Simon JACK: Inserții lirice

Vacuum

 

În derizoriu chiar și gându-i prizonier
el are aripi smulse-n echivocul
unui somn pe Marte,
tresaltă anotimpul sacagiilor uciși
in setea ploilor amfibii,
doi monștri din lut își fac siesta lunii
dinspre-noptarea sicrielor din ceară
ei se câznesc să facă liniștea morților
cu ramă, un dulce must băut în beciuri
arondate la prigoană,
și-atât de nebunesc e golul din catrene
ce fost-au scrise-n pergament
din vânt,
Vacuum pedepsit în lirice exoduri ce-și
duc în veacuri poeți ce au cântat strivirea
in sublim, încarcerând o inimă-n
cuvânt.

 

***

a doua talangă a sunat fals
poate că îngerul a lăsat-o legată pe flamura
ochiului drept,
nu văd departe, văd atât cât inima-mi
soarbe din vânt
miazăziua uitării transplantată din toaca
ochiului stâng, ce stă acum în clopotul
unui apologet desculț de rătăcire,
endemic coralul mărginimilor de ape
inflorește în micimea călcatului
in perle deocheate de Ane fără zid,
surâsul unui clop pe capul
unui Papă,
ademenește tiara unei fiare ascunsă-n
rusticul unei toamne ce face din
talăngi, temple în sunete de moarte.

 

 

Inserții dezavuate

 

dau de mine chiar și-n ora pustnicului
din ape sub moloz,
spăl picioare la satrapi cu plete
strânse-n coifuri de bazalt,
sunt pretutindeni prin colțuri strâmte
de anafură catapultata din ziduri rotunde
in semne criogenate de falange
ce știu a scăpa cruci înclinate
pe rictusul unui clovn romantic,

dau de mine
când mă întorc acasă, în pragul ușii
și nu știu ce cheie s-ar potrivi
ca să trec drept prin mine!…

 

 

Simplu, toamna…

 

Splendoare vie atârnată peste aer
minune postum
in ecouri reîntoarse la pământ,
strigăt plutind în haine ruginii la sindrofii
regale, unde paiațe nemascate reîncarnate
stau paji înamorați în trena
prințeselor din frunze ce se prefac
în vânt,
Continue reading „Simon JACK: Inserții lirice”

Victor COBZAC: Cui nu-i place să trăiască?

CUI NU-I PLACE SĂ TRĂIASCĂ?

 

Crucea mea e din copacul,

Cu cireșe dulci-amare,

Crește chiar din prispa casei,

Tânăr, de trăit mai are.

 

Crucea mea-i din stâlpul casei,

Unde-am tot copilărit,

Geamuri mici, perdele trase,

Dar… mai are de trăit.

 

Crucea mea e un descântec,

O baladă haiducească,

Ce-i transmis, din tată-n fiu,

Cui nu-i place să trăiască?

——————————————

Victor COBZAC (VicCo)

Chișinău, Republica Moldova

15 septembrie 2019

 

Eleonora SCHIPOR: Cenaclul literar „Lămâița” și-a început activitatea

     De mulți ani activează în școala noastră cenaclul literar „Lămâița”. Câțiva elevi care au înclinații pentru literatură, le place să scrie, să compună, să improvizeze, își încearcă puterile în domeniul creației.

    Nu toți elevii scriu, alții asistă, alții ascultă, alții recită versurile autorilor clasici sau contemporani. Cei care nu scriu versuri, încearcă să compună mici bucăți de proză, unii scriu pur și simplu informații.

    Pe toți i-am îndemnat întotdeauna să citească mult – literatură artistică, poezii, povestiri, să citească materiale cu caracter informativ din reviste și ziare, să asculte emisiuni literare. Cele acumulate la lecțiile de literatură, cele de la ședințele cenaclului, le sunt de ajutor în viață. Acești elevi scriu mai bine compuneri, se pot exprima corect, posedă un bagaj de cuvinte mai bogat.

