Eleonora SCHIPOR: Lecțiile tinerilor specialiști

Anual tinerii specialiști din școlile noastre susțin lecții deschise, fiecare la obiectul lui.

La CIE Cupca sunt două tinere profesoare care se stăruie să facă față numeroaselor cerințe ce stau în fața profesorilor la etapa actuală. Doamna Lilia Sucevean, profesoară de biologie lucrează deja al 3-lea an la școala noastră. Ea susține deja a doua oară o lecție de acest gen. În anul curent tânăra profesoară a susținut o lecție deschisă integrată la biologie și geografie în clasa a 6-ea cu tema «Biosfera». Doamna profesoară a folosit metodice clasice și moderne – manualul, lectura, întrebări și răspunsuri, fișe, hartă, mijloace tehnice, mass-media. La lecție s-a făcut legătura și cu literatura, arta, cultura… Profesoara s-a prezentat foarte bine, elevii au fost activi, iar lecția a fost interesantă.

Cea de-a doua profesoară este tânăra specialistă de limba engleză la CIE Cupca Adelina Plevan, care lucrează în școala noastră abia primul an. Ea a prezentat o lecție de limba engleză în clasa a 3-ea, având ca temă «Casa, apartamentul». Elevii au fost activi, au răspuns la întrebări, au tradus cuvinte din engleză în română și în ucraineană, s-au folosit metode moderne, fiind folosit notbookul, gimnastica cu elemente de cântec și poezie, completarea fișelor prin desene și cuvinte etc.

Le mulțumim ambelor tinere specialiste pentru munca și stăruința depusă și le dorim succese în continuare.

Sperăm că elevii vor învăța lecțiile, vor face carte în pofida tuturor problemelor zilei de azi, iar părinții îi vor susține și ne vor înțelege.

————————

Eleonora SCHIPOR,

profesoară superioară la CIE Cupca

Eleonora SCHIPOR: Cernobyl – durerea, tragedia și amarul unui popor

Anual comemorăm ziua tragediei de la Cernobyl. Anul acesta se împlinesc 32 de ani de la catastrofa ce a zguduit întreaga lume. Îi comemorăm pe toți cei ce au căzut jertfă acelei tragedii, cât și pe cei care au participat la lichidarea consecințelor ei.

La CIE Cupca am organizat mai multe expoziții cu ziare, cărți, reviste, fotografii ce conțin materiale despre acel eveniment tragic. Câțiva elevi, membri ai comitetului școlăresc, au recitat câteva versuri despre Cernobyl, publicate în ziarele noastre. Elevii claselor mari au privit un film documentar despre urmările acestei tragedii.

Cu buchețele de flori, luminițe și candeluțe mici elevii din diferite clase au comemorat amintirea tuturor celor ce și-au pierdut viața în vremea, dar și pe urma tragediei nucleare. Am depus flori, am aprins lumânări, am păstrat momente de reculegere lângă cele două morminte aflate alături de capelița înălțată de săteni în memoria victimelor staliniste. În capeliță s-au aprins lumânări și s-au rostit rugăciuni pentru sufletele celor trecuți prea devreme în altă lume.

Activ s-au încadrat în organizarea acestor măsuri comemorative membri comitetului școlăresc și membri cercului de «Tinerii muzeografi» de la CIE Cupca.

——————————-

Eleonora SCHIPOR,

pedagog-organizatoare la CIE Cupca

26 aprilie, 2018

*Nota mea: Un gând pios pentru vărul meu col. Radu Teodorescu plecat mai târziu…Doi dintre frații Teodorescu din Corcești s-au luptat cu flăcările pentru a salva suflete. Radu și Lazăr Teodorescu…Recunoștință veșnică!

M.G.

Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG: Un San Jordi românesc

Catalonia nu înseamnă numai politică! În pofida momentelor de grea încercare prin care trec acum catalanii la nivel statal, programul cultural al Barcelonei continuă să atragă publicul larg, caracterizându-se prin diversitate și profunzime. Poate că tocmai din cauza vremurilor agitate, inimile și mintea barcelonezilor se deschid artelor perene.

Devansând cu trei zile Sărbătoarea de Sant Jordi, care se aniversează pe 23 aprilie, cei care prețuiesc fumusețea pură, fără substrat politic, militant, vor avea ocazia să se desfete cu literatură și muzică românească. San Jordí – Sfântul Gheorghe – este considerat Sfântul protector al catalanilor. Sărbătorit pe 23 aprilie, se suprapune calendaristic cu Ziua Cărții. Din acest motiv, se obișnuiește ca Doamnele să ofere drept cadou bărbaților o carte, iar bărbații să le înmâneze în schimb un trandafir de culoare roșie, legat cu o panglică în culorile steagului catalan. 23 aprilie ste ziua în care străzile Barcelonei – mai ales celebra Rambla – sunt luate cu asalt de iubitorii de carte. La tot pasul răsar standuri cu volume din cele mai diverse genuri iar recordul vânzărilor în această zi ajunge până la un milion și jumătate de volume!

