Puțin înainte de jumătatea vecului al XIX-lea Alexei Stepanovich Khomiakov publica lucrarea, ”Biserica este Una”. Această lucrare sistematiza și demonstra că Biserica este doar una și ea este cea Ortodoxă. Lucrarea a rămas ca punct de referință pentru toți cei care studiază istoria creștinismului și caută să înțeleagă esență lui. Pentru Ortodocși această lucrare ar trebui să fie lectură obligatorie. Această lucrare demonstrează, fără drept de apel, un adevăr pe care de fapt toți Ortodocși îl știu sau ar trebui să îl știe, că Biserica Ortodoxă este singura Biserică păstrătoare a întregului mesaj creștin, a Adevărului și singura care poate asigura mântuirea. Aceiași lucrare arată că în materie de creștinism nu există “adevăr” parțial, sau puncte de vedere cu merite egale; sau suntem în “adevăr”, sau nu suntem.
Lună: noiembrie 2017
Poeți Jaini – Versiuni de George Anca
NAVKAR MANTRA
NIITTHAAR PERUMAI
Hitendra Mehta
Pandita Sanchez
Sanket Jain
Satish Verma
Itsogole o Solomon
Yesha Shah
Atour Tamrazov
Emilia Țuțuianu: Odihnă veșnică pe cea mai luminoasă, colorată și strălucitoare stea…
E greu și dureros să vorbești la trecut despre un prieten drag! E greu să spui sufletului să înțeleagă că o stea a apus pentru totdeauna și că va străluci doar în sufletele celor în care-a lăsat urme. Destinul – cauză ce ține lumea aceasta laolaltă și Destinul – cauză a despărțirii muritorilor… Inevitabilul ființării, înspre neființă, ne smulge acum o Doamnă a culturii romașcane: Minodora Ursachi. Ghirlanda de litere, pusă pe fruntea sa de făptuirile în timp, nu o va putea șterge niciodată, nimeni și nimic. Un Om a cărui năzuință a fost virtutea, angajarea față de sine și față de semeni, folosirea timpului cu folos și deplin. Aceasta a fost cheia vieții petrecute lângă noi, cu zâmbet, voie bună și optimism. Ne va lipsi mereu pentru că rămânem văduviți de căldura domniei sale, de frumusețea sufletului, de prietenia ei, de râsul sănătos și atât de molipsitor ce împrăștia orice urmă de tristețe, de cuvintele alese și calde care, asemenea unui balsam, alungau temeri făcând loc speranței, de profesionalismul ei, de umanitatea ei… A fost un om puternic, special, de la care am învățat să trăiesc în prezent, învățând din trecut, că Dumnezeu ne dă tuturor încercări pentru că toate au în final o rezolvare, că onestitatea și bunătatea sunt virtuți pe care ori le ai ori nu ți le dorești, că fiecare dintre noi suntem ca niște păsări care trebuie să aibă încredere în propriile aripi, nu în ramurile pe care poposesc. Călătoria aceasta, care a însemnat viața doamnei Minodora Ursachi, i-a oferit de toate. Pentru domnia sa a contat însă fiecare pas înainte, fiecare bucurie primită sau oferită, fiecare realizare, fiecare gest făcut în numele binelui și al frumosului. Nu a contat destinația, ci ceea ce a lăsat în urmă și faptul că nici un obstacol n-a făcut-o să renunțe la visele ei.
Oamenii cu suflete frumoase sunt de cele mai multe ori cei mai încercați în viață și asta-i face mai puternici și mai frumoși. Un astfel de om a fost Minodora Ursachi. Frumos, puternic și încăpățânat să lupte cu toate provocările vieții. Și până mai ieri i-a ieșit perfect… Și-a ridicat privirea la cer și privirii i-a urmat sufletul cu toată culoarea… De sus, în ecou, râsul molipsitor deschide o poartă de rai…
Eternitatea a îmbrățișat-o pe doamna Minodora Ursachi, cu căldura și respectul cuvenit unei brave deschizătoare de drumuri și orizonturi artistice în târgul Romanului, așa cum a fost în viața sa pământească. În sâmbăta de 18 noiembrie a anului 2017, Minodora și-a luat zâmbetele și jovialitatea binecunoscută și a plecat dincolo, într-o altă dimensiune, cea a eternității, lăsând un gol în sufletul celor care au cunoscut-o. Continue reading „Emilia Țuțuianu: Odihnă veșnică pe cea mai luminoasă, colorată și strălucitoare stea…”
Emilia Ţuţuianu: Minodora Ursachi – Viaţa, ca o artă sau arta de a trăi în, pentru şi prin frumos
Interlocutoarea mea este distinsa doamnă Minodora Ursachi, muzeograf şi publicist, o fire autodidactă şi o inovatoare prin toată activitatea depusă timp de 30 de ani, în cadrul muzeului fondat de domnia sa: Muzeul de Artă Roman5F[1] .
A sluji arta, aşa cum a făcut-o doamna Minodora Ursachi, a fost un soi de religiozitate înduioşătoare, pătimaşă chiar, care a condus la o luptă invizibilă pentru asanarea maleficului din viaţa cotidiană.
