„Sărut vatra şi-al ei nume / Care veşnic ne adună,
Vatra ce-a născut pe lume /Limba noastră cea română”.
(Grigore Vieru. Limba noastră cea română)
Mult Stimați Prieteni !!!
Vă felicit sincer cu a 31 aniversare a Limbii Române în Basarabia, la care participă din ceruri și se bucură irepetabilii Ion și Doina Aldea Teodorovici (https://www.youtube.com/watch?v=cx6nJq_GhlE)
La 31 august 1989 Sovietul Suprem al RSSM cu majoritate covârşitoare adoptă legile de funcţionare a limbilor (din 341 deputati, contra au votat 43, unul s-a abţinut). Din acest moment limba moldovenească (română) devine unica limbă de stat a RSSM, iar limba rusă – limbă de comunicare interetnică. Ulterior ziua de 31 august va deveni sărbătoare naţională oficială. În acea zi memorabilă, în grevă totală sau parţială se aflau: la Tiraspol – 44 întreprinderi de stat; Bender – 35; Chişinău – 31; Râbniţa – 25; Comrat – 18; Bălţi – 7; Ceadîr-Lunga – 5.
A fost un eveniment major, așteptat de românii din Basarabia de apr. 50 de ani, pe parcursul cărora regimul diabolic sovietic rusesc a trimis în surghiun în Siberia Limba Română, a rusificat totul ce se putea de rusifica, a dus o politică de deznaționalizare acerbă, după care ștabii de la Kremlin credeau că au dezrădăcinat complet elementul românesc din basarabeni.
S-au greșit acești ștabi de la Kremlin și cozile de topor. Ca și pasărea Phoenix românismul, limba română, a renăscut din cenușa focului ținut aprins aproape 50 de ani.
Să facem o retrospectivă a evenimentelor care au precedat acest mult așteptat eveniment.
Evenimente mai mici, care ulterior au crescut ca gogoloșul de zăpadă până la zeci de mii au avut loc de la sfârșitul anului 1987 și pe parcursul întregului an 1988. O să ne oprim doar la unele evenimente legată de Limbă, care s-au desfășurat în a. 1989/
La 4 ianuarie are loc o întrunire a intelectualităţii rusofone, la care este desemnat un grup de iniţiativă pentru crearea Interfrontului. Din grup au facut parte A. Andrievskij, A. Safonov, N. Babilunga, A. Bolşakov, A. But, A. Liseţkij, V. Solonari. A fost pus începutul luptei împotriva Limbii române.
La 19 februarie în Piaţa Victoriei din Capitală are loc un nou miting neautorizat, la care participă circa 10000 de simpatizanţi ai Mișcării Democratice (MD).
La 26 februarie circa 20000 de manifestanţi ai MD au blocat circulaţia transportului în centrul Capitalei şi au scandat în faţa CC: „Vrem limbă şi alfabet!”, „Daţi-ne istoria noastră!”, „Jos mafia!”, „Jos birocraţia!”, „Am pierdut încrederea!”. S. Grossu a încercat să potolească mulţimea promiţând că în două săptămâni vor fi făcute publice proiectele de legi privind funcţionarea limbilor.
La 12 martie a avut loc un nou miting neautorizat în faţa CC al PCM (MD a cerut, dar nu a obţinut autorizarea) cu tema apropiatelor alegeri (din 26 martie) în SS al URSS. Pentru prima oară de asupra coloanelor de manifestanţi a fost ridicat DRAPELUL TRICOLOR. Au loc noi altercaţii cu miliţia în cadrul manifestaţiei. Noul ministru de interne V. Voronin vorbeşte despre „dirijori” şi „grupuri de asalt” în rândul manifestanţilor. Presa oficială începe o campanie grosolană de defăimare a MD şi a Cenaclului „Alexe Mateevici”.