În vinerea anterioară acestei zile aniversare de maximă însemnătate pentru catalani, „La Biblioteca de Catalunya” din Barcelona, împreună cu editorul Lleonard Muntaner, invită publicul să participe la evenimentul cultural „Un Sant Jordi românesc: Nichita Stănescu, poezie și muzică”.

Continue reading „Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG: Un San Jordi românesc” →

Rexlibris Media Group: Cine este Claudia Motea?

Timp de zece ani, Claudia Motea s-a impus în Canada, atât ca actriţă dar şi ca dramaturg, câştigând importante premii pentru actorie şi dramaturgie în cadrul festivalurilor de teatru și film canadian. (Best actress, Best Original Script, Best Production, Best Audience Award-și o nominalizare Brickenden Award similar cu Premiul de Excelență în dramaturgia canadiană – at the London Theatre Film Festival). Debutul ei hollywoodian a fost în 2010 la The Magic Castle în showul de varietăţi The Big IF. Alte participări în USA : Hollywood Film Festival, Los Angeles Comedy Fest, Hollywood Fringe Festival, New York in LA, Lincoln Center Theater Festival.

Reîntoarsă în țară în 2011 a avut o strânsă colaborare cu R.A.D.E.F. România Film, producând și jucând în cinematografele acestei instituții spectacolul-film de mare succes „Iubește-mă… America!”, în regia Maestrului AL.G. Croitoru, produs de Asociația International Artiscan.

În 2013 a fost amfitrioana emisiunii de teatru TV pentru copii „A Fost Odată”, TVR2, unde în opt săptămâni a interpretat nu mai puțin de 36 de personaje.

Proiectul internațional „Les Danaides! în regia lui Silviu Purcărete a fost deschizătorul drumului artistic al Claudiei, dându-i posibilitatea, ca imediat după absolvirea facultății să participe la cele mai prestigioase festivaluri de teatru din Europa (Dublin, Amsterdam, Avignon, Glasgow, Reclinghausen,Paris), culminînd cu reprezentații pe Broadway la Lincoln Center New York.

Anul 2014 i-a adus frumoase realizări profesionale în țară , dar și în străinătate, iar pe lângă distincția „Magna cum Laudae UARF” a primit Premiul de Excelență la Gala Celebrităților 2014, alături de alte personalități românești: Klaus Johannis, Simona Halep, Gheorghe Hagi, Leonard Doroftei, Radu Beligan, Florin Zamfirescu, Sebastian Papaiani, Adrian Gorun, Cristian Țöpescu.

În luna ianuarie a lui 2015, Claudia a primit „CLACHETA DE AUR! – Premiul de excelență dăruit de Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România pentru merite remarcabile în artă la Gala Premiilor UARF 2015, unde fost premiată pe același podium cu Dan Pita, Bobby Păunescu, Dorel Vișan.

Pe meleagurile natale gorjene a primit titlul onorific de Ambasadoare a Turismului alături de Horațiu Mălăele, Armand Calotă, Tavi Colen, Crina Lință și a fost aleasă una dintre cele zece Femei de Succes ale Anului 2015.

Pentru filmul „Kandy-Ciocolată de lux cu gust de femeie”, în care joacă rolul principal și semnează pentru co-scenariu și co-producție, Claudia Motea a fost laureata Festivalului Modern-Movie Galați 2015, primind Premiul Cea mai bună actriță a anului.

În prezent este Președinte la Uniunea Artiștilor Plastici (UAP) – Departamentul Artele Spectacolului, deține rolul de Director Artistic al Teatrului NOSTRUM, instituție afiliată Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) și are o strânsă colaborare cu Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film (UARF), uniune condusă de Maestrul Ioan Cărmăzan, succesorul regretatului Sergiu Nicolaescu.

George ROCA: Invitație – Cartea ,,Taina scrisului” due 1 Mai 2018

În urmă cu 6 ani am inițiat un proiect numit TAINA SCRISULUI.
Mi-au răspuns atunci 50 de corespondenți (ale căror eseuri au fost publicate în mai multe reviste de pe internet. Pentru a le accesa vă recomand REVISTA CONFLUENȚE LITERARE unde sunt foarte bine grupate:

http://confluente.org/xx/xx/search/

Bateți: “TAINA SCRISULUI” și vă vor apărea materialele. În cazul în care doriți să le citiți sau consultați…sau să vă inspirați (mă refer la formatare!!!)

Dacă dvs. doriți să participați la acest proiect v-aș ruga să îmi trimiteți materialele până la data de 1 mai 2018, deoarece lucrez la o carte care va conține aceste eseuri.
Aceasta va fi prezentată la Congresul Academiei Româno-Americane care va avea loc la Cluj în luna mai.

