinse dorințe le incită,
Precum valurile ce se leagănă-n line unde.

 

Tăcerea în locul iubirii în inimi vorbește,
În gânduri vise sublime mereu încolțesc
Pătrund adânc în suflete unde rodesc
Și rând pe rând se naște o nouă poveste!

——————————-

Maria HOTEA

25 august, 2018

Mariana Zorița PURICE: Am intrat în jocul unui vis nebun

Am intrat în jocul unui vis nebun

 

Am intrat în jocul tău
O vis nebun
Fără să vreau, fără să știu
Ai apărut în viața mea
C-o falsă fericire și minciuni
O vis nebun
Aș vrea să ies din lumea-n care
M-ai purtat în jocul tău nefericit
Nu vreau o viață în galaxia-ți paralelă
Și vreau să evadez
O vis nebun !
Trezește-mă nefericire
Nu mă lăsa să cred că nu visez
Mă smulge din nemernicia
Unui vis nebun și lasă-mă să plec !
M-ai circundat cu demoni transformați în îngeri
Mi-ai rupt în bucăți
Limpezimea gândului
Și m-ai făcut să cred
Că exiști,
când ești doar o fantomă
ce umblă bezmetic peste lumii!
O vis nebun!

——————————-

Mariana Zorița PURICE

4martie, 2018

Lavinia BUD: Moștenire

MOȘTENIRE

 

Eu nu voi vinde cântecul măicuței
Ce îmi veghea odihna din amiezi,
Și nici paspoalul alb din gulerul rochiței
Ce mă – nvelea în fala ochilor săi verzi.

 

La răsărit, acolo îi e locul, în căsuța albă,
Ecoul de iubire să strige din pereți,
La gât ea ne-a purtat, neprețuită salbă
Și dorul ei cel tainic deschide – va peceți

 

Ce-au conturat a inimii văpaie,
Nescrisă în vreun zapis descoperit în urnă,
Din ochii ce-au închis a lacrimii șuvoaie
Iubire ne-a lăsat și-n ziua cea din urmă.

 

Codrul cel verde frunza și – o leagănă,
Zorii se-ngeamănă și pasu-mi petrec,
Sunt moștenirea ta, „tragănă, mamă, tragănă”!
Toate cânta – le – voi, mamă, înainte să plec.

——————————————————

Lavinia BUD

Timișoara

25 august, 2018