Eternul Crez
Azi cerul plânge pentru mine,
Stropii de ploaie îmi bat în geam
Doar eu visez printre suspine,
Când vântul smulge florile din ram’.
Îmi pare că sunt vise ce se pierd
Și-n locul lor iar timpul naște vise…
Că ce mi s-a întâmplat este absurd,
Eu nu mai cred în vorbe false.
Chiar primăvara se petrece,
Să o opresc nu pot oricât aș vrea
Când clipa vine, repede ea trece,
Iar eu mă trec la fel cu ea.
În suflet doar dorințele păstrez,
Speranța-n minte îmi șoptește:
-Viața pentru tine e eternul Crez,
Din El Iubirea, dorințe împlinește!
——————————-
Maria HOTEA
8 aprilie 2019