Mult succes!

Cartea nu este sponsorizată, așa că cheltuielile de publicare îmi revin tot mie!
Vă rog sa citiți și textul de mai jos, text pe care l-am trimis (ca invitație) în anul 2012… (trecut-au anii!)

Distinși prieteni

Ma adresez colaboratorilor care mi-au trimis pe parcursul anilor materiale literare spre publicare.

Încerc să inițiez un proiect – un grupaj de eseuri cu titlul TAINA SCRISULUI adică primii pași pe care i-ați făcut în domeniul scrisului și continuarea acestora până în zilele noastre.
O descriere a evoluției dumneavoastră de scriitor.
Realizări, prietenii literare, consacrare…
Eventual învățatorii, profesorii, bunicii, părinții carev-au initiat în Taina Scrisului.

Poate într-o zi vom publica și o carte. (A VENIT VREMEA!)

V-aș ruga să folosiți un titlu simplu de cel mult 5 cuvinte.

Pe cei care doresc sa participe, îi rog sa îmi trim ită materialul sub forma de eseu (proză), de cel mult1000 de cuvinte (adica aprox 2 pag A4 font Arial 12) și o fotografie portret sau bust,

Cu prețuire,

George ROCA
Rexlibirs Media Group
14 iulie 2012

***

Taina scrisului – Fă bine ce faci !

Am început să scriu de când eram la şcoala primară. Poate acestă meteahnă mi se trage de la admiraţia pe care o aveam faţă de fosta mea vecină, Doina Coman (alias Ana Blandiana) din Oradea. Surorile Coman, Doina şi Geta, locuiau într-o cladire lipită de-a noastră. Vroiam şi eu să fiu „scriitor” cu tot dinadinsul! Aşa că m-am zbătut destul de tare… să mă perfecţionez, sa scriu cât mai bine, să fiu publicat. Iubeam orele de limbă şi literatură română! Am avut profesori excelenţi care m-au încurajat. Printre ei, pe Gheorghe Grigurcu la liceu – renumitul critic literar din zilele noastre – şi apoi la facultatea de filologie pe distinşii Aurel Dragoş Munteanu, Iosif Pervain, Traian Blajovici, Cornel Săteanu, Dumitru Pop, Maria Alexandrescu-Vulişici, Valentin Chifor – toţi profesori universitari mai târziu – şi chiar şi pe Stelian Vasilescu, secretarul literar al teatrului din Oradea pe care trebuie neapărat să îl menţionez. La fel şi pe fraţii Lucian şi Ovidiu Drimba, ambii profesori universitari şi scriitori, personalităţi care au sclipit pe firmamentul literaturii române contemporane.

Continue reading „George ROCA: Invitație – Cartea ,,Taina scrisului” due 1 Mai 2018” →

Magdalena ALBU: Teatru – Leul în iarnă – O lume în miniatură, care a fost

In memoriam

CARMEN STĂNESCU,

prin dispariția căreia se încheie o lume a eleganței

și a inteligenței actului scenic

Există, uneori, emoţii ce se impun a fi, înainte de toate, trăite şi, mai apoi, aşezate, sofisticat şi metaforic, în cuvinte. Poate şi pentru faptul că toata avalanşa de vorbe ce s-ar aburca neruşinate peste spaţiul ego-ului tău personal – cu generozitate umplut de superbia unei interpretări artistice unicat -, ar sparge în mii de bucăţi geometria perfectă a unui întreg componistic regăsit în totalitate într-una dintre creaţiile de marcă ale scenei teatrale româneşti, este vorba despre piesa americanului James Goldman, „Leul în iarna”, care i-a adus acestuia, în 1968, consacrarea deplină ca scriitor, prin decernarea premiului Oscar pentru cel mai bun scenariu.

Goldman croieşte din replici o lume profund conflictuală a secolului al XII-lea, unde barbaria violenţei şi lupta acerbă pentru câştigarea tronului Angliei sunt cunoscutele unei ecuaţii existenţiale ce aduce în prim-plan caracteristica propriei sale esenţe – putreziciunea morală a unei fiinţe umane, care poartă în sufletul său nu germenele fast al iubirii depline şi necondiţionate de ceilalţi, ci microbul ucigaş şi anacronic al războiului şi al urii demenţiale. Ţesătura dramaturgică goldmaniană ne poziţionează spaţial în Anglia anului 1138, deloc întâmplător în vremea Crăciunului, când istoria acelor timpuri era scrisă în tandem de regele Henry al II-lea Plantagenetul, de soţia sa, Alienor de Aquitania, şi de cei trei fii ai lor: Richard, Geoffrey şi John. Viziunea regizorală a lui Petre Bokor asupra unui moment de istorie atât de îndepărtat şi de agitat al englezilor este una originală şi deosebit de fascinantă, care prilejuieşte bucuria întâlnirii pe scândura scenei a două tuşe diferite ale teatrului românesc – mai mult ca perfect armonizate şi „exploatate” artistic de către Bokor -, mă refer aici la legendele vii Carmen Stănescu – Damian Crâşmaru şi tinerii talentaţi: Medeea Marinescu, Vlad Ivanov, Marius Rizea, Dragoş Ionescu şi Gavril Pătru.

