Simina PĂUN-MOISE: Poeme

Te las, condei!

 

Condeiul, de mine,
astăzi se desparte.
Am să îl rog să stea frumos în cui,
să stea măcar o vreme mai departe,
iar tu, te rog frumos,
nimic să nu îmi spui.
Nu încerca să- mi spui
că asta mi-este harul,
şi nici măcar că mă stimezi!
De vorbe seci întreg îmi e paharul,
aş vrea pe foaia mea, să nu mai treci!
Cerneală, nu mai ai o iotă,
nici pentr- o slovă nu mai pridideşti,
aş vrea să înțelegi peniță:
cu mine, nu te mai împrieteneşti!

 

Iubitul meu condei, prieten,
ce până ieri pe coal-ai alergat….
de astazi să te dai în lături,
căci stând atât cu tine,
prietenii, pe toți i-am depărtat!

 

Şi nici măcar nu-ți cer recunoştință
că te- am plimbat prin alte lumi!
De astăzi de mi-e cu putință,
plec fară tine, la spitalul de nebuni.

 

Iubitul meu condei,
te decupez din palmă,
te- abandonez cu degete cu tot;
dar ce să fac să mi te scot din suflet,
că acolo mi-eşti înfipt
şi nu ştiu cum să fac,
cum să te scot.

 

Căci de te scot pe tine,
îmi scot şi sufletul afară
şi rămân gol şi pustiit.
Condeiule, rămâi cu mine!
Noi doi, atâte- am tăinuit!

 

Rămâi să-ți fiu de astăzi slugă!
Rămâi,
că te iubesc din ce în ce mai mult!
Continue reading „Simina PĂUN-MOISE: Poeme”

Nicu GAVRILOVICI: Poezii

Starea națiunii

Suntem o generație de cobai
Pe-a noastră piele se aplică teste,
Se fabrică-n laborator tempeste
Și brânză, cu sau fără mucegai.

 

Trăind în haite, neprincipial,
Adepți ai legii „pumnului în gură”,
Uitând de Dumnezeu și de Scriptură
Purtăm în noi sămânță de șacal.

 

Sub steaguri în culori de curcubeu
Manifestăm ori regizăm orgii.
Nu recunoaștem sexul la copii,
Păcatul a ajuns la apogeu.

 

Adam cu-Adam fac dragoste scârnav,
Evă la Evă sânii și-i sărută,
Planet-aceasta a-nceput să pută,
Mileniul trei, de ciumă e bolnav.

 

Ne calcă moartea ca un tăvălug
Deși ni s-au administrat vaccinuri,
Conducători malefici țin festinuri
Iar noi, cei mulți, din greu tragem la jug.

 

Suntem o generație de cobai
Dar ne-a ajuns până la os cuțitul.
Ne amenință, nemilos, sfârșitul,
Societatea e un putregai…

 

Ori facem iarăsi drumul înapoi
Să fim ce-am fost, căci ce suntem ne doare,
Ori vom ajunge din ființe, fiare,
Plătind la judecata de apoi.

 

Pe-aceste plaiuri nu suntem străini,
O să trăim așa precum ni-e vrerea;
Pot ca să își dea alții cu părerea,
Alegem să trăim ca și creștini.

 

Amintiri


Pe lespedea din fața casei
Stăteam, copil și tu copilă,
Hipnotizat de forma coapsei
Și de mirosul de zambilă.

 

Desculți, cu mâini îngemănate,
Continue reading „Nicu GAVRILOVICI: Poezii”

Olguța TRIFAN: Rondelul…

Rondel, rondelului

 

Între pereţi de sticlă-aşez rondelul,

Să nu-l atingă praful ori uitarea,

Să-l vadă soarele, să-l ştie cerul,

Iar omul să-i iubească armonizarea.

 

Orice poet să vadă-n el modelul,

Dorind să-i cânte-n rimă-mbrăţişarea.

Între pereţi de sticlă-aşez rondelul,

Să nu-l atingă praful ori uitarea.

 

Iubiţi-l şi-i slăviţi înfăţişarea!

Lacrimi din suflet curs-au prin penelul

Poetului, ca să-şi atingă ţelul:

Un giuvaer în versuri – alinarea.

