OGLINDIRE
Timpul tău
nu s-a pierdut, mamă!
Te văd și te simt
ca în copilărie,
oglindită deasupra noastră
în fața apei,
când noi însetați
ne strângem în jurul găleții
cu apă adusă de la fântână.
Și tu ne învățai
să avem răbdare
până când limpezirea
își stâmpără zbaterea.
Nimic nu s-a pierdut,
mamă, din timpul tău!
Până când apele
din sufletul meu
se vor zbate,
tu te vei oglindi,
mereu…
——————————
Lavinia BUD
Timișoara
6 martie 2018