PLÂNS DE TOAMNĂ
Suflă vântul, codrul geme,
Viețuitoarele sunt toate mute…
Se-ascunde soarele, se teme,
După nori zvârlind blesteme,
Furtuni, ce uraganele-și asmute,
De toate și de toți temute…
Și ceru-i una cu pământul,
Te-asurzește tropotul de herghelii,
Al tunetelor ce prevestesc mormântul,
Grămezilor de frunze, fost veșmântul,
Copacilor dezgoliți acum de vijelii,
Cu hoardele de fulgere pe glii…
În ropote cad stropii grei de ploaie,
Și parcă se-ntețește mai mult corul…
Trunchii se apleacă, se îndoaie,
De secetă începe să se-nmoaie,
Bolovanii și țărâna pe uscat ogorul,
Primind în pântecele lui sporul…
Șiroaiele de apa se adună în băltoace,
Din ceruri se preling pe povârniș…
De-atât-amar de timp, soroace,
Din cer săgețile-argintii vor să se joace,
Trăgând la vale grămada de prundiș,
Amestecat, cu putrezit frunziș…
TOAMNA pictura de Ana Nora Rotaru
din volumul de picturi și poezii ,,Ut pictura poesis”
*
PENTRU UN PUMN DE VIAȚĂ…
Furtuni grele și ploi trecut-au peste noi,
Am ținut piept, până ce viscolul ne-a secerat…
Ne-a spulberat în vânturi, ca frunze veștejite-n roi,
Așa cum ne țineam, strâns de mână, amândoi,
Prin bălți ne-a trecut viforul, prin mocirle și noroi,
Pân-am căzut la poalele pădurii și-am sângerat
Și-ncet… ne-am macerat…
Din dorurile multe ne-am făcut atâtea vise,
Cu care deschideam, din drum, porți ferecate…
Din trăiri, cu lespezi-lespezi făurit-am paradise,
Lăsând pe flori și frunze noianul versurilor scrise,
Pline de miresmele unei iubiri, ce nu se isprăvise,
În hazardul jocului de cuvinte dulci și înfocate,
Zacute azi, ca împușcate…
C-un strop de putere bâjbâi, să te ating pe mână,
Sub brumă scormonind, prin humă, printre mărăcini…
Să-ți dau căldură din sângele ce-mi curge-n vână,
Din gura mea s-asculți, șoapta iubirii ce-ți îngână
Și buzele să-ți umezesc cu lacrimile din fântână,
Din sufletu-mi durut, tomnatic și el plin de rugini,
Că poate-om răsări din rădăcini…
Și-apoi, de vom răzbi, să ridicăm spre cer privirea,
Lăsând în urmă-ne furtuni ce-au-mpovărat trecutul…
La Zei cerând Harul lor sfânt, sub aripă ocrotirea,
Primăveri să mai simțim, soarelui prinzând lucirea,
Trăind un pumn de viață, cât ni-i dat, nu nemurirea,
Că cerând mai mult, nu știu cât vom plăti tributul,
De-a descoperi necunoscutul…
——————————
Anna-Nora ROTARU
Atena, Grecia
5 mai, 2018
,,TOAMNA” studiu pictură de Ana Nora Rotaru pe pânză în ulei,
de dimensiuni 90cm x 60 cm, din volumul de picturi și poezii ,,Ut pictura poesis”