Continue reading „Magdalena ALBU: Teatru – Leul în iarnă – O lume în miniatură, care a fost” →

Răzvan VONCU: O lucrare de referință asupra teatrului israelian contemporan

Sunt întrebat uneori, de către scriitori de limbă română din Israel, dacă și în ce măsură literatura lor interesează publicul din România. Răspunsul meu este că, în funcție de valoarea ei literară și culturală, această literatură interesează în continuare publicul din țară, chiar când subiectul ei este localizat la Haifa sau Beer Sheva, iar numele străzilor și al instituțiilor nu îi sunt familiare. Dacă textul este bine scris, el va captiva pe cititor și îi va deschide, în limba română, orizontul realității israeliene.

Cartea Magdalenei Brătescu, intitulată „Rendez-vous cu teatrul israelian” (volumul I) confirmă corectitudinea observației mele. După cum sugerează chiar titlul, este o carte despre fenomenul teatral israelian. Mai exact, ea conține cronicile consacrate de Magdalena Brătescu, săptămânal, spectacolelor prezentate în marile teatre din Israel, cronici găzduite în „Gazeta românească”.

Una dintre cele mai valoroase scriitoare de limbă română din Țara Sfântă, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Magdalena Brătescu este, se știe, o împătitmită de teatru încă înainte de a face Alia și, după cum scrie Ioana Toff, editoarea cărții, a urmărit cu un ochi proaspăt fenomenul teatral israelian din ultimele decenii, imediat după sosirea în Țara Sfântă. Noul teatru israelian este, se știe, un fenomen dintre cele mai interesante în teatrul mondial contemporan prin inovație și calitate, deopotrivă.

Cartea de față este, de aceea, mai mult decât o culegere de cronici bine scrise. Organizată pe repertorii de spectacole (ce acoperă toate teatrele importante din Israel, de la Habima la Gesher și de la Haifa la Beer Sheva), ea este, concomitent, un ghid pentru spectatorul de teatru care caută spectacole, actorii și regizorii cei mai valoroși și o inestimabilă introducere în fenomenul dramatic israelian contemporan. Căci fiecare din cele zece teatre pe care Magdaelna Brătescu le reține, în carte, reprezintă o școală și un moment din istoria acestei adevărate explozii pe care a înregistrat-o arta dramatică în Țara Sfântă, având drept reper standardul înalt al spectacolelor găzduite de Teatrul Național Habima și, respectiv, inovația și căutările de pe scena de la Teatrul Gesher.

Continue reading „Răzvan VONCU: O lucrare de referință asupra teatrului israelian contemporan” →

Ioan POPOIU: Marșul Centenarului – note şi impresii

Sâmbătă 24 martie dimineaţa, înainte de ora 7, în stradă, în drum spre gară, mă întâmpină o zi de iarnă veritabilă, cu multă zăpadă şi un uşor viscol. În sfârşit, sunt în tren, în acceleratul de Timişoara, atmosferă calmă, obişnuită, de wekeend, lume puţină, care nu are o destinaţie specială, nu are gândul la ceea ce se pregăteşte mâine.

Sunt obosit, febril, am dormit puţin, încerc să-mi fac ordine în gânduri, nerăbdător să ajung mai repede la Iaşi, unde mă aşteaptă o lungă călătorie. Cobor grăbit în gară, înainte de ora 11, şi mă îndrept în pas alert spre autogară, ajung la peronul unde se află microbuzul care face cursă regulată între Iaşi şi Chişinău. Intru rapid în vorbă cu şoferul, aveam să aflu mai târziucă îl chema Igor, îi pun un potop de întrebări, îmi spune că la 11, 15 plecăm prin Sculeni-Prut, spre Basarabia! Traversăm lent Iaşul, vremea se face frumoasă, se înseninează, apă peste tot. Ajungem la vama Sculeni abia pe la 12,30, urmează controlul actelor (unii au paşapoarte, alţii cărţi de identitate) şi bagajelor, apoi alt control al poliţiei de frontieră, normal (nu-i aşa ?), doar mergem într-o ţară străină, Republica Moldova! Şi eu care credeam că merg peste Prut, în Basarabia!

