Mi-am întins privirea
Să prind din zbor
Culoarea picurată
Pe flori de păpădie
Să las o pată mică
Pe cerul de hârtie…
Ce încerca să prindă
Contur pe șevalet!
Mi-am mai întins privirea
Să văd peste-anotimpuri
A mea copilărie
Și a-mi aduce-aproape
Poieni de primăveri ,
Miros de iasomie
Și vântul care poartă
Polen din floare-n floare
Și fluturi de petale…
În zbor spre nicăieri !
Mi-am mai întins privirea
Spre ochii tăi albaștrii
Îngemănați cu cerul
Și floarea ce-a albastră
Cântată de poeți…
Și am văzut sclipirea-ți
Din iriși în oglinda…
Ce o formează lacul…
Când cerul este trist…
Și mi-am întins privirea
Să prind din zbor Zefirul
Să îl trimit la tine…
Cu el să te alint
Să-ți dea îmbrățișarea
Acestui anotimp !
————————–—————–
Mariana Zorița TURDA
8 aprilie 2019