Emma POENARIU SERAFIN: La mulți ani confrați de condei !

La mulți ani confrați de condei !

 

Dragi poeți, de pe Pământ ori nori
Vă scriu la toți, astăzi la post-restant
În timpul nostru , timp halucinant
Adună-ți scrisul, prin cuvinte…dori…

Degeaba scrii pe dune în dşsert
Ori peste Soare, peste răsărit
Cuvântul tău, e lamă de cuțit
Nu-l ascuți, că doar aşa te iert….

Vezi, dalta ta, te-nscrie printre arte
Cu vârful penei daltă din granit
Sculptează-zi numele de stea,pe Infinit,
Și poart-o-n sân, ca alții pașapoarte!

Cu jepul rupt, și fără bani
E ziuă ta şi: ,, La mulți ani! ”

————————————————–

Emma POENARIU SERAFIN

Sibiu

3 Martie 2019

Olga VĂDUVA (Grigorov): Seva cuvântului

SEVA CUVÂNTULUI

 

Condeiul, încărcat de gânduri,
zace în mâna mea , tăcut.
Cerul, revarsă curcubeul dimineții
peste orizontul senin,
ochii culeg cioburi de lacrimi
așteptând o scânteie vie.
Încerc să-mi limpezesc vălmășagul de gânduri
împletite în firul memoriei,
arunc doar o privire în hăul fântânii,
dăltuită în granitul sufletului stingher,
întrezăresc izvorul nesecat al slovelor…lăcrimând.
Picături de adâncă smerenie și credință,
se strâng în călimara tainelor…
Un înger fără nume
mă rotește
prin spirala infinită a iubirii,
simt o tresărire în adâncul inimii…
E seva cuvântului!

———————————–

Olga VĂDUVA (Grigorov)

3 martie 2019

Dorel SCHOR: O vizită la spital

Vreau să vă povestesc, printre altele, cum decurge o vizită la spital. Nu-i vorba de vizita medicală propriu zisă, în frunte cu profesorul sau cu şeful secţiei, urmat de ceilalţi medici, surori şi eventual studenţi la medicină… Ci de vizita rudelor şi prietenilor care, în ultimă instanţă nu e mai puţin medicală.

Să presupunem că-i internat Iacov…

În primele zile nu vine nimeni în afară, bineînţeles, de nevastă-sa care mai mult stă la spital decât la ea acasă. Dar apoi, vestea răspândindu-se, apare Filip, care locuieşte într-un oraş din nord. Filip e însoţit de soţia sa şi de două fete de măritat, pe care se străduieşte să le scoată în lume. Acum îşi şterge mereu ceafa transpirată, îi adresează lui Iacov, cel internat, un semireproş („mă faci să vin pe căldura asta”) şi bea un gât din sticla cu oranjadă pe care i-a adus-o celui internat.

Puţin după acea, apare Marcu. Marcu vine din sud şi e frate cu Iacov cel din spital şi cu Filip care locuieşte în nord.

– Ce mai faci? întreabă glacial Marcu care nu poate uita că în urmă cu zece ani, când a făcut o colită, Iacov i-a adus portocale care sunt stict contraindicate la acest diagnostic. Poftim nişte bomboane de ciocolată belgiană! Ştiţi ce greu se găsesc? Marfă căutată…

Şi se vorbeşte de preţuri, de partide pentru fetele lui Filip, despre regimul de slăbire pentru nevasta lui Marcu, despre căldura asta care ţine de o săptămână şi despre cursul euro care nu e deloc stabil.

Când apare Sandu, care locuieşte în acelaş oraş cu Iacov, însoţit de trei copii preşcolari, peisajul se schimbă. De altfel şi atmosfera devine mai zgomotoasă. Sandu este un văr primar, fost frizer şi tocmai tocmai a intrat în branşa cosmeticelor. Aşa că nimeni nu are grija copiilor, nici măcar nevastă-sa care e mare fumătoare şi are genele false.

Nimeni nu observă că Iacov (cel internat) e obosit, are o nevoie presantă şi ar dori să coboare puţin, dar nimeni nu-l ajută. Acum Filip povesteşte cum a fost în excursia din Scandinavia, care e o ţară foarte interesantă… Marcu susţine că dacă nu ai fost la Hong Kong n-ai văzut nimic, dovadă că şi-a cumpătat acolo un ceas extraordinar, marca „impostor” la juma de preţ. Sandu fumează cu aere de tip superior un trabuc, femeile s-au retras pe coridor şi pun lumea la cale.