Dar, înainte de trecerea râului, aş vrea să spun câteva cuvinte despre cei cu care călătoresc în microbuz. Şoferul, Igor, care îmi spune că are dublă cetăţenie, la întrebarea mea dacă este român, îmi răspunde că nu, deduc însă că este moldovean sau moldo-rus, prenumele său evocă o posibilă simbioză. Poartă părul scurt, vorbeşte cu accent moldovenesc, zâmbeşte frecvent, se mişcă cu mare agilitate, discută amical cu tânăra de lângă el, pare prieten cu toată lumea, îmi dă cartea lui vizită, l-am sunat mai târziu pentru întoarcere şi-mi răspunde cu amabilitate. În faţa mea, aşezată lângă şofer, se află Cătălina, studentă la Bacău, se întoarce la Chişinău, este de-acolo înţeleg, o întreb dacă vine mâine la Adunare, îmi răspunde că nu, are alt program. Pe banca din spate, lateral, se află Victoria, o doamnă ca la 50 de ani, a fost la fiica ei din Timişoara, iar acum se întoarce acasă, dincolo de Prut. O întreb, mai întâi, despre locul unde mă duc, despre hotelul ,,Zarea”, unde voi fi cazat, despre staţia unde ar trebui să cobor. Oprindu-ne pe ndrum, ca să luăm câte ceva, deschid discuţia despre miting şi Basarabia, mişcarea unionistă, ea se arată sceptică, îl citează pe Lenin (cât de odios îmi sună acest nume!), conform căruia nu sunt întrunite toate condiţiile pentru o schimbare decisivă. Sunt dezamăgit să întâlnesc o asemenea mentalitate. La un alt popas, intru în vorbă cu un alt pasager, este tânăr, blond, îmi spune că a făcut ASE-ul, la Chişinău, are un serviciu, aflu de la el că-l cheamă Vasile, îl întreb dacă este român (de teamă să nu aflu că este moldovean!), îmi dă un răspuns care îmi încălzeşte sufletul: ,,suntem români”! Mă întreb însă câţi gândesc ca el. Îmi confirmă că va merge la mitingul de mâine.

Pe nesimţite, trecem Prutul şi suntem deja dincolo, aflu despre aceasta numai după ce-am trecut, râul practic nu l-am văzut din microbuz (nu l-am văzut nici la întoarcere, era noapte). Iată-mă, într-o zi frumoasă de primăvară, în ajun de Bunavestire, în Basarabia! Acest pământ al făgăduinţei, mi l-am imaginat în dorinţele mele în multe feluri, nu este nicio altă provincie românească care să-mi provoace un asemenea fior sufletesc, de emoţie, încântare şi uimire, precum Basarabia, cuvânt cu patru a, pământul cu picioarele muiate în mare! Numai ce-am trecut dincolo, devin febril, îmi întorc privirile în toate părţile, încercând să aflu, să surprind cât mai multe despre locuri, oameni şi stări de lucru. De la început, remarc, ca o surpriză plăcută, că mă întâmpină un ţinut cunoscut, un fel de ,,acasă” bine ştiut, imagini blânde, plăcute, care se lipesc de suflet, locuri care îmi amintesc de ,,Privelişti moldoveneşti”, a compozitorului Mihail Jora. Nu observ nimic strident, nimic străin, coline domoale, pajişti şi pădurici, liniile orizontului coboară blânde, ca şi când am călători între Siret şi Prut. Realizez, pe viu, că mă aflu înlăuntrul aceluiaşi pământ vechi românesc, între hotarele aceluiaşi neam! Numai graniţa silnică, artificială, de la Prut, îţi crează impresia unui ,,dincolo”, care de fapt nu există! Este foarte simplu: aşa cum, dacă treci Oltul, pătrunzi în Oltenia, dacă treci Prutul, ai pătruns în Basarabia. Această armonie primitoare, blândeţea, simplitatea, te întâmpină peste tot, chiar în oraşe, la Chişinău, şi toate acestea ţin de firesc. Observ aşezări, sate, orăşele, cu nume curat româneşti, Unteşti, Corneşti, Nisporeni, Străşeni, Călăraşi, alternativ, rar, localităţi ca Nicolaevka, Elisabetovka, Romanovka, care nu sunt altceva decât implanturi etnice ale stăpânirii ruse, de după 1812, colonişti aduşi din diferite părţi, care au dat numele localităţilor de unde proveneau.

Continue reading „Ioan POPOIU: Marșul Centenarului – note şi impresii” →

Dorin CHIRTOACĂ: Raport de activitate pentru cei zece ani la conducerea Primăriei Chișinău

„Rezultatele din 10 ani de activitate pot fi respirate, consumate, admirate, în ele poți circula, în ele te poți plimba, poți trăi, te poți muta și îți pot lumina calea”, a precizat Dl. Dorin Chirtoacă în debutul discursului de prezentare a raportului de activitate pentru 10 ani în Primărie.

