Mugurel PUȘCAȘ: Femeie

FEMEIE

Femeie blândă a sufletului meu,
Mă înconjori cu dragoste mereu,
În lupta vieţii mele ai un rost,
Eşti lângă mine unic avanpost.

Emani răcoarea brazilor de munte
Când e înfierbântată a mea frunte,
Cu aura de linişte şi tihnă,
Mă înconjori blajin fără odihnă.

Din primordialul sacru, în profan,
Tu ai primit poruncă, lut, menire,
Să luminezi al lumii viu altar,
Dând vieţii prunci, curată primenire.

Din coastă sau din spuma mării? Dor…
Ne pavoazezi, veghind, paşii şi gândul,
În calde veri sau hibernal decor,
Dai pietrei zbor, împărăţind Pământul.

Continue reading „Mugurel PUȘCAȘ: Femeie” →

Lia RUSE: Mamei / A ma mere

MAMEI

Cine vine-ncet cu umbrã îmbrãcatã
Dupã ce luminã adunase lin?
În urmã doar tãcerea rãmâne-agãţatã
De aer rãscolit cu miros de crin!

Şi pânã la cer, mirarea curgãtoare
Îmbracã haina celei dinainte.
Prin crengi de abur fum gata sã zboare…
Scântei derizorii iar clipesc cuminte.

În verdele tristeţii bat paşii nãluci,
Tata e sculptat în poarta aşteptãrii!
Privirea mamei arde, sus, peste uluci
Iscodind zadarnic dâra depãrtãrii.

E sãrbãtoare! Mişcarea-i e sfioasã
La cina uitatã-n cercul nopţii-nchis
Şi cui lumineazã lacrima în casã
Când ochiul timpului alunecã-n vis?

A MA MERE Continue reading „Lia RUSE: Mamei / A ma mere” →

Emil Nedelea CĂRĂMIZARU: Stihuri pentru Dumnezeu (2)

DRAGOBETELE

El e soare, ea e luna,

Sufletele sunt totuna,

Ea e soare, el e luna

A plecat pe veci furtuna…

Cântă ploaia peste mări

Armonii din multe zări…

Plânge doru-n depărtări-

Umple potire cu flori…

El e ploaia, ea e picuri,

În văzduh sunt numai stihuri…

El e picuri, ea e ploaia-

Inimile țin văpaia…

El e roua, ea e floarea

Dragostea ține culoarea…

Ei culeg zâmbetele,

Azi e Dragobetele…

BOTEZUL DOMNULUI (EPIFANIA)

Astăzi Însuși Duhul Sfânt

Se pogoară pe pământ,

În apa Iordanului

Unde-i Fiul Domnului.

Iară Tatăl cel Ceresc

Întru graiul Părintesc,

Binecuvintează acum

Pe Fiul Său cel Preabun…

Și prin Crucea lui Iisus

Botezul vine de Sus,

Întru Fiul cel iubit

În care-a binevoit!

Epifania-n Treime

Dumnezeu întru Unime!

Continue reading „Emil Nedelea CĂRĂMIZARU: Stihuri pentru Dumnezeu (2)” →

Dorina STOICA: În al nouălea cer (poeme)

POEM DE TRECUT PRIN VIAȚĂ

Pantofii și uniformele refuzau să crească

odată cu noi.

După întâi septembrie, dimineață

strângeam cu teamă în căușul palmelor

lista cu rechizitele școlare.

Mama avea ochii plânși, iar tata

trântind poarta striga: „la lichidare le cumperi!”

Sora cea mare primea an de an uniformă,

ghiozdan și o pereche de pantofi noi.

Scoțându-i din cutie, vorbea cu ei,

îi învăța să pășească.

După ce începeam școala

visam noaptea că sunt singură la părinți

și am în ghiozdan

sandvișuri cu pâine albă unsă cu unt.

Am trecut prin școală mezină, Continue reading „Dorina STOICA: În al nouălea cer (poeme)” →

Anna-Nora ROTARU: Sub gheara singurătății (versuri)

,,BUCHET DE FLORI DE CÂMP ” de Anna-Nora Rotaru

pictureă personală în ulei, pe pânză, dimensiuni 70 x 40 cm,

din volumul de picturi și poezii ,,Ut pictura poesis “

CÂND EȘTI LÂNGĂ MINE…

Când ești lângă mine…
Îmi pare lumea mult mai mică,
Am curaj s-o-nfrunt, chiar fără frică…
Îmi pare-un glob frumos, o jucărică,
Îl țin în mâini și nu se strică,
Aproape că o simt, la o adică…

Când ești lângă mine…
Mă simt copil, așa, ca odinioară…
Pot visa, precum visasem prima oară,
În lume de Nirvana, nimeni să nu moară,
Fără strigoi, fantasme sau, să mă doară…
Îmi ești a sufletului meu comoară !

Când ești lângă mine…
Cu mâinile destram întunericul obscur,
Granitul îl pot sparge oricât ar fi de dur,
Din grote și abisuri, lumini scot spre-azur…
De-aproape-mi ești, pot toate să le-ndur
Și de la capăt spre-nceput, mai fac un tur ! Continue reading „Anna-Nora ROTARU: Sub gheara singurătății (versuri)” →

Camelia CRISTEA: Nostalgii la început de primăvară (poeme)

MAMĂ

Întâia oară Mamă eu am spus
Un înger luminos iubire-a dat de sus
La pieptul tău au înflorit livezi
Pe chipul de copil și astăzi le mai vezi…

Doar Mamă și pământul a stat o clipă-n loc,
În inimă-au crescut chiar flori de busuioc,
Izvoarele au curs din ochii tăi senini,
Cu bucuria clipei și astăzi te închini.

O Mamă de-aș putea să-ți dau mai multe zile
Iar toate să îți fie frumoase și senine,
Tu ai crescut orfană și ai trudit din greu,
Dar lacrimă ți-o știe chiar Bunul Dumnezeu.

O Mamă brațul tău e- atâta de fragil
Mă simt neputincios și parcă mai umil
Ți-aș lua povară asta de aș putea de tot,
Iar zbuciumul durerii din tine să îl scot!

Continue reading „Camelia CRISTEA: Nostalgii la început de primăvară (poeme)” →

Viorel Birtu-PÎRĂIANU: Talpa gândului (versuri)

ȚĂRÂNA COTIDIANĂ

mă doare talpa gândului pășind prin țărână
eterna țărână
nu sunt decât un fluture în vânt
unde am ajuns, desigur nicăieri
aripa sufletului s-a frânt demult
am privit lumea în față
nu am știut că nu mă vrea
eram un biet venetic rătăcit printre ei
nu m-au văzut ca om
nici ieri, nici mâine
de ce faci caz
de un lucru fără haz
azi sunt un sărman acrobat
căzut de pe scena unei agonice vieți
în târâna cotidiană

VIOARA

ating timpuri
în noaptea albă dintre lacrimi
găsesc doar vise rătăcite și timpuri tocite
suspin printre frunzele cerului și lacrimile dorului
se scurg încet în mine
și mai strig așa-așa
Continue reading „Viorel Birtu-PÎRĂIANU: Talpa gândului (versuri)” →