 

Între pereţi de sticlă-aşez rondelul…

 

Rondelul iubirii în iarnă

 

Poveşti de dragoste răsar sub fulgi de nea,

Iar inimi calde fac cuib sub albul lor,

În foc lumesc se contopesc un el şi-o ea,

Zăpezi-vitralii închipuind din dor.

 

Ecouri în clepsidră pot acum să stea

În praf de stele ce îmbrăca-vor nor,

Poveşti de dragoste răsar sub fulgi de nea,

Când inimi calde fac cuib sub albul lor.

 

Continue reading „Olguța TRIFAN: Rondelul…”

Radu BOTIȘ: Între simbol și joacă

La începutul anului 2018 am avut deosebita bucurie să lecturez un volum de teatru pentru copii și tineret „Reuniune“, autor Ana-Cristina Popescu din Caransebeş, apărut la finalul anului 2017, la Editura InfoRapArt, Galați.

Volumul cuprinde douăzeci și șase de piese de teatru. Unele pornesc de la jocurile copilăriei, ca de exemplu „Unde să mă ascund?“, de la jocul ascunsa, pe urmă ajunge să surprindă complexele unor personaje, traumele lor, copii fiind, și încercarea lor de a le depăși. Grasu, complexat datorită aspectului său fizic, dar și pentru faptul că rămâne mereu ultimul la joc, se ascude în spatele unei sobe pentru a nu fi găsit. Acolo adoarme și este căutat de personaje precum „Dragostea“, „Timpul“ și chiar „Death“, moartea, de care se ascunde, le evită, până ce „Death“ îi șoptește că a murit și el se trezește din vis datorită colegilor ce-l găsesc în spatele sobei. Visul acesta îl va ajuta să se schimbe. Alte piese de teatru au ca punct de plecare unele povești ale copilăriei, ca de exemplu „Fata babei se mărită“, respectând tradițiile și obiceiurile populare de nuntă, dar totodată încercând să vindece personajul anunțat încă din titlu, de lăcomie. Sunt și piese de teatru ce prezintă momente din viața unor sfinți, ca de exemplu „Sfântul Mare Mucenic Mina, ocrotitorul celor păgubiți“, secvențe din Sfânta Scriptură „Cândva, în noaptea sfântă“, „Magii“, „De Paște“, „Înfricoșata judecată“, încărcate de învățături. Frumusețea limbii române este elogiată în piese de teatru precum „Să iubim limba strămoșească“, piesă în care un personaj se lovește la tot pasul de englezisme, sau în „Balul verbelor“ ori chiar „Fazan“, piesă de teatru ce pornește de la un joc al copilăriei și ajunge să arate frumusețea, melodicitatea cuvintelor limbii române. Se poate observa că piesele de teatru, cu toate că sunt destinate copiilor și tinerilor, sunt încărcate de simboluri.

Continue reading „Radu BOTIȘ: Între simbol și joacă”

Berthold Tellu ABERMAN: Taina scrisului – Scrisul uneori, o taină a sufletului

Am pornit pe cărările întortocheate ale vieții dorite a fi fără obstacole, repede aflând că adesea, doar bunele intenții sunt presărate cu fericirea mult dorită. Dacă am ceva de reproșat, doar că nimeni nu m-a întrebat sau consultat de vreau sau nu. Abia intrat în viață, aflând că bețele și pietrele pot rupe oasele, cuvintele însă, pot zdruncina sufletul.

Ofiţer superior în armata română, pensionar, fac parte dintre cele 27 de personalităţi omagiate în cartea de aur a fostului Institut Geografic Militar.  Primul evreu, posibil şi ultimul care a semnat o hartă românească în noua sa proiecţie geografică, numeroase participări la importantele lucrări de dezvoltare a obiectivelor României.

Am apreciat și prețuit dar și beneficiat de prietenia sinceră a multor oameni,scriitori citând doar câțiva: Dr. Madelaine Davidson, George Astaloș, Ștefan Dumitrescu, Bity Cragiale, Dr. Iulius Iancu, M. Brateș, H. Aramă, Marius Mircu, Carol Isac, Simona Kiselevschi, Hary Ross, Bianca Marcovici, Ivan Lungu, Paul Leibovici, Ion Cristofor; caricaturiștii: I. Covaci (coleg), Eduard Mattes, I. Grisaru și mulți alții de-ar fi să-i nominalizez.

