Acolo
Acolo unde e ea
ninge cu petale de stele
Acolo unde e ea
păsările cântă tril de Phoenix
Acolo unde e ea
zăpada e o magmă tălpii
Acolo cerul
e un covor pășit de ea
Acolo betonul
e mai moale decât iarba
Acolo Dumnezeu
învață de la ea
să recreeze paradisul
———————————–
Petru Daniel VĂCĂREANU
25 noiembrie, 2018
SEARĂ DE TOAMNĂ
Când seara de toamnă îmi bate la ușă
cu vântul sihastru venit dinspre nord,
văd flacăra zveltă urcând din cenușă
ieșind din tăciunii în plin dezacord.
Prin fanta rămasă din nou redeschisă
aruncă balauri de umbre-n tavan,
aduși dintr-o veche poveste nescrisă
uitată cândva într-un mitic rădvan.
Aș vrea să adorm dar gânduri păgâne
mi-alungă tăcerea dorită-ndelung,
iar umbra jucată-n perete îmi spune
să șterg neuitate-amintiri care plâng.
Dar somnul rămâne o pură dorință
pe marginea nopții oprită discret,
imagini turnante, pe nori de căință,
se lasă pe doruri în chip de regret.
Și parcă deodată aud dinspre sobă
un cântec ajuns pân-la ușa din hol
din jarul ce cântă romanțe de probă
cu note din care-a scăpat un bemol.
Dar liniștea nopții se-așterne îndată,
adorm și visez călărind un licorn,
din zare spre mine tu vii împăcată,
aud numai vântul cum bate în horn.
———————————————–
Corneliu NEAGU
25 noiembrie, 2018
Îți voi lăsa amintiri
Îți voi lăsa atâtea amintiri
Încât să ai și dincolo de viață
Te voi iubi cum n-ai mai fost Iubit
Tu niciodată !
Îți voi lăsa atâtea amintiri
Că vei simți când bate vântul
Tu vei putea să le citești pe frunze
Mereu cu gândul !
Îți voi lăsa atâtea amintiri
Ca să te doară dorul
Și muzica dintr-un suspin
Să-ți fie somnul !
Îți voi lăsa atâtea amintiri
În ani și anotimpuri
Să poți să vrei cu drag
Să mai întorci odată timpul !
————————–
Mariana Zorița TURDA
24 noiembrie, 2018
Cu gândul doar la tine
Adorm iubito cu iubirea ta,
Undeva, în visul meu tăcut,
Singurătatea mă vrea lângă ea
Cu amintiri din rostul petrecut!
Singuri şi trişti fugim din lumea noastră,
Dezgoliţi de propriul jurământ,
Ne tace totu-ntr-o privire-albastră
Când dorul orb ne-ngroapă în trecut…
Ne pierdem în tăcerea fricii noastre,
Şi într-un cer ce plânge-n absolut,
Te-ntruchipez din lutul unor astre
Când pe buze-ţi scriu cu un sărut!
Dar am rămas în clipa fără noi,
Dintr-o eternitate condamnată,
Ne osândim speranţa amândoi
Şi rătăcim prin dragostea furată…
Cu tine eu am adormit în gând,
Măcar în vis…tu să mă poţi avea!
——————————
Daniel BARBU
24 noiembrie, 2018
Visele-adulte
Îmi şerpuieşte
viaţa pe unde
gândul profund e
şi-n stânci ciopleşte
tot ce găseşte,
forme rotunde
dorind s-abunde
în ce iubeşte.
Clipele fade
le dau în lături.
Îmi vreau alături
numai bravade,
cântec de spade,
foşnet de mături.
Topesc omături,
iubesc cascade.
Ţin să fiu pururi
numai în zboruri,
nu printre doruri,
ci prin azururi.
Repar cusururi
şi sfâşâi storuri,
înmulţesc sporuri,
cioplesc contururi.
Au fost prea multe
renunţări triste.
Falsele piste
îmi par insulte.
Vreau să m-asculte,
sper să reziste
şi să insiste
visele-adulte.
————————————–
Anatol COVALI
București
24 noiembrie, 2018
Unde nu eşti tu
Acolo unde nu eşti tu
E totul trist şi e pustiu,
Copacii sunt îndoliați,
De frunziş desfrunziți,
Pasările jelesc in doină,
Florile se-neacă-n tină,
Fluturii albi mor în zbor,
Ca mine, se sting de dor
Fară de tine, eu nu exist,
E totul părăsit şi trist,
Nu este verde primăvară,
Ci-i numai rece, tristă iarnă,
Cuvintele nu-şi află un rost
Muzica sună fals, anost,
Mă-nec în lacrimi de dorul tău
Te caut peste tot,chiar în hău
Acolo unde tu mă-nsoțeşti,
Poezie şi dragoste-mi eşti
Raze-soare am sub pleoape,
Paradisu-l simt mai aproape.
În ani lumină te-am căutat,
Să-ți fiu trandafirul minunat,
Ce-nfloreşte în a ta sărutare,
Și a ta tandră mângâiere.
——————————–
Alexandra GĂLUȘCĂ
Brăila
Un gust amar
Să fie oare-n viață destinul vinovat ?
Sau mi se pare mie că el m-a condamnat
Ca o sentință grea pe umeri să o duc
Și dorul să mă poarte pe drumuri să apuc.