Domnul Dorin Chirtoacă a trecut în revistă realizările din cele 2 mandate și jumătate în care s-a aflat la Primăria mun. Chișinău, subliind că „În anul 2007, Chişinăul era într-o situaţie precara: incapacitate de plată, majoritatea întreprinderilor în prag de faliment, instabilitatea prestării serviciilor publice (furnizarea apei, a agentului termic etc), datorii de sute de milioane de lei fără acoperire financiară, uzura totală a infrastructurii şi a utilajelor, lipsa proiectelor de dezvoltare, mirosul urât din oraş de la stația de epurare, lacul-ruină din parcul „Valea Morilor” etc. Chiar şi în aceste condiţii, în perioada 2007-2017, administraţia centrală, toate Guvernele, precum și Consiliul Municipal Chişinău (CMC), au găsit de cuviinţă să blocheze activitatea primăriei, acţionând astfel, de fapt, împotriva locuitorilor municipiului”, a subliniat dl. Dorin Chirtoacă.

***

Cu toate acestea, a fost evitat falimentul, au fost achitate datorii în valoare de 800 milioane (mln.) lei, a fost stabilizată situația economico – financiară, au fost efectuate reforme și, anual, au fost acumulate rezultate și derulate proiecte importante precum:

crearea a circa 35000 locuri de muncă;
rezolvarea după 42 de ani a problemei mirosului urât provocat de stația de epurare;
eliminarea clorului din procesul de tratare a apei potabile și introducerea dezinfectantului – hipoclorit de sodiu (NaClO);
procurarea și asamblarea a peste 207 de troleibuze la standarde europene, inclusiv fără fir, pe baterii;
reconstrucția și amenajarea lacului „Valea Morilor” și reconstrucția Scării cu Cascade;
reparaţia integrală a circa 35 străzi și drumuri, inclusiv: bd Ștefan cel Mare, bd. Mihai Viteazul, bd. Negruzzi, str. Alecu Russo, str. Vadul lui Vodă, str. Muncești etc);
construcția primei străzi pietonale din Chișinău, str. Eugen Doga;
ridicarea și inaugurarea monumentului în Memoria victimelor deportărilor regimului comunist de ocupație și reabilitarea scuarului gării;
reparația și redeschiderea muzeului orașului;
construcția iluminatului public spre Aeroport și or. Sângera;
implementarea de proiecte pentru fluidizarea traficului: săgeata verde, sensuri giratorii etc;
investiții în spitale, școli și grădinițe, asigurarea susținerii și finanțării suburbiilor în suma de peste 2,0 miliarde lei timp de 10 ani (cea mai mare suma investită la nivel de 20 de localități rurale ale Republici Moldova din 1991 încoace), proiectele europene BERD, BEI, UE cu privire la transport, drumuri, apă, deșeuri și eficiență enegetică (izolarea termică a clădirilor) etc.

În această perioadă de 10 ani, Primăria municipiului Chișinau şi-a desfășurat activitatea împreună cu următorii parteneri: Congresul Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei (CLRPE), Uniunea Europeană (UE), Casa Regală a Majestății Sale Regele Mihai I al României, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, Ambasadele țărilor UE, Ambasada Republicii Belarus, PNUD Moldova, Comitetul Regiunilor al Uniunii Europene (CoR), Conferința Autorităților Regionale și Locale din cadrul Parteneriatului Estic (CORLEAP), Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI), Corporația Financiară Internațională (IFC), Belkommunmash S.A. (Belarusi) și Carpat-Belaz Service SRL, ICLD (Suedia), Primăria Borlange și “Borlange – Energie” (Suedia), Primăria Mannheim (Germania), Primăria București, Primăria sectorului 1, Bucuresti, Primăria Iași, Primăria Alba Iulia, CORINT S.A. (Alba Iulia), Primăria Grenoble (Franța), Seureca (Franța), Primăria Viena (Austria), Primăria Praga (Cehia), Regiunea Reggio Emilia (Italia), UNICEF Moldova, băncile comerciale din Chișinau, în special: Banca Comercială Română (BCR), Moldinconbank, Victoriabank, Moldova – Agroindbank (MAIB), Mobias – Banca (Societe Generale) etc, Efes Vitanta Moldova Brewery S.A., precum și cu alți parteneri.