Consacrarea a venit între timp de la cititori, numeroase diplome și premii care au încununat mulțumirea sufltetescă a eforturilor materiale și morale. Am moştenit-o pe mama pe care o văd în amintire aplecată asupra unei cărţi imediat ce avea o clipă de răgaz. Apoi profesorii, școala, restricțiile timpului, schimbările survenite, participarea la serile literare din liceu, primele încercări, acrostihurile dedicate colegei de bancă, primele dezamăgiri, intrarea într-o armă de elită a armatei, cariera și mult dorita pensionare.

Cât de simplă pare o viață trecută. Primii pași, un manuscris dat spre citire colegului și prietenului scriitor George Astaloș și Marius Mircu mi-au dat curajul de a scrie apreciind că scriu cu sufletul și nu cu tocul. Am avut fericitul prilej de a-i cunoaște și discuta, locuind cândva aproape de scriitorii George Călinescu, Demostene Botez și prin ei cunoscându-l pe Victor Eftimiu la anii tinereții.

Dorința era până nu de mult, de a-mi ridica o statuie, fie și bust, dar m-am mărginit meritelor și posibilităților și mi-am comandat un timbru spre a călătorii în lume, fie și după…. De un real ajutor în propagarea și aprecierea scrisului meu mi-au fos cronicile de specialitate semnate de domnii George Roca, Dragoș Nelersa, Teșu Solomovici, Paul Leibovici și mulți, mulți alții cărora le mulțumesc și pe această cale.

Continue reading „Berthold Tellu ABERMAN: Taina scrisului – Scrisul uneori, o taină a sufletului”

Dan TEODORESCU: Parteneriatul cultural România – Germania a urcat în Alpi și apoi a ajuns în Dacia!

Colaborarea culturală dintre Asociaţia Literară “Păstorel”  Iaşi (ALPI – preşedinte: Mihai Batog-Bujeniţă) şi Asociaţia DACIA e.V. (din Nürnberg – Germania, preşedinte: Ionela van Rees-Zota) este deschisă de mult timp, revista „Vocea Ta” şi site-ul Agenţiei de Presă „Aşii Români” inserând capitole întregi din creaţiile literare ale umoriştilor români din oraşul celor „Şapte Coline”.

În replică, pentru eforturile depuse pe altarul culturii din diaspora românească din Europa, ALPI şi revista ieşeană „Booklook” au premiat-o pe doamna Ionela van Rees-Zota cu o frumoasă diplomă de excelenţă, dorindu-i mereu succes în superba activitate pe care a duce în Germania şi nu numai. Dar iată că, în anul CENTENAR 2018 – CENTENARUL MARII UNIRI, cele două asociaţii s-au unit şi scriptic, printr-un parteneriat cultural de mare importanţă şi amploare.

Conform protocolului încheiat în luna aprilie 2018 şi semnat de cele două părţi implicate, se menţionează că Asociația “DACIA e.V.” (Germania) şi Asociaţia Literară “Păstorel” Iaşi (România), în calitate de părţi ale acordului, sunt ghidate de interese comune, cu scopul de a descoperi avantaje şi a dezvolta beneficii reciproce de ordin relaţional în domenii economice, culturale și educaționale, ele ajungând la următorul acord:

  • Articolul 1: Părţile vor coopera în scopul dezvoltării şi întăririi relaţiilor economice, culturale, educaționale și de alt gen, conform statutului lor, în vederea dezvoltării de proiecte și evenimente comune finanțate din surse externe – granturi ale Comisiei Europene, alte surse naționale și internaționale – sau proprii.

  • Articolul 2: Părţile vor facilita schimbul de informaţii pentru cooperarea în domeniile precizate în Art. 1, care ar putea fi folositoare ambelor părţilor.

  • Articolul 3: Părţile vor ţine regulat conferinţe, simpozioane, seminarii, workshop-uri, mese rotunde etc… pentru a crea oportunităţi de dezvoltare membrilor din ambele organizaţii.

  • Articolul 4: Părţile se vor consulta în mod regulat în vederea abordării oportunităților de dezvoltare pe proiecte comune, rezolvării problemelor curente şi de perspectivă în cooperarea dintre ele.

  • Articolul 5: Acest acord nu implică angajamente financiare pentru nici una din părţi.

