Rafturile doldora de cărți –mai din toate secolele și în numeroase limbi, au ascuns o comoară gastronomică. Am putea spune ,,secretul bucatelor evreiești comune așkenazimilor și sfaradimilor. În lunga perioadă de pribegie a poporului evreu prin întreaga lume, unitate s-a menționat și prin hrana comună, patente proprii ale acestui popor. Uneori evreii au fost obligați să părăsească un loc, pentru a se stabili tocmai în celălalt colț al globului pământesc. Pe lângă boccelele cu rufe și îmbrăcăminte au luat cu ei, Bucătăria–preparatele simple, dar gustoase, tradiționale ale familiei evreiești.
Ei nu s-au grăbit să adopte preparatele gospodăriilor poporului respectiv, cu care-și împărțeau ogorul, meșteșugul și-și câștigau pâinea de toate zilele. În ceea ce privesc preparatele, gusturile evreilor s- au dovedit stabile trecând epocile fie cele mai grele pentru evreii din diaspora. Tradiția askenazită și deasemenea cea a evreilor sfarazi a stat ca o punte de legătură temeinică peste întreaga suflare a evreimii, ori unde și în mijlocul popoarelor cu care și-au împărțit bucuriile trăirii. Bucătăria evreiască se întinde pe o suprafață de nedescris în funcție de locul în care se găsește ,în orice punct de pe suprafața pământului .
Mâncărurile evreiești s-au adaptat la locul specific, datorită diversităților de produse din țara respectivă. Dar, în orice loc- parcelă al globului, cultura hranei în comunitatea evreiască a rămas credincioasă tradiției, reflectând situația societății și a posibilităților materiale a acestora. Mâncărurile evreiești cunoscute reflectă însăși posibilitățile materiale, morale a acestora ca să poată rezista și să respecte credința și obiceiurile: ,,tradiția evreiască,, propriu zisă. Bucătăria actuală evreiască este creată din influențele care le-au avut asupra lor de-a lungul vieții, mediul înconjurător, produsele agricole, mica industrie manuală, meșteșugurile. Bucătăria evreiască modernă s-a dezvoltat în decursul veacurilor, dar a păstrat în primul rând tradiția clasică și ,,gustul-parfumul casei evreiești,,. Ele ne retrimit la rădăcinile noastre și nu au nici o legătură cu locul nașterii. În orașele din Polonia, Ungaria, România sau Continue reading „Paul LEIBOVICI: O descoperire gastronomică”
APA CU ŞERPII EI
PRIN TREMUR LUNG DE INIMI…
Istoria care se desfășoară sub ochii noștri este dominată de conflictul ireconciliabil dintre cei care își iubesc Neamul și Tradiția, ”nativistii” și cei care doresc să reducă toate neamurile la disoluție, lipsa de identitate și lipsa de rădăcini, ’globaliştii”.