 Nu e neapărat să devină scriitori, oameni de creație, dar toate aceste cunoștințe le vor fi de folos în viață.

     Unele încercări în proză sau versuri sunt mai reușite, altele puțin mai naive, dar însăși faptul că elevii vor totuși să scrie, să facă ceva, să participe, este deja lăudabil.

     Le dorim succese în noul an de învățământ și sperăm că el va fi rodnic în primul rând la însușirea cunoștințelor, cât și în domeniul creației literare.

      Noi avem în școală copii care se ocupă adăugător însușind limbile străine,  muzică instrumentală, vocală, dansuri – populare și moderne,  artă decorativă și figurativă, cercuri sportive etc. Toate acestea dezvoltă capacitățile și înclinațiile elevilor noștri în diferite domenii.  Ei participă la măsurile extrașcolare, cu recitaluri poetice, cântece, dansuri, desene, obțin rezultate frumoase în domeniul sportului.

 Succese tuturor și un an de învățământ plin de realizări depline.

Eleonora Schipor,

profesoară superioară, conducătoarea cenaclului literar „Lămâița” de la CIE Cupca

Florin-Cezar CĂLIN: În locul unde inimi se-ntâlnesc…

În locul unde inimi se-ntâlnesc…

 

Curg în cascadă, gânduri, sentimente,

Spre locul unde inimi se-ntâlnesc.

Mi le-aș dori să fie permanente,

(chiar dacă uneori mai și greșesc).

 

Mâinile tale … dans pe trupul meu,

Înveselind cumva a lor sentință.

Cu o sclipire dintr-un vis ateu,

Dar și c-o nedorită suferință.

 

Prin mine trec trăirile călări,

(la pas, galop sau poate în buiestru)

Spre visele ascunse-n patru zări,

Și priponite doar de un căpăstru.

 

Pocalul fercirii chiar îl beau,

(până la fund ca astăzi să renasc).

În locul unde ieri încă erau,

Ghimpii durerii (care lacrimi nasc).

 

Eu sunt acum cumva independent,

(și-n genere nițel cam libertin).

Sau poate uneori mai reticent,

La sentimente care-ți aparțin.

 

Clipa dorită naște fantezii,

(în locul unde inimi se-ntâlnesc).

Și implicit, ascunse bucurii,

În viața ce de-acum și-o rostuiesc.

—————————————

Florin-Cezar CĂLIN

Mircea Dorin ISTRATE: Versuri

ULTIMA-NCERCARE

 

Mărite Doamne, ruga nu ne-o-auzi?

Ori de acum te-ai săturat de noi?

Că-n viața asta datu-ne-ai nevoi

Ca sub povara lor să ne scufunzi?

 

Te-am supărat, o știm, de-atâtea ori,

Tu încă ne-ai iertat tot rând la rând,

E drept, prea mult nu te-am ținut în gând,

Și la păcat rămas-am iar darori.

 

Suntem prea slabi, nevolnici, păcătoși,

Tot cerem amânări de mii de ani,

Te-am tot uitat și credem doar în bani

Și de avere suntem prea setoși.

 

Amână-ne temuta judecat,

Mai iartă-ne odată, că Tu poți,

Ne-nfricoșează viața la mai toți

Să vezi de ne-om schimba, măcar odată.

 

De nu va fi așa, mai vino iară

Și judecă-ne aspru să simțim,

C-așa nu-i chip de-acum să mai trăim

Și că e musai, iarba rea să piară.

 

Cei ce-s cu Tine, veșnic iubitori

De a lor semei și de lumea toată,

Smeriți, cucernici, blânzi și iertători

Adună-i Doamne, pune-i laolaltă

 

Și dă-le loc de rai în pământesc

Și-apoi cu ei, cea  lume-o renoiește,

Și-n suflete de-apururi  îmi clădește

Doar ce e bun aicea-n, omenesc.