  • Articolul 6: Acest acord va intra în vigoare la data semnării lui şi este valabil pe perioadă nedeterminată. Acordul se va înnoi automat, excepţie fiind cazul în care una dintre părţi o va informa pe cealaltă, în scris, cu cel puţin o lună înainte, de intenţia de a se retrage din acord.

Acest acord este semnat în două copii, de către preşedinţii: Mihai Batog-Bujeniţă şi Ionela van Rees-Zota, ambele fiind identice şi valide legal în limbile germană şi română.

IONELA VAN REES-ZOTA VA FI PREZENTĂ LA IAŞI, LA MANIFESTAREA DENUMITĂ FORZA ZU 2018

Să mai menţionăm că, în 2018, FORZA ZU se întoarce la Iaşi. Așadar, între 24 și 27 mai, cei mai importanți artiști vor urca pe scena ieşeană a celui mai mare concert din România, moderatorii fiind ieşeanul Daniel Buzdugan și bucureşteanul Mihai Morar! Vor fi, după cum ne anunţă organizatorii, patru zone de distracție: Street Food, proiecție de filme, artă urbană, teatru stradal.

„Pe data de 27 Mai 2018 voi fi prezenta la Iași, la invitația domnului Primar Mihai Chirica, unde voi participa la cel mai mare spectacol în aer liber, prezentându-le oamenilor de acolo activitățile românilor din Germania, dar în mod deosebit celebrând faptul ca sunt prima persoană din afara țării care încheie un contract de colaborare cu biroul special creat pentru Diasporă (Şef birou: Adina-Roxana Stoleru), din cadrul Primăriei Municipiului Iași. FORZA ZU 2018 este la a 8-a ediţie, are loc din nou la Iaşi, iar în 2013, când acest eveniment s-a petrecut tot la Iaşi, au fost prezenţi peste 100.000 de oameni. Să fie într-un ceas bun! Ieșeni, ne vedem personal!”, a mai declarat germana de origine română Ionela van Rees-Zota, mamă a trei copii frumoşi şi care luptă mereu pentru ca românii din diasporă să fie uniţi în cuget şi simţiri!

–––––––––

Dan TEODORESCU

Iaşi, România

1 Mai 2018

Adale SHEFER: Versuri pentru tine

VERS PENTRU TINE

 

În noaptea fierbinte de vară,

Stelele la geam bocesc,

Eu, cu tristețea-nvesmântată,

Spre depărtări

Privesc.

 

Caut poate, doar un semn,

Ceva nedefinit,

Un semn că ai fost adevărat,

Nu doar un vis

Închipuit.

 

În urma ta nu am nimica,

Doar amintiri şi-un dor

Nebun,

O dorinţă neîmplinită,

Pe care nu ştiu cui s-o

Spun.

 

Inima ce-o port în piept,

De mult nu-mi aparţine,

Călătoreşte în neant

Căutându-te

Pe tine.

 

Continue reading „Adale SHEFER: Versuri pentru tine”

Viorel ROMAN: Statul catolic cu popor ortodox e România?

Klaus Werner Iohannis, preşedintele României reprezintă statul acquis-ului catolic, capitalismului UE/NATO, Imperiului Sf. Petru şi este capul Bisericii Ortodoxe în simfonie cu Statul. În acesta dublă calitate e inimaginabil ca un ortodox pune la îndoială voinţa Împăratului Bizanţului, Tarului Rus, ale lui Stalin, Putin, sau la români ale lui Vlad Ţepeş, Fanarioţilor, Anei Pauker, Dej, Ceauşescu, Iliescu… Preşedintelui, ales de toţi românii.

Liviu Dragnea, preşedintele PSD (fost PMR, PCR, FSN), reprezintă devălmăşia ortodoxă moldo-valaha, Imperiul Sf. Andrei, teocraţia neo-feudală, paternalismul Fanarului, de aceea se îndoieşte de legitimitatea UE/NATO, cu toate angajamentele în acest sens.