RAPORTUL

de activitate pentru perioada 2007 – 2017:

“Evitarea falimentului, dezvoltarea stabilă și durabilă a municipiului Chișinău”

Rezultate in perioada 2007- 2017:

Evitarea intrarii in incapacitate de plata si a falimentului municipalitatii, redresarea situatiei financiare a primariei, asigurarea echilibrului financiar, acoperirea cheltuielilor din surse proprii, evitarea falimentarii regiilor si a intreprinderilor municipale;

Crearea a circa 35000 locuri de munca incepand cu 2007 prin investitiile directe care au avut loc, precum si prin deschiderea unitatilor noi de alimentatie publica, prestari servicii, comert etc;

Contractarea de finantari externe pentru dezvoltare cu mentinerea unui grad redus de indatorare al municipiului – 12 % din bugetul anual, ceea ce permite continuarea contractarii de noi finantari pentru dezvoltarea capitalei. Finantarile externe contin compenente de grant din partea UE ceea ce acoperă, practic in totalitate, în totalitate costul (dobânzile) împrumutulurilor;

Realizarea primelor reforme dupa caderea URSS in cadrul S.A. “Apa canal”, S.A. “Termocom”, “Regia Transport Electric”, “Parcul Urban de Autobuze” etc pentru depasirea situatiilor de faliment;

Asigurarea stabilitatiii furnizarii apei si agentului termic, inceperea sezonului de incalzire cu achitarea a integrala a platilor pentru anul precedent, pentru prima data incepand cu anul 1991;

Continue reading „Dorin CHIRTOACĂ: Raport de activitate pentru cei zece ani la conducerea Primăriei Chișinău” →

Valeriu DULGHERU: Marea Adunare Centenară a reușit! Ce mai departe?

„Cât de bine și frumos e, cât de dulce fericire,

Ca să locuiască frații în de-a pururi unire!”

(Psaltirea în versuri. Psalmul 132)

Vasile Militaru

Într-adevăr, Marea Adunare Centenară s-a încununat cu succes. A fost cea mai mare manifestare unionistă de la 1991 încoace. Și Dumnezeu a fost cu Unioniștii!!! După mai multe zile de viscole și ninsori ne-a adus o zi de primăvară cu multă căldură la direct și la figurat. Piața Marii Adunări Naționale a fost plină. Și Parcul Catedralei. Chișinăul a devenit pentru aceasta zi o Mecă a Unioniștilor de pe întreg continentul european. Peste o sută de mii de unioniști au venit din toate colturile Basarabiei, din Romania (București, Bistrița Năsăud, Timișoara, Oradea, Cluj, Brașov, Iași, Suceava, Brăila, Galați s.a.), din Diasporă (Parma, Milano, Paris s.a.). Până la începerea Adunării participanții au fost delectați cu frumoase cântece patriotice interpretate de inegalabilii haiduci de la Căpriana în frunte cu Tudor Ungureanu, aflați pe baricadele Mișcării de Eliberare Națională de peste 30 de ani.