 

 

CUVÂNTUL  POEZIEI

 

Poete drag, tu lumii-i ești dator

Să scrii ce simte ea și o-nfioară,

Continue reading „Mircea Dorin ISTRATE: Versuri”

Eleonora SCHIPOR: Dor de toamnă

Dor de toamnă

 

Mi-e dor de tine, toamnă,

Când vine-un vânt pribeag

Și-mi răvășește zarea,

Și-mi poposește-n prag.

 

Mi-e dor de tine, toamnă,

Cu fân stingher prin lunci

Și păsări călătoare,

Și multe mere dulci.

 

Mi-e dor de tine, toamnă,

Cu vraf de ghidușii

Și crizanteme albe,

Și multe bucurii.

 

Mi-e dor de tine, toamnă,

Cu chipul tău blajin

Și vorba ta sprințară,

Și bunul tău suspin.

 

Mi-e dor de tine, toamnă,

Când cade-un vânt pribeag

Și-mi adumbrește zarea,

Și-mi stă, grăbit, în prag.

————————————

Eleonora SCHIPOR,

Pătrăuții de Jos, Ucraina

19 septembrie 2019

Ilie MOTRESCU: Poeme

Toamna

 

E vreme târzie și frunzele cad

Din pomi rând pe rând câte una.

Se schimbă pădurea, doar creanga de brad

Își poartă verdeața într-una.

 

Pe câmpuri recolta e strânsă de-acum

Și lunca rămas-a pustie,

Se simte prin aer mirosul de fum,

E toamnă, e toamnă târzie…

 

 

Cântecul vâslaşului

 

Am cutezat spre larg, de-acum

mi-s aştrii călăuză şi valurile drum

şi-un gând ce semenii

de pe mal n-o să-l auză.

Câţi ani vor fi de-atunci,

când se prelinse steaua căzătoare

şi mă avea o mamă iubitoare?

N-am ornic, n-am busolă şi nici cârmă:

Ce e-nainte?

Ce-a rămas în urmă?..

E câmp de ape, muzică de stele

şi-un singur matelot

se mai căzneşte-not,

cu vâsla şi cu visul printre ele.

Mi-e teamă?

Continue reading „Ilie MOTRESCU: Poeme”

Eleonora SCHIPOR: Toamna bucovineană

Odată cu sosirea toamnei pe maleagurile carpatine, vine și o sărbătoare frumoasă legată de acest deosebit anotimp.

Este una dintre cele mai iubite și așteptate sărbători de elevi, profesori și părinți la CIE Cupca. Anual elevii noștri sub îndrumarea bunilor lor dascăli, dar ajutați și sprijiniți de părinți, pregătesc cele mai felurite compoziții, expoziții, aplicații, versuri, cântece, scenete – având toate tematica toamnei.

*

*

Toamna bucovineană este prezentă în povești cu Feți Frumoși, Ilene Cosânzene, zâne, moși, babe, prichindei, inimioare, potcoave, dar și animale de pădure sau domestice, păsări, frunze, flori, plante… „Toamna în pădure”, „În livada bunicilor”, „Grădina fermecată”, „Lumea poveștilor”, „La cules ciuperci”, „Darurile toamnei” – iată doar câteva denumiri dintre zecile de compoziții pregătite cu mare fantezie de elevii noștri.

            Desene, gazete de perete, poezii și scenete au pregătit atât elevii claselor mici cât și mijlocii, s-au încadrat activ și elevii claselor mari.

            Împreună cu membri comitetului școlăresc am apreciat munca părinților, pentru costumație, pentru implicare în pregătirea multor exponate foarte originale. Am apreciat ingeniozitatea elevilor și munca profesorilor, a diriginților, a învățătorilor. La toți le mulțumim frumos și le dorim succese pe viitor.