Pe scurt, toţi sunt de acord că Iacov trebuie să fie sănătos, dar mare noroc de boala lui că altfel nu se văd iarăşi ani de zile, decât dacă se mărită vreuna din fetele lui Filip, să dea domnu’. Altfel, oamenii sunt ocupaţi, cu atâta Scandinavie, Hong Kong şi cursul monedei europene… Apropo, ce au spus doctorii despre boala lui Iacov!? Cine poate să ştie? Important că nu e molipsitoare…

———————————-

Dr. Dorel SCHOR

Tel Aviv, Israel

2 martie 2019

Olguța LUNCAȘU TRIFAN: Tainice repere

Tainice repere
                                        (după Psalmul 50 al lui David)

 

Mare să îți fie mila Ta, Doamne,
Cât de multe sunt ale mele greșale!
Păcatul meu la picioarele Tale,
Lacrimi vărsate pun azi să-l condamne.

La Tine-am venit cu păcat ancestral
Și ți-am tot greșit prin păcat nedorit
Ori necunoscut, prea ușor săvârșit,
Prin Triadă Sfântă să-l ștergi Magistral!

Cunoașterea Ta sufletu-mi va spăla:
– Picuri de isop peste fruntea mea,
Suflet ce se-mbracă-n mantie de nea –
Iertarea-mi nimic n-o va egala.

Cuvântu-mi deschis, către-a Ta voire,
Sufletu-mi hrăni-va și-mi va adăpa.
Duh Sfânt în cunună Ține-n mila Ta
Har în om ales, cale-n mântuire.

Mult îmi voi înmulți talanți ce mi-Ai dat.
La cel rătăcit drum îi voi deschide
Prin Cuvântul Sfânt, întru-a se decide
Capul să coboare pentru-a fi iertat.

Gândul luminat și inimă plină,
Zid de biruință pentru renegat,
Să nu mai strecoare urmă de păcat
Unde avea ieri intrare deplină.

Inima-nfrântă Domnul o ascultă,
Duhul smerit nicicând nu l-a urgisit.
Prinosul jertfit fi-va bine primit,
Slavă se cântă-n ofranda plăcută.

———————————–

Olguța LUNCAȘU TRIFAN

28 februarie 2019

Ştefan Doroftei DOIMĂNEANU: Noi poeţii

Noi poeţii

 

Pe cerul stins în noapte se-aşează diamante,
Şiraguri de lumini sclipesc pe zarea largă,
Cu astre înţesate în doruri fascinante
Gânduri ursind prin cer, în depărtări aleargă.

Din colţuri şi cotloane poveştile se-adună
Zburdând apoi pe foi în dansuri pătimaşe,
Culegem fructe coapte din merii de pe lună
Şi ne-nfrupăm din cer cu stele nărăvaşe.

Idile cu scânteie aşternem pe hârtie
În constelaţii noi pătrundem cu sfială,
Nemărginirii noastre îi cernem armonie,
La vis de nebunie, pe stih punem beteală.

Însângerăm apusul cu flăcări colosale
Sau răsărituri reci la umbră de lumină,
Când respirăm cuvântul din urne abisale
Stafiile în noi, se plimbă fără vină.

În bezna ce se-nţeapă în zâmbetele lunii
Visele noastre ard pe ruguri de speranţă,
Ne adunăm puterea din spaima ficţiunii
Să evadăm din noi în altă circumstanţă.

Şi încercăm să scriem cu paşi noi pe cărare
În clipa de hazard ce trece fără teamă,
Ne fâstâcim adesea când sărutăm o floare
Dar zâmbetu-i candid înspre neant ne cheamă.