Mă las ades în viață purtată doar de vise
Și împletesc dorințe ce-mi par că nu-s atinse
Corabie mi-aș face doar să plutesc cu ea,
Pe un ocean de vise să-mi aflu soarta mea.
Pe-o stea îndepărtată ursita îmi e scrisă,
O caut în zadar căci calea mi-e închisă
Doar cerul înstelat în noapte îl privesc
Și-n gând cu ochii minții încerc să te găsesc.
Un con din umbră lunii te-nvaluie-n mister,
Iar chipul tău dispare se pierde în eter
Mă reîntorc din vis, tristețea mă apasă,
Un gust amar îl simt ce visu-n urmă-mi lasă!
Iubirea e-un izvor
Iubirea e-un izvor ce izvorăște
În inimi calde și în suflete senine ,
Ea te înaltă și te liniștește
Și îți aduce stări de bine !
Iubirea este bunătate
De știi să dai necontenit,
Acelor suflete-nsetate
Ce cu răbdare- au suferit.
Iubirea-n viață este dăruire
Când tu nu te gândești la tine,
Și poți atunci când la durere,
Cu-n zâmbet s-o transformi în bine.
Iubirea este-n suflet alinare
Când cel flămând și dezbrăcat,
Găsește-n tine o ultima salvare,
Dându-i mâncare și un pat curat!
Și câte nu poți spune de iubire
În ea găsești mereu tot ce dorești,
Tu cât trăiești ai mulțumire
Știind iubirea să o prețuiești !
——————————-
Maria HOTEA
25 octombrie, 2018
LAMPAGII NOCTURNI
S-au înmulțit dușmanii ca golanii
Și toți îți cer ce nu le mai poți da,
În sufletu-ți aceștia bat piroane
Optând: «Rabdă Iisus! De ce tu n-ai răbda?»
«Prietenii» cu măștile din ceară
La greu – și-arată ochii fumurii.
De ce trădările au început să doară,
Atunci când parcă nu te-aștepți să știi?
Îngăduința, pagini din psaltire
A răsfoit, răspunsuri căutând,
Și neputința care din smintire,
Usucă sufletul necontenit.
Fă bine, binele înmulțește
Din rodul său, veșmânt neprihănit.
«Prietenul», meschin când te lovește,
Lasă-l să plece pe-un tărâm mai blând.
Fă, Doamne mila ta să crească
În cei ce sunt trădați și umiliți.
Tu adevărul îl cunoști, să dăinuiască
Cuvântul Tău de-a pururea slăvit.
Din bârfe nu-ți clădești un nume,
Te biciuiești când ai vorbit greșit.
E vertical și echilibru-n lume,
Precum grăuntele în solu-i încolțit.
Nu judec, Doamne, goliciunea minții –
Un secol care naște mulți eroi.
Aștept după războiul care va învinge,
Să nu dispară omenescul printre noi.
Ascult cum răsăritul cerne lanțuri
Din focul lampagiilor nocturni.
Târziu e, mă întorc acasă –
Cetatea mea zidită-n rugăciuni.
–––––––––––––––-
Tatiana DABIJA
Chișinău, Basarabia
24 noiembrie, 2018
Dulce Românie
Ne tragem din daci,
Şi ni-i sacrã-o datorie
Lãsatã de la strãbuni
Sã te veghem, dulce Românie
De pe metereze înainte
Sã-ți vestim furtuna
Ce de secole strãbate
Spre tine întruna
De la daci strãmoşi ne ştim
Blândã ne este firea
Nu vrem sã ne rãzboim
Dar ne vrem, menirea
Am jurat pe tricolor
Dulce Românie
Cã te vom sluji cu dor.
Pentru a ta mãreție,
De la Atius la noi
Românii mereu luptã
De e pace, sau rãzboi
Ei stau veşnic pe redutã
Ne tragem din daci
Şi ni-i dragã țara
Noi vlãstare,rãsãdim
Sã-l cinstim pe Burebista
——————————-
Laura Cristina CRISTEA
24 noiembrie, 2018
ALĂTURI CU ȚARA
Alături cu Țara în gând și în faptă,
În glasul ce cheamă la dreaptă Unire,
Purta-vom pe umeri porunca-nțeleaptă
Că Țara ni-i crezul și-ntâia iubire.
Alături cu Țara spre veacuri ce vin
Să fim ca și munții ce-s borne și-n dor
Pe gura de rai ce ni-i darul Divin
Și vatră de aur și sfânt viitor.
Alături cu Țara fii veșnic române,
Statornic în crezul străbun
Că soarele păcii nicicând nu apune,
Ci urcă prin veacuri spre-un mâine mai bun !
În cântec strămoșii din ceruri coboară
Că iată și cerul e-alături de ȚARĂ !
Fie ca flacăra Unirii să ne lumineze gândurile și sufletele cu lumina iubirii străbune care a stat la temelia neamului nostru românesc ! Fără iubirea de țară nu există nici o patrie și nici un viitor ! Și fie ca dreptatea acestui adevăr istoric să încline, în semn de respect și frunțile cele mai înverșunate împotriva Unirii ! Dumnezeu să fie cu noi, așa cum a fost mereu la nevoie !
La mulți ani România !
La mulți ani români !
————————-
Ilarion BOCA
24 noiembrie, 2018