Ortodoxo-comunistii au lichidat Biserica unită cu Roma, intelectualitatea filo-occidentală şi după 1989, se aşteptau ca Biserica şi activul lor de Partid să fie lichidate, la fel. Mare a fost mirarea tovarăşilor când au văzut nu-s nici măcar condamnaţi pentru genocidul lor religios, cultural, că rămân cu Bisericile luate ilegal, că omul Moscovei şi al Partidului, Iliescu rămâne la putere. În acest context e firesc ca Dragnea vrea „să trăiască în capitalism cu devălmăşie socialistă“, să devină şeful Statului, Partidului, Guvernului, Justiţiei şi Bisericii. „Vrednic este!” I-a cântat deja şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Statele Paralele reprezentate de Iohannis şi Dragnea sunt ilegitime, fiecare din perspectiva celuilalt, şi într-un conflict surd, permanent. Cu Armata Roșie în RPR şi cu Partidul lui Ceauşescu în RSR, supuşii urmau fără să crâncnească voinţa Secretarului General al PCR-ului trimis de Cel de Sus. Acum cu Armata NATO şi cu UE ortodocşii au libertatea de mişcare, a cuvântului şi se pot prevala de drepturile occidentalilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dar nostaligia după paternalismul oriental nu dispare peste noapte.

Din anul 2007, după aderarea la Europa, preşedintele ţării, partide politice, parlamentul, guvernul, justiţia s-au obligat să implementeaze acquis-ul catolic, adică drepturile și obligațiile care decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene, în contradicţie cu tradiţia strămoşească, cutuma teocraţiei, după cum vedem în zilele noastre. După Brexit, un Romxit şi integrarea în Imperiile teocrate euro-asiatice rus sau turc nu este exclusă, dar e puţin probabilă, având în vedere că cinci milioane trăiesc, au votat pentru occident, şi lipsa de credibilitate a „miticilor“ ortodocşi moldo-valahi în Ardeal, Banat, Bihor şi Maramureş.

* * *

Continue reading „Viorel ROMAN: Statul catolic cu popor ortodox e România?”

Adriana Popa & Petre Ioan Creţu: Pas în doi (6)

Pas în doi (6)

 

 când am vrut să te strig pe nume

  au înflorit toții macii în câmpie

  drumul tău înroșit drumul meu pustiit

  în așteptarea ta doar nimfe

 

 de când ai pus toate cruciadele lumii-ntre noi

marea nisipul luna

sunt tot mai frumoasă

poate pentru că mi-ai aprins întunericul

şi mi l-ai pecetluit pe tâmplă

poate pentru că mi-ai îmbrăţişat toţi norii

şi i-ai ascuns la tine în suflet

 

  sufletul meu mirosind ca o mare putrezită

  și norii ce nu au învățat încă să plouă

  palmele tale înflorite sub sărutul meu

  și noi călătorind cu simțurile amorțite

  prin timpul promis prin timpul ca o flacără subțire

  drumul meu înroșit drumul tău pustiit

 

sau poate că ţi-ai făcut rădăcini

din privirile mele

ca să-ţi înalţi cuvântul

şi eu să te nasc într-o plutire

de aripă

 

  sau poate că am adormit sau am uitat

  drumul spre tine

  și mai știu doar drumul spre păcat

  o armată de locomotive roșii turbate

  înșurubându-se în noi și în moarte

 

atunci

de ce în toate tăcerile tale

nu mai apar

——————————————–

Adriana Popa & Petre Ioan Creţu

Timișoara, Timiș & Slobozia, Ialomița

 4 mai, 2018

Victor COBZAC: Pumni strânși

PUMNII STRÂNȘI

Pumnii strânși
Sunt ca o armă,
Pașnică,
Dar la nevoie,
Pot tăia
În carne vie,
Pune mâna
Pe secure.
Până vor cânta
Cocoșii,
Să reteze
O pădure:
Cu un vârf de brad,
Cu două.
Și când ninge,
Și când plouă.
Să frământe
Aluatul,
Pentru-a coace
Pâine caldă,
Pe sub streașină
Să treacă
Dacă ochii
Se mai scaldă
Într-o lacrimă
Târzie.
Pumnii strânși
Sunt o avere,
Pentru Omul
Gospodar.
Două mâini,
Câtă putere,
Ce se vrea
Canalizată,
Să răstoarne
Munți pornite,
Două mâini,
Două izvoare,
Parcă-s
Din granit
Cioplite,
Monument
Sub cerul liber,
Unde pică
Universul.
Pe sub plopi
Sunt ca Atlanții,
Pe-a lor umeri
Pică cerul.
Un caval
Alintă versul,
Ca pe-un sân
De fată mare,
Semnul crucii,
Tatăl Nostru
Înainte
Continue reading „Victor COBZAC: Pumni strânși”