La 19 martie la Teatrul de Vară are loc un mare miting-maraton de şapte ore. La miting au acceptat să participe primul secretar al CC al PCM S. Grossu, preşedintele Prezidiului SS A. Mocanu, preşedintele Consiliului de Miniştri I. Calin ş.a., care au încercat să răspundă la un şir de întrebări. În rezoluţia mitingului se cerea din nou publicarea de urgenţă a proiectelor de legi pentru a se evita noi manifestaţii neautorizate.
La 26 martie au loc alegerile în Sovietul Suprem al URSS. Din partea Moldovei deputaţi au devenit: I. Druţă, G. Vieru, D. Matcovschi, M. Cimpoi, I. C. Ciobanu, E. Doga, N. Dabija, I. Hadârcă, A. Grăjdieru şi alţi militanţi pentru renaşterea naţională.
La 31 martie în premieră, orăşelul Kutuzov este rebotezat în Ialoveni. De asemenea, au fost publicate în presa pentru dezbateri proiectele legilor privind funcţionarea limbilor elaborate de oficialităţi şi care declarau limba moldovenească ca limbă de stat, iar limba rusă – limbă de comunicare interetnică. Chestiunea trecerii scrisului moldovenesc la grafia latină urma să fie soluţionată în alte legi.
Mitingul din 9 aprilie organizat de MD, la care au participat 25000 de oameni, a votat unanim proiectul USM privind limba se stat şi trecerea la grafia latină. A fost cerută retragerea imediată din discuţie a proiectelor oficiale calificate ca mostre ale incompetenţei politice şi juridice.
La 15 aprilie Prezidiul Sovietului Suprem revine la problema funcţionării limbilor, răspunzând astfel la Scrisoarea deschisă a grupului de deputaţi ai URSS, promiţând să dea publicităţii până la sfârşitul lunii aprilie proiectul de lege privind trecerea la grafia latină. În presă reîncepe valul de discuţii.
La 17 mai prin decizia Biroului CC al PCM este destituit din post redactorul-sef al ziarului „Moldova Socialistă”, pentru „păcatul” de a fi publicat proiectul alternativ al legii privind funcţionarea limbilor elaborat de Institutul de limbă şi literatură al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Doar protestul ferm al colectivului ziarului şi ameninţarea cu o grevă a mass-media au constrâns CC să-şi anuleze decizia.
În seara zilei de 17 mai a fost grav accidentat deputatul poporului din URSS, scriitorul, redactorul-sef al revistei „Nistru”, Dumitru Matcovschi, cutremurând întreaga opinie publică.
La 20 mai în Sala mare a USM şi-a desfăşurat lucrările Congresul de constituire a Frontului Popular din Moldova (FPM), convocat de grupul de iniţiativă al MD. La Congres au partucipat delegaţi din 30 de raioane şi oraşe, precum şi delegaţi ai Mişcării ecologice „Acțiunea verde”, Cenaclului „Alexe Mateevici”, Ligii democratice a stidenţilor, Asociaţiei istoricilor, Societăţii de cultura „Moldova” din Moscova. Congresul a adoptat Programul şi Statutul FPM.
La 4 iunie în Piaţa Victoriei are loc primul miting autorizat al FPM. Piaţa a fost inundată de flamuri tricolore. La miting s-a cerut eliberarea neîntarziată a demonstranţilor arestaţi la 12 martie, fapt care s-a şi întâmplat după mai multe ore de negocieri.
Continue reading „Valeriu DULGHERU: 31 DE ANI DE SERBARE A LIMBII ROMÂNE ÎN BASARABIA”
Zilele acestea se împlinesc 135 de ani de la prima trecere a poetului Mihai Eminescu prin Basarabia, un eveniment prea ușor trecut cu vederea în această perioadă dominată de flagelul cu care se confruntă întreg mapamondul. O făcea aflându-se în drum spre Odesa, unde, la Limanul Kuialnik, situat în apropiere, poetul urma să-și vindece boala la „arhioloagele picioare”, de care suferea de mai multă vreme.