Că scopul artei este, poate, perfecţiunea, Minodora Ursachi, trăind într-o lume a frumosului artistic şi înconjurându-se permanent de oameni de caracter, a reuşit să promoveze cu toată fiinţa ei, de-a lungul unei cariere impresionante, focul misterios al creaţiei – ca ardere istovitoare şi neîntreruptă ce răspândeşte Lumina.
Dorina Stoica: de atunci nu mai dorm
de atunci nu mai dorm
într-o noapte cu lună
a intrat prin perete
la mine-n odaie
avea pe cap
o cunună de spini
pe față-I picura sângele
ca stropii de ploaie
cu mirare L-am privit
strălucea ca o rază de soare
mi-a șoptit
cu vocea caldă și moale
vino cu mine
așa de mult aș fi vrut
să-l urmez
dar n-am putut
să fac nici o mișcare
m-am trezit înlăcrimat
nu era nicăieri
eram doar eu
cu o cruce grea de lemn
în spinare
de atunci nu mai dorm
și mă dor
toate rănile Sale
———————————–
Dorina Stoica
Bârlad
22 noiembrie 2017
Carmen Druțu Onica: Poesis
Dans final
Încă un dans iubite, te rog,
Vreau ca sufletele să cadă
Strivite de paşii de ceară,
Tresăltând discreţi în seară.
Încă un dans iubite, te rog,
Să ne fie ultim mir în deşert
Înainte de a fi doar regret.
Dr. Constantin Dobrescu: Fieful lui Nicolae Iorga
În cele ce urmează încercăm să relevăm un episod din activitatea lui Nicolae Iorga la Vălenii de Munte, pe baza unor documente inedite depistate în dosarul nr 10/1938 din arhiva Judecătoriei Mixte Vălenii de Munte.
După cum se știe, în anul 1938 se împlineau trei decenii de la înființarea Universității de Vară, eveniment care urma să fie sărbătorit cu un fast deosebit.
La Vălenii de Munte, „fieful domnului N. Iorga”, în acel an, funcționau o serie de „instituții de cultură națională”, coordonate de savant și anume: Universitatea populară de Vară, Școala de misionare „Regina Maria”, Așezământul tipografic „Datina Românească”, Așezămintele culturale „Cuvântul”, „Regele Ferdinand I”, „Principesa Elena”, Secția Ligii Culturale, Muzeul de artă veche bisericească, Așezământul Tinerilor Cursiști, etc.
În vederea sărbătoririi menționate, în oraș, conform dorinței prof. Nicolae Iorga, consilier regal, au început o serie de lucrări edilitare printre care amenajarea teatrului antic în aer liber unde urmau să se joace piesele domnului Nicolae Iorga, „Răzbunarea pământului”, „Oedip Rege”, „Iisus”, etc. Pentru a ajuta acestui efort edilitar, în perioada 10-30 iulie 1938, un numeros grup de premilitari universitari din București a fost adus la Vălenii de Munte. Tinerii urmau să execute aici muncă de folos obștesc. Au fost cazați „într-un atelier al școlii de meserii, cu acordul și dorința profesorului N. Iorga”.
Continue reading „Dr. Constantin Dobrescu: Fieful lui Nicolae Iorga”
Vasilica Grigoraș: Păstor de gânduri bune
Păstor de gânduri bune
(Cineastului, scriitorului şi jurnalistului Ben Todică, Australia)
Ambasador onorific
şi călător romantic
pe oceanul românismului
navighezi neobosit
indiferent de vreme.
Păstor de gânduri bune Continue reading „Vasilica Grigoraș: Păstor de gânduri bune”
George Roca: Un scriitor, o carte – Viorel Vintilă și universal său american…
„Mulţi visează să zboare, puţini, însă, dau şi din aripi.Fă-ţi din visuri aripi şi vei reuşi să zbori!” (Viorel Vintilă)
Pe domnul Viorel Vintila îl cunosc de mulţi ani… L-am întâlnit pe una din cărările internetului. În urmă cu şase ani i-am editat prima carte. De povestiri. Despre viaţa unui „Românaş la San Francisco”. Aşa se numeşte volumul! Simpatic foc! Şi autorul şi povestirile sale! Pe coperta cărţii, pe care i-am creat-o cu plăcere, autorul este reprezentat în uniforma armatei americane, mărturie că a făcut parte din Forţele Armate ale Statelor Unite! Bravo lui! Un român – soldat american care îşi scrie memoriile… Sau o parte din ele…
Continue reading „George Roca: Un scriitor, o carte – Viorel Vintilă și universal său american…”
George Vlaicu: Spitalul Universitar – Instituție de ocrotire a sănătății sau lagăr de exterminare?!
MAESTRUL ALECU CROITORU, unul dintre titanii cinematografiei româneşti, şi nu numai, a fost internat în seara zilei de 20 noiembrie a.c. la Spitalul Universitar Bucureşti la terapie intensivă aflîndu-se într-o stare critică de sănătate.
În dimineaţa zilei de 21 noiembrie a.c. distinsa actriţă Claudia Motea căreia Maestrul i-a fost profesor şi regizor la mai multe filme şi spectacole, l-a vizitat şi a constatat că nefericitul muribund era într-o situţie de igienă deplorabilă. În concret, deşi în salon se găseau mai multe asistente, printre care şi Gabriela Pascu, pacientul era scufundat într-un lichid vâscos transparent, apreciat de această asistentă numită, ca fiind transpiraţie…