La orele 12.00 Marea Adunare Centenară a început cu intonarea imnurilor de stat ale Republicii Moldova și României. Moderatorul Adunării a fost maestrul Sandu Grecu. Piața se transformase într-o mare de tricoloruri, pe care erau scrise denumirile celor peste 130 de comune și orașe care au semnat Declarații de Unire cu România, pancarte cu denumiri ale localităților Basarabiei și organizațiilor participante, inclusiv a Universității Tehnice a Moldovei. Steaguri cu însemnele partidelor unioniste (PUN, PL, PNL, PLR) (prezenți au fost și reprezentanți ai PAS-ului dar fără însemne). La tribună, rând pe rând, s-au urcat cei care au avut ce spune: minunații tineri care au organizat aceasta Mare Adunare Centenară; primari semnatari ai Declarațiilor de Unire ș.m.a. „Sunt mândru că ne-au urmat multe localități din nordul Republicii. Suntem mulți. Cine spun e că Nordul nu vrea Unire. Nu e adevărat. Noi dorim mâine să fim în România Mare” a declarat de la înalta tribună primarul c. Parcova, Edineț, cel care a spart gheata Declarațiilor de Unire fiind primul semnatar al Declarației. „Mă bucur că printre cele peste o sută drapele ale localităților semnatare ale Declarației de Unire se află și drapelul cu numele de Sadova care simbolizează Unirea. Mă bucur de sătenii mei care mi-au dat curaj. Au fost 100, apoi 200… astăzi sunt peste 600 care-și doresc Unirea. Cum să nu dorești Re-Unirea atunci când copiii noștri se bucură de burse în România, când grădinița de copii a fost reparată pe bani alocați de guvernul României (in total au fost reparate, renovate și construite 1159 de obiective de menire socială – n.n.). Împreună vom face Unirea. Așa să ne ajute Dumnezeu!” a declarat de la tribună primarul semnatar al s. Sadova, baștina kremlinezului Dodon. „Sunt de acolo unde l-am primit pe nepreședintele nostru Dodon. Astăzi, deși nu este război ne aflăm într-o situație dificilă. De 25 de ani căutăm tot felul de soluții la problema care nu are soluție (statalitatea RM). Singura soluție este Unirea cu România. Basarabia s-a ridicat în picioare. Satele și orașele cer Unirea. Românii basarabeni s-au trezit. Declarațiile semnate de mine și de alți primari reprezintă o nouă Mișcare de Eliberare Națională. Viitorul românilor basarabeni este fie în România, fie deloc. Mă adresez liderilor politici de la București: Basarabia vrea Unirea! Timpul vorbelor și a politicianismului a trecut. Doamne ajută și să ne trăiască România Mare!” a declarat primarul semnatar al s. Bacioi, Chișinău, care l-a înfruntat pe pseudopreședintele Dodon în timpul vizitei sale la Băcioi. „Aș vrea ca in inimile noastre s-și aibă locul căldura de astăzi. A venit timpul să ne gândim la prezent și viitor. Aș vrea să vă zic că România și Basarabia pot exista doar împreună, ca un tot întreg. Vin de pe malul Prutului de la baștina lui Petru și Ion Aldea Teodorovici. Să-i salutăm că ei din ceruri ne văd și se bucură pentru noi. Am crescut pe malul Prutului și să știți că dacă Prutul ar putea vorbi ne-ar spune că nu dorește să fie hotar între frați. Pentru viitorul nostru al copiilor noștri, Unire frați români!” a declarat primarul s. Sârma, Leova, Silvia Căpățână. „Profundă recunoștință acestor tineri care au știut să ne unească. Care au trecut peste mofturile liderilor noștri politici. Care știu să spună că Basarabia vrea să se unească cu Țara Mamă. Este o rușine că în parlamentul de la Chișinău nu s-a putut organiza o Adunare solemnă dedicată Centenarului. Indiferent dacă doresc parlamentele de la Chișinău și București vrerea poporului român se va întâmpla. Noi ne dorim Re-Unirea. Să trecem peste lucrurile care ne despart, să atingem acest frumos ideal!” a declarat dna Maria Ciobanu, deputat PLDM, înflăcărată patrioată a Neamului. „Salut Națiune!!! Dumnezeu a dat oamenilor capacitatea de a distinge binele de rău. Binele pentru Republica Moldova este Unirea cu România!” a mărturisit dna Galina Ceban, primar al s. Chircăiești, Căușeni, o mare româncă. Deosebit de emoționat a fost mesajul rusului de etnie Victor Grebenșcicov expus parțial în limba rusă și adresat, în special, alogenilor. Șirul frumoaselor discursuri ținute de frumoșii cuvântători invitați la tribuna ar putea continua, mă opresc însă aici. Li s-a acordat cuvânt și unor lideri politici. Deosebit de emoționant, dar și pragmatic a fost discursul ex-președintelui României dl Traian Băsescu. „Pledăm pentru revenirea definitivă a populaţiei dintre Prut şi Nistru la trupul Țării Mamă România… Solicităm la şedinţa solemnă din 27 martie 2018 ca Parlamentul de la Bucureşti să adopte o decizie prin care să se implice pentru reîntregirea naţională prin mijloace paşnice şi în limitele Constituţiei României… Unii spun: e greu! Nu le e ruşine? Dar acum 100 de ani românilor le-a fost mai uşor să facă Unirea? Nu, le-a fost mai greu şi au făcut-o. Avem obligaţia ca astăzi s-o facem şi noi, şi vă spun pentru ce: în primul rând, suntem singura ţară care mai acceptă să trăiască după voinţa lui Stalin şi Hitler. Balticii au fost băgaţi prin pactul ticălos, Ribbentrop-Molotov, în Uniunea Sovietică. Astăzi, sunt în NATO şi în Uniunea Europeană”. „Este o chestiune de demnitate națională reîntregirea ţării. Moldova este parte a României. Așa cum locuitorii din Berlin au dat jos Zidul de la Berlin, așa și noi trebuie să dăm jos zidul de la Prut. A venit timpul să trecem Prutul liber, fără vamă şi fără grăniceri… Cerem unirea nu pentru salarii, pensii şi instituţii… Unirea este idealul nostru, este icoana neamului românesc”, a declarat vice-președintele PL Dorin Chirtoacă. Ieșirea lui D. Chirtoacă la tribună ca reprezentant al PL este poate un semn că în sfârșit președintele PL M. Ghimpu î-i permite să reprezinte Partidul. Târziu, mult prea târziu, dar totuși…

În final participanţii la Marea Adunare Centenară miting au adoptat în unanimitate o rezoluţie dată citirii de unul dintre organizatori, Vlad Bileţchi: „Cerem celor două parlamente să primească delegaţii ale Marii Adunări Centenare, iar la şedinţa solemnă din 27 martie 2018, Parlamentul de la Bucureşti să adopte o decizie prin care să se implice reîntregirea naţională prin mijloace paşnice ale democraţiei parlamentare şi în limitele Constituţiei României, în conformitate cu normele dreptului internaţional şi ale Actului Final de la Helsinki’, se arată textul proclamaţiei”. Continue reading „Valeriu DULGHERU: Marea Adunare Centenară a reușit! Ce mai departe?” →