——————————

Ştefan Doroftei DOIMĂNEANU

3 martie 2019

George ANCA: Rodica și George

Rodica Anca s-a născut în Bucureşti, 7 ianuarie 1938, părinţi: Tănase Geoabă, Ilinca, născută Albăstroiu. A absolvit Liceul „Iulia Hasdeu”, Şcoala tehnică financiară, apoi Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (1965-1971), secţia de arte decorative, având ca profesori pe Zoe Băicoianu, Mac Constantinescu, Ion Popescu-Negreni şi fiind colegă cu Cristina Drăniceanu, Rodica Mazilescu, Ioana Tomescu, Dan Băncilă, Valentin Dumitraşcu. A fost, o vreme, contabilă la secţia financiară a sectorului „1 Mai”. A fost creator/designer în industria sticlei şi ceramicii, până în 1990, la fabrici din Sighişoara, Baia Mare, Curtea de Argeş, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Târnăveni, Bucureşti (Curtea Sticlarilor). Unele lucrări, printre care „Cenuşăreasa”, i-au fost premiate. Între 1977-1984 şi 2003-2004 s-a aflat în India, la Delhi, călătorind la Indore, Dharamsala, Almora, Kurukshetra, Agra, Chandigarh etc. Alături de fiică şi soţ, a fost parte a comunităţii universitare din Delhi, unde a încheiat prietenii cu Margaret Chatterjee, Esha Beteille, Urmila Rani Trikha, Lila Shivaramaya, Nilima Das. A fost coexaminator la examene de limba română (Delhi University, Modern European Languages Department, devenit ulterior German and Romance Studies Dept.). Mulţi studenţi i se adresau cu „mamă” şi au venit în România în semn de respect. A făcut lecturi aprofundate din filosofia şi religiile indiene, înscriindu-se la doctorat cu o teză despre estetica budhistă.

Scrieri:

A ilustrat cărţi şcolare şi dicţionare pentru Bhutan la Oxford University Press. A publicat la editura Bibliotheca din Târgovişte: Peregrinările Prinţului cel Trist/The Melancholy Prince, 2003 (basm scris în 1970), Dedelhi Jurnal, 2005, Jurna Lamar, 2011.

Aprecieri:

Lamar este mersul de fiecare zi al orelor, al secundelor, într-un stil feminin inimitabil, învăluind totul într-o graţie plină de capacitatea de a se îndrăgosti de fiece fărâmă de timp. Nu găsesc comparaţii în ceea ce am citit până acum şi poate ca acest tip de literatură să creeze prozeliţi, să dea curaj şi altor fiice ale Evei să-şi etaleze amănuntele de suflet numai de ele ştiute.

Puşi Dinulescu

Povestea Peregrinărilor Ptinţului cel Trist aşa cum o scrie Rodica Anca se citeşte, sau, şi mai bine e să-ţi fie citită sau spusă cu plăcerea, bucuria şi uşurinţa cu care se spun adevăratele poveşti. Iar cititorul – ascultator nu mai lasă din mână cartea sau nu-l lasă pe povestitor până nu ajunge la capătul poveştii peregrinărilor Prinţului cel Trist. E istovit, dar fericit că Prinţul cel Trist se întoarce bucuros la Palatul său de cleştar, alături de prinţesa sa, Domniţa cea Bălaie, fiica Duhului Pământului, la prietenii săi pitici Moşopal, Auraş si Arginviu. / Rodica Anca îşi scrie jurnalul indian într-un fel aparte. Într-un fel vioi sau mai degrabă într-o aproape cvasipermanenţă a trecutului prezent. Foloseşte perfectul simplu atât de iscusit, că ai senzaţia că acum, aici, lucrurile tocmai fură, tocmai se petrecură. Un imediat sau un abia trecut. Dar ceea ce mi-a plăcut cel mai mult la acest jurnal este onestitatea lui şi înţelepciunea scriitoarei. Fără patetisme, fără paseisme, fără glorificarea trecutului cu mult mai interesant de acum douăzeci de ani, când împreună cu fiica, îl urmaseră pe G în India unde au locuit aproape şapte ani! / Citind Jurna Lamar al Rodicăi Anca este ca şi cum ţi-ai vedea propria viaţă de după 2000 încoace într-un fel în care îţi este cunoscut, dar poate că nu îndrăzniseşi să accepţi că este numai aşa şi nu altfel. Rodica Anca scrie uşor, uneori detaşat, alteori pătimaş, într-un fel de catharsis, scrie nelâsând nimic la o parte din tot ceea ce înseamnă viaţa ei.

                                                                            Florina Dobre

… totul se contopește, în această zonă, într-un întreg multicolor de trăiri, asemenea unui continent al începutului și al seninei ascendențe umane. Un asemenea sentiment degajă, fără doar și poate, și cartea doamnei Rodica Anca, inspirată mânuitoare a penelului, dar și a condeiului, în cartea sa dedicată copiilor Peregrinările Prințului cel Trist. Imaginația autoarei oferă micului cititor o desfășurare de întâmplari care, pe rând, fascinează, acaparează și educă. / Jurnalul Rodicăi Anca redă, cu o vibratie deosebită, viata de zi cu zi a unei insule de români- familia ei, în principal- în mijlocul acestor frați ai lui Tagore, dar din acest secol, o viață tinzând permanent spre cunoasterea civilizatiei milenare a Indiei, spre integrarea în acest spatiu uman divers. E vorba, s-ar putea spune, de un Jurnal domestic, al întamplărilor zilnice, din care fac parte atat bucuriile si satifcactiile, cat si unele asperitați. Dar nici Romania, ramasa departe, nu e uitata. La un moment dat, autoarea se întreaba: Ne-or fi primit în NATO?. Paginile au ritm, consistență, culoare, semn sigur ca Rodica Anca a simtit o nevoie imperioasă să-l scrie. Și bine a făcut.

                                                                            Florin Costinescu

Cine a citit o carte de Rodica Anca le va citi pe toate care vor urma. Ea nu are nevoie de recomandare. Se recomanda singura prin ceea ce scrie. Ii rog pe toti prietenii si neprietenii ei (desi cred ca nu are dusmani) sa-i urmareasca toate aparitiile. Umor critic si autocritic, observator al amanuntelor care de multe ori trec neobservate, dar care in multe cazuri fac hazul scrierilor ei.  Modesta, ea scormoneste, nu inventeaza nimic, ea spune ce se intampla in sufletul ei si cum reactioneaza la ceea ce se intampla in jurul ei. Citind „Jurnalul Dedelhi” am aflat doua lucruri esentiale: am cunoscut multe despre India si de asemenea am aflat ca pe sotul Domniei sale il cheama Mister G, alias Gigi aka George Anca. Iti multumesc Doamna Rodica Anca.

                                                                            Vasile Pupeza

Cartea d-nei Rodica Anca, „Jurna’Lamar”, reprezinta pentru o imediata impresie de lectura expresia unei sinteze de genuri literare, respectiv : poem, jurnal, roman.   Un destin care nu este doar al femeii este macinat de automatismele cotidiene ale vietii sociale si de familie. E un destin de mare incarcatura dramatica care se sustine in propozitii scurte, uneori eliptice, toate acestea dezvaluind cititorului suspensia starilor emotionale, fapt care da expresivitate stilului si viziune originala eroului lirico-narativ.

Gheorghe Lupascu

  

George (Gheorghe) Anca

Născut: 12 aprilie 1944, satul Ruda, comuna Budeşti, Judeţul Vâlcea. Părinţi: Elisaveta (născută Grigorescu), Ion.

Şcoala pimară: Ruda; gimnaziul şi liceul: Colegiul Naţioanal „Vladimir Străinu”, Găeşti; Facultatea de Filologie, Universitatea Bucureşti, 1961 – 1966; doctorat în filologie, Universitatea Bucureşti (1974); specializare, Universita di Roma, 1973.

Debut în presă: Luceafărul, 1960, colaborări la revistele: Luceafărul, Gazeta literară, Viaţa Românească, Amfiteatru, Steaua, Indian Literature (Delhi), Credinţa (Detroit), Inedit, Colocvii, Latinitas (fondator, Delhi) etc. Debut în volum: Invocaţii, 1968, Editura Eminescu, colecţia „Luceafărul”

Scrieri (selectiv):

Cărţi

Scenometrie teatrux, Bibliotheca, 2011

Paparadua, Dacia XXI, 2011

Partea nimănui, Bibliotheca, 2009

Apocalipsa indiană (9 volume), Evenimentul, Oscar Print, 1994 – 2007

Literary Anthropology, Bibliotheca, 2005

New York Ramayana, Academia Internaţională „Mihai Eminescu” (AIME), 2005

Ibsenienii (7 volume), Oscar Print, 2005-2006

Tangoul Tigrului, AIME, 2005

Sanskritikon, AIME, 2002

Baudelaire şi poeţii români, AIME, 2001 (1974)

Manuscrisele de la Marea Vie, Majadahonda, 1996

Haos, temniţă şi exil la Eminescu, Cotruş, Gyr şi Stamatu, Majadahonda, 1995

Articles on Education, Biblioteca Pedagogică Naţională/Consiliul Europei, 1995

Indoeminescology , AIME, 1994

Certificate and Diploma Course in Romanian, University of Delhi, 1981

Poezie (cca 20 volume), proză (cca 20 volume), traduceri (Kalidasa, Jayadeva, Milarepa, Tagore, clasici şi contemporani orientali şi europeni etc.), teatru şi filme pe teme de artă, editări (educaţie, literatură, antropologie, biblioteconomie etc.)

Poezie

Invocaţii, 1968

Poemele părinţilor, 1976

10 Indian Poems, 1978

Ek shanti, 1981

De rerum Aryae, 1982

Upasonhind, 1982

Ardhanariswara, 1982

Mantre, 1982

Sonhind, 1982

Norul vestitor (Kalidasa), 1983

Gitagovinda (Jayadeva), 1983

Sonet, 1984

50 doine lui Ilie Ilaşcu, 1994

Doina cu variaţiuni, 1995

Doine în dodii, 1997

Waste, 1998

Decasilab, 1999

Balada Calcuttei, 2000

Sonete thailandeze, 2000

Orientopoetica, 2000

Malta versus Trinidad, 2000

Mama Trinidad, 2001

Milarepa, 2001

Dodii, 2002

Măiastra în dodii, 2003

Transbudhvana, 2004

Maroc după tată, 2004

New York Ramayana, 2004

Nefertiti & Borges, 2004

Finish Romania, 2006

A la Reine de Maillane, 2006

Cenuşa lui Eliade, 2007

Târgovişte – India, 2008

Partea Nimănui, 2010

Paparuda, 2011

Dodii pe viață, 2014

Saraswati, 2018

Ruda canon, 2019

Proză

Eres, 1970

Parinior, 1982

India. Memorii la mijlocul vieţii, 1982

The Buddha, 1994

Maica Medeea la Paris, 1997

Miongdang, 1997

Sub clopot, 1998

Pelasgos, 1999

Frica de Orient, 2001

Buddha şi colonelul, 2001

Furnici albe, 2001

Poeston, 2001

Baudelaire, 2001

Sanskritikon, 2002

La Gioia, 2002

Măslinii din Uffizi, 2003

În recunoaştere, 2003

Tangoul tigrului, 2005

Ibsenienii, 2005

Diplomă de sinucidere, 2005

Rechinuri, 2006

Digital Kali, 2006

Zăpezi hawaiiene, 2006

Roboam, 2007

Barba lui Hegel, 2014

Păguboșii lui Șiva, 2015

Teatru

Good luck, Radha, 1979

Pancinci, 1982

XII by Horace Gange, 1984

Teatru sub clopot, 1997

Mureşan Eminescu, 1997

Templu în elicopter, 1997

Paparuda, 2007

Astă-seară se joacă Noica, 2008

Scenometrie Teatrux, 2011

Scene cantos, 2017

Gandhi la Teatrul Alexandra, 2018

Eseuri

Baudelaire şi poeţii români, 1974

Indoeminescology, 1994

Articles on education, 1995

Haos, temniţă şi exil, 1995

Lumea fără coloana lui Brâncuşi, 1997

Ion Iuga în India, 1997

Beauty and Prison, 1998

From Thaivilasa to Cosmic Library, 1999

Ramayanic Ahimsa, 1999

Aesthetic Anthropology, 2000

In search of Joy, 2003

Literary Anthropology, 2005

Glose despre ahimsa, 2006

Exerciţii de religiologie, 2009

Comunicări/ Studii

„Teatrul No şi misterele tibetane”,Universitatea Bucureşti, 1964

„The Correspondence and Dodia in the Creation System”, Congresul Internaţional de Cibernetică şi Sisteme, Bucureşti, 1975

„Universal Values of the Romanian Culture” , Bangalore, India, 1978

„Anthropomorphism in Mihai Eminescu’s Creation”, Xth International Congress of Anthropological and Ethnological Sciences (ICAES), New Delhi, 1978

„Sanskrit and Romanian Poetics”, în Studies on Indo-Asian Art and Culture, vol.VI, International Academy for Indian Culture, New Delhi, octombrie, 1980

„Sanskrit Romance Ontopoetics”, în Modern Art and Poetry, New Delhi, 1981

„Death and Freedom in Romania”, Pugwash, Trento, ianuarie 1990

„Symbols in a Post-Revolution”, ICAES, Lisabona, septembrie 1990

„Romanian Cultural Developments. Mihai Eminescu”, Columbia University, New York, octombrie 1990

„The Beauty of Peoples”, IFLA, New Delhi, septembrie 1992

„Good things in educated people’s worst doings”,WAER, Jerusalem, iunie 1993

„Between Social Cannibalism and Beauty of Peoples”, ICAES, Mexico, august 1993

„From Utraquism to Multicultural Education”, WAER, Creta, mai 1997

„Beauty and Prison”, ICAES, Williamsburg, SUA, 1998

„From Thai Vilasa to Cosmic Library”, IFLA, Bangkok, 1999

„Edgar, Who does (not) need libraries”, IFLA, Boston, 2001

„Indological Studies in Romania”, Nehru University, New Delhi, martie 2003

„In Search of Joy”, ICAES, Florenţa, iulie 2003

„From Bloodshed to Orange Revolution”, Pugwash, Andalo, ianuarie 2005

Publicaţii editate

The Milky Way, Delhi, 1978-79

Latinitas, Delhi, 1981-84

Liber, din 25 decembrie 1989

Trivium, din 2003

Ziare-şcoală cu studenţi în jurnalism, Bucureşti, Târgovişte, Delhi

Blog

Ediţii îngrijite (selecţie): Semnul că nu cunoaştem eclipsa, antologie de poezii ale cadrelor didactice, EDP, 1975; Texts for Certificate and Diploma in Romanian language, University of Delhi, 1981; Romanian classics in Sanskrit, AIME, Delhi, 1982; Dyviagraha / Lucefărul de Mihai Eminescu, AIME, 1983

Traduceri (selecţie): (în română) Gramatica fanteziei de Gianni Rodari (Editura Didatică şi Pedagogică, 1980, Humanitas, 2010); Norul vestitor de Kalidasa (Academia Internaţională Mihai Eminescu, Delhi, 1981; Gitagovinda de Jayadeva; Lumea stranie a lui Eugen Ionescu de Faust Brădescu (Majadahonda, 2002); (din româneşte): Târgovişte India (Bibliotheca, 2006); Metaphor prince de Toma George Maiorescu (Amazon, 2011); My Epic de Rodica Anca, Delhi-(Cambridge,2013); Noua cetate a lui Dumnezeu de Dumitu Drăghicescu (2014); Rostiri de Pranab Mukherjee (Bibliotheca, 2016); Bhagavad Gita (Semne, 2017)

Referinţe critice (volum): Anca de Marian Popa, 2013, Bibliotheca – Târgoviște, 2014, TipoMoldova – Iași; Despre George Anca, AIME, 2003 – Ioan Alexandru, Sisir Kumar Das, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Dana Dumitriu, Mircea Eliade, Ion Iuga, Ioan Ladea, Ion St. Lazăr, Constantin Mateescu, Ioan Mihuţ, Eugenio Montale, Romul Munteanu, Ion Soare, Mihai Şora, Romulus Vulcănescu ş.a.

În loc de „referinţe”:

Despre PARTEA NIMANUI de George Anca, Bibliotheca, Târgovişte, 1910

(Master, Antropologia violenţei)

laptele lunii praf şi pulbere Ceea ce are luna mai bun. Geneza comportamentului agresiv (Mihaela Dună).

ei şi de câte ori nu ne autonaştem Ne autocunoaştem. Oglinda în care ne privim subtilităţile profunde (nesemnat)

îndreptăţeşte sacrul Sfântă-i dreptatea (Iulia Iordache)

racule şi Românie Ceva îmi scapă. Oare ce? Sunteţi prea profund pentru mine. Am mult de studiat. (Florentina Ene)

cât să ne mai cânte psalţii Graal-ul gândurilor noastre ce străbat în acelaşi timp cu psalmii (Lavinia Frăţilă)

vreţi ca Tzepeş şi Avram Iancu să vă rezolve problemele Problemele nu pot fi rezolvate de două persoane ce au existat cândva demult. Violenţa este rezultatul stării sociale (Lucia Ungureanu)

corp social pe masa de operaţie Agresivii nu ştiu să ierte (Gheorghe Avram)

stai şi gândeşte-te cum ai fugit de mănăstire Nu am putut să renunţ la ceea ce oferă societatea (Adrian Stancu)

asceţii ceţii înfloresc Pustnicii „oblivionulu” îşi extind rădăcinile în momentul inspiraţiei/cugetării profunde (Valentina Ţecu)

omul violenţă Scena unei violenţe în care este implicat omul (Camelia Păvălucă)

să ne ascultăm călătorul A fi atenţi la cei din jur. Prin continuare, „să nu fi fost de la presă”, pare mai mult dorinţa de a se proteja, apăra (Laura Zuică)

mi-aş depăşi torţionarul A fi mai bun decât profesorul tău. Să devii un pedepsitor mai bun. Expresia este scrisă uşor cu / un accent de… (Cornelia Duţu)

copilule palat în pace sfântă Senzaţia cititorului că se află în acea imagine (Alice Olteanu)

de-o viaţă depresia scade Rezolvarea vine de obicei cu ajutor din afară (Simona Melinte)

când aşchii din Brâncuşi vor zvânta nisipul fluxului Operele sale vor schimba fluxul sorţii (Larisa Prăjescu)

praf roşu pe pânză Sânge, violenţă (Raluca Stănescu)

uşă-n uşă auroră Religie Puritate Dogmă Tradiţie Natură Contrarietate Negare (Ionela Selegian)

la ceainărie bună dimineaţa o persoană vine într-o dimineaţă la ceainărie (Viorica Dumitru)

şi i-a privit pe toţi în ochi Cine este observatorul: Kabir, Tulsi, Ilie, Dumnezeu, paraliticul sau cel care citesc acest rând? Şi ce observ? Mai am nevoie de timp! (Valentin Buzdugă)

pe nerecunoaşterea înviatului Dacă-i vorba de religie E o parte de efigie. Iar de-i vorba de ştiinţă, Totul este cu putinţă / STUDIUL ORIGINII / INCAPACITATEA RAŢIONALULUI / DEFULĂRI

NECOGNITIVE (Radu Teodosiu)

numai toacă numai schit Toacă: bătaia inimii Schit: un protector al clopotului (Zsuzsanna Gergely)

mântuirea minţilor Întoarcere spre străfundurile fiinţei, sinceritate (Manuela Iacob)

în martie vom vorbi de Mahatma Martie este luna cea mai pură, alături de Mahatma vom vorbi despre viaţă lipsită de violenţă (Lucica Zaharia)

într-o timpurie moarte Înfăpruirea destinului / religie, natural, circuit (Mariana Bica)

viţei în chenar de trandafiri „Jertfe” cosmetizate (Claudiu Cherciu)

lume puţină în amfiteatru Nu mai este atât de interesată. Totul devine dezinteres (Crina Dimulescu)

geaba ţii cu provincia Degeaba ţii la locul din care provii, trebuie să studiezi pentru a-ţi face loc în lumea celor cu bani (Iulia Croitoru)

secerători o zare Viaţa ca o zare (Lăcrămioara Anghelescu)

liniştea muzicalităţii O linişte sufletească (Cristina Salar)

trăim pe ace negre De ce ace? De ce negre? (Adina Axente)

Doina Severin Boriceanu:

Pentru George Anca

Dacă-mi permiteţi o părere, le citeam, poemele dvs., când deodată trec podişca sub care se volbură vremea, spumă cu val, val rămas definitiv fără ţărm. Şi ce să facă cu el?! Văd pe un mal o pădure smulsă unei peşteri, zidire meşterească, meşteşugindă, peste care se adună fiori şi trăiri. Pe altul, o frânghie cu rufe destine posace puse la cotrobăit şi destin împlinit.

Continue reading „George ANCA: Rodica și George”

Mariana GURZA: Pentru tine, Diana

Pentru tine, Diana

 

Ghiocei albi azi sunt porumbei

Zburând în depărtate zări

Doar tu, ca trestia te unduiești

Când o pană își lasă sărutul

Pe fruntea-ți frământată de griji…

Grijile tale nu dor, dor grijile țării

Care își strigă dorul de neam

De frăție și limbă românească…

 

Tu, femeie ești grăuntele fecund

Ce seamănă iubirea de soră

În inimile ostenite și flămânde

Celor care cred

În puterea neamului domnesc,

Purtători de Sfântă Credință.

Tu femeie, ești floarea României Mari

Simbol al anilor ce ne-au acoperit

Prin pribegii și lacrimi

Ce ne brăzdează dorul….

 

Diana, Tu ești Tu!

O lacrimă, o iubire

Pentru reUnire!

O binecuvântare!

–––––––––

Mariana Gurza

2 martie 2019

La Mulți și Fericiți Ani, Diana Zlatan- Ciugureanu!

Redacția Logos&Agape

 

 

 

 

Gheorghe PÂRLEA: Exercițiu…cu vorbe (I)

 

Cugetări (4)

                                       (Din ciclul „Insomnii îmblânzite” )

 

Vorba înţeleptului e ecoul rostirii altui înţelept.

*

Vorbele de laudă sunt receptate plăcut numai de… două urechi.

*

Vorbele rostite în şoaptă sunt auzite şi de… surzi.

*

Vorbele rele sunt mai legate de prezent decât de trecut.

*

„A vorbi” nu e întotdeauna sinonim cu „a spune”.

*

Cuvintele scrise au ecou mai lung decât cele rostite.

*

Gânguritul pruncului preţuieşte mai mult decât retorica demagogului.

*

Vorbeşte în somn cel căruia i-au rămas vorbe nerostite în stare de veghe.

*

Pe fluxul vorbei, banul e…comutatorul: fie dezleagă limba, fie astupă gura.

*

Nu-i musai să deschizi gura, ca să-ţi…iasă vorbe.

*

Îşi iau zborul doar vorbele uşoare; vorbele cu greutate rămân la sol.

———————————

Gheorghe PÂRLEA

2 martie 2019

 

Ileana Cornelia NEAGA: Mărțișoare lirice

Mărțișor

 

 

Meșter mare, mâini de aur,  croind strai neasemuit

Pentru Zâna Primăvară, Zeul Soare a-nnădit.

Rochia lungă i-a tivit-o cu-anglicei în sălbănași

Și-a brodat pe cingătoare brebenei și toporași!

 

Razele, sulițe calde, a topit neaua pe-alocuri

Răsărit-au brândușele și viorele în  smocuri.

Pe  un hat, sub mărăcini, unde umbra mai domnește

Cu clinchet de voioșie, ghiocelul se ițește!

 

Primăvara e miloasă, vrea să-l scoată la lumină,

Cu mânuțele gingașe.  Din păcate se înspină!

Picură bobul de sânge, pe neaua imaculată

Și-o lacrimă de sub pleoapă! Inima-i îndurerată!

 

Zefiru-i face ochi dulci, mângîind-o cu alean

Răsucindu-i șnur alb-roșu,  prins de-o boabă de mărgean!

Primăvara îi surâde în cântul de pitulice

Mărțișor, prinde la ie lângă inima ferice.

 

 

Baba Dochia

 

 

Într-un sat trăia o babă, zice o  legendă veche,

Sucită, făr’ de inimă, soacră rea fără pereche!

Porunci la a sa noră: –  „Lâna neagră s-o speli bine,

Pân’ albește ca și neaua! De nu, va fi vai și-amar de tine”!

 

De Linuța avea milă  îngerul său păzitor

Floare albă îi aduse să spele lâna-n izvor.

Baba cu poalele lungi dar cu mintea scurtă, dară

Văzând floarea, zău, crezu, că deja îi Primăvară!

 

Plecă Dochia sus la munte! Nouă cojoace-mbrăcă!

Dar urcând asudă toată, câte unul  lepădă!

Sus pe culme, viscol mare! Vântul rece-i intră-n oase,

Baba noastră înghețase! În stâncă se transformase!

 

Când îi timpul Babelor, vremea  tare-i schimbătoare

Într-o zi poate să ningă, într-alta poate fi Soare!

De alegem la întâmplare, o babă din cele nouă

De îi bună, așa-i și soarta! Rea va fi, dac-o să plouă!

——————————-

Ileana Cornelia NEAGA

Martie 2019

 

Veronica IVANOV: Mărțișorul a fost sărbătorit la Nicosia, 1 Martie 2019

Primăria Strovolos din Nicosia a găzduit pe 1 Martie  – “Sărbătoarea Mărțișorului” – eveniment