————————————

Prof. Eleonora SCHIPOR,

Cupca, Ucraina

19 septembrie 2019

Dr. Viorel ROMAN: Brexit / invazia străinilor

Invazia străinilor necontrolată, mai ales a musulmanilor și idolatrilor afro-asiatici și finanțarea falimentului greco-ortodox, a determinat ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeana ajunsa sub influenta Germaniei d-nei Angela Markel. Divorțul este mai complicat decât se așteptau partenerii, din cauza Irlandei, comerțului cu UE de 50% și mai ales a viitoarelor relații cu Europa / UE.

Consecințele unei așteptate politice restrictive, potrivnice imigrației sunt încă incerte, clar este ca dezvoltarea estului Europei (în România de la aderarea la UE, într-un singur deceniu salariile medii au crescut de cinci ori) și problemele politice, economico-sociale de după BREXIT la Londra ăi va determina, încurajează pe emigranții din România, Polonia și Țările Baltice să revină acasă.

https://de.calameo.com/books/0055165188898b73e6b5b

https://www.academia.edu/40386140/BREXIT_tapul_ispasitor

 

Dorel SCHOR: Cinci pictori – lucrări care mi-au plăcut

Se înţelege că sunt foarte numeroase operele de artă plastică care ies în evidenţă, care plac în mod deosebit privitorilor. Intervine, desigur, factorul subiectiv al consumatorului de frumos, în funcţie de gust, educaţie estetică, preocupări şi, nu în ultimul rând, cunoştiţele sale în domeniu. Am ales, de data aceasta, cinci lucrări, aparţinând unor pictori diferiţi şi realizate în tehnici diferite, care mie personal mi-au plăcut în mod deosebit.

    Alma Redlinger, marea doamnă a picturii din România, are o foarte bogată operă plastică în care se regăsesc însemnele tradiţionalismului, dar şi ale avangardei. Descoperim în lucrările ei numeroase ipostaze ale picturii. De data aceasta, un colaj. Subiectul colajului respectă una din direcţiile tematice cărora pictoriţa le-a dedicat numeroase lucrări – femeia.

O lucrare emblematică şi importantă pentru creaţia lui Baruch Elron se întitulează „Sustine et abstine”(susţine şi abţine-te). Expresia este atribuită filosofului Epictete,  reprezentantul cel mai important al stoicismului imperial. Maxima este sintetică şi pictura la fel, fiind semnificativă şi reprezentativă pentru opera şi spiritul care l-a călăuzit cu înţelepciune pe artist.

Arie Lamdan, pictorul cunoscut pentru tablourile sale suprarealiste, pentru sculpturile surprinzătoare şi figurile spectaculare, crează uneori un univers inedit, descoperind in calmul naturii un loc de visare şi fantezie.   Peisajul israelian cu multe nuanţe de verde şi puţin galben pal, face loc poeziei vizuale cu care pictorul se identifică.

Interesantă este schiţa de nud a lui Liviu Lăzărescu, profesor emeritus la Institutul de artă din Bucureşti, autor al unor cărţi despre culoarea în artă şi tehnica picturii în ulei. De data aceasta, nici culoarea şi nici tehnica picturii în ulei nu vin în consideraţie ci priceperea de a desena, element de bază şi esenţial în orice operă plastică viabilă.

O lucrare florală semnată de pictorul Lipa Natanson încheie scurtul nostru periplu. Tablourile cu flori sugerează mai întotdeauna seninătate şi optimism, iar Lipa lucrează în buna tradiţie artistică, în care există armonie cromatică, lirism şi poezie vizuală. La care se adaugă şi robusteţea imaginii, tocmai pentru că lucrarea se distinge prin esenţă şi simplicitate.

ILUSTRAŢII: Alma Redlinger, Arie Lamdan, Lipa Natanson, Baruch Elron, Liviu Lazarescu

——————————————

Dr. Dorel SCHOR

Tel Aviv, Israel