La sfârşitul veacului XX şi mai ales la începutul veacului XXI au început să apara ca ciupercile după ploaie “organizaţii” care îşi ziceau “ne guvernamentale” (Pe scurt şi în continuare ONG-uri).

Inițial aceste ONG-uri au fost înconjuarate cu un soi de aura reverențioasă de mister. Ce vor fi fiind, ce fac, ce vor, cine poate să le aparţină? Era tainic, era o intrare într-un con de umbră, o apropiere de “sfânta sfintelor”. Asta cu atâta mai mult cu cât aceste structuri erau iniţiate şi mai ales finanţate de agenţii din ţări străine. Ţări care considerau că au câştigat “războiul rece” şi, prin urmare, căutau să apuce pradă. Dar bun înţeles asta nu a devenit limpede imediat. Fapt este că imediat după căderea comunismului opinia publică din ţările Europei de Este era aproape în unanimitate de “partea” “apusului” triumfalist și toate chemările şi îndemnurile acestuia era ascultate cu religiozitate. Mare greşeală!

În acest climat de confuzie mercenarii manipulării nici nu au avut o sarcina grea. Cu sume foarte modeste au putut acapara sedii, mijloace de presă şi Tv, astfel că în scurtă vreme au avut un monopol total, un control absolut al lor. Control care este continuat până în ziua de azi. Dar ,,după acea lucrurile şi stările au început cât de cât să se aşeze, intenţia acestor ONG-uri a devenit limpede. Ele erau “cal troian” al statelor străine şi în principal USA şi prin intermediul lor se urmarea subordonarea ţărilor Este Europene şi transformarea lor în surse de venit, baze militare şi vasali necondiţionaţi..Acestea fiind zise să revenim la ONG-urile noastre.

ONG-urile s-au alcătuit cu scopul de a se substitui formaţiunilor politice naţionale şi pentru a promova interesele care le aduseseră în fiinţă.În retrospect se poate vedea că tactică lor era în fond simplă.

Dar mai înainte de orice se impune o subliniere esențială.

Scopul ONG nu este de a “uni” comunitatea națională, scopul lor este de a o dezbina.

Fragmentând comunitatea pe grupe de vârsta, de preferințe, până și orientări de viață intima, societatea este dezbinata. În fiecare ONG se întâlnesc oameni “la fel” și atunci când există grupuri care împărtășesc o singură idee, fanatismul și violent sunt la un pas. Iar cel care le manipulează, cel care le-a adus în ființă își poate face voia.

Aceste OGN-uri, fiecare, se adună şi punea pe afiş o “cauza”, cu anume merite şi apel la populaţie sau segmente ale ei: apărarea naturii, drepturile “minorităţilor”, ”promovarea familiei alternative” etc. Dar acest “cap de afiş”, scop afișat, era praf în ochii oamenilor. ONG-urile sunt “militarizat”, exact acesta este termenul folosit de organizatorii ONG-urilor, ”militarizare”; aceasta înseamnă condiționarea și organizarea membrilor într-o asemenea maniera încât in cel mai scurt timp sa poata fi scosi in strada pentru demonstratii,”apeluri”,etc.Iar “capului de afis” ii erau alaturate “detaliile”, comune tuturor ONG-urilor, având de scop, când intereselor celor care au inițiat aceste organizații o cereau, subminarea autorităţii naţionale, fragmentarea populaţiei, antagonizarea. Așa cum ziceam, scopurilor afişate public îi sunt adăugate “detaliile” şi, să nu uităm, întotdeauna necuratul sălășuiește în detalii! În plus OGN-urile au un “pact” de alianță. Când una începe o acțiune celelalte trebuie sa o susțină. De fapt, fiind finanțate de la aceiași sursa, nici nu au alta alternative. Un singur exemplu.

OGN-urile promovează familia “alternativă”, între cei de acelaşi sex. Spun ei, între bărbati şi femei nu există deosebiri de esenţă, doar de detaliu. (Ei bine acesta “diferenţa “ are importantă şi are o importantă care, pe Francezi, i-a făcut să exclame, ”trăiască diferenţa !”). Când acești promotori ai “familiei alternative” sunt chemați să demonstreze, membrii celorlalte OGN-uri trebuie să facă la fel. Cunoscutul strigat de ‘lupta”,”veniti cu noi”!

Evident că pe măsură ce numărul acestor ONG-uri creşte divizarea internă se accentueaza. Iar în plus TOATE aceste OGN-uri au avut şi au în program subminarea Credinţei, a Identităţii Naţionale şi a Familiei, subminarea identităţii locale şi ,mai ales,instaurarea unei noi “memorii colective”. O “memorie” care să cuprindă strict standardele “globaliste” şi care să celebreze evenimente comandate la “Bruxelles”. Formele sunt aşa de numeroase că este aproape imposibil să fie enumerate.Dar este suficient să amintim, campanile împotriva familiei “tradiţionale”, campania împotriva Bisericii Ortodoxe,etc.Acesta este scopul ONG-urilor care sunt ,în fapt, un cancer social.

Este cu totul dureros că acest lucru nu a fost recunoscut mai devreme şi mai ales că figura principalului promotor al acestor abaominatii nu a fost dezvăluită. Căci este vorba de financiarul, DEJA internaţionalist,George Soros. Acesta este una dintre cele mai crude personalitati ale capitalismului sălbatec. El ,prin organizatia sa umbrela, ”Fundatia pentru o societate deschisa”, a finantat infiintarea si functionarea celor mai multe dintre OGN-uri, nu doar în România dar în toată Europa de Est. Dar ulterior aceste OGN-uri au cerut, prin oameni de influenta, tot mai insistent, finanțarea prin bugetul de stat. În chip paradoxal aceste organizatii, care se opun statului, au ajuns paraziti ai bugetului de stat!

Este interesant de văzut din ce straturi si categorii sociale sunt recrutati membrii OGN-urilor, masa de manevra..Ei sunt racolaţi dintre dezrădăcinaţi, dintre cei pierduţi în oraşe şi în medii pe care le simt ostile, dintre cei care sunt disperaţi să aparţină la ceva. Lor li se adaugă dezamăgiţi şi frustraţi, tinerei tulburati hormonal si teribilişti.! Juni răsfăţaţi şi care nu prea ştiu nimica, tinerele “bogate” în hormoni, opozanţi din temperament care “#rezistă” la te miri ce, indivizi care cu greu vor fi terminat de citit o carte (dar îşi imaginează că “ştiu” totul) şi foarte mulţi ignoranţi. Toţi aceştia alcătuiesc masa de manevră,care poate fi scoasa în stradă și manipulata în voie. Este de tot limpede ca cei care folosesc ONG-urile sunt gruparile politice jurat anti-românești de felul USR, ”julien”, PLUS si alti eiusdem farinae.

Pentru a combate aceste tumori maligne este nevoie de răbdare. Pomul bun şi pomul rău se cunosc după roadele lor. Apoi este nevoie ca structurile oragnice, de baza (Familia, Biserica) să dovedească dragoste şi vorba înţeleaptă. Iar mai ales să avem încredere că vocile bunului simt si echilibrului romanesc, care vestesc Pacea, vor avea puterea să risipească duhoarea demonică a ONG-urilor.

——————————-

Alexandru NEMOIANU, istoric

The Romanian American Heritage Center

Jackson, Michigan, SUA

10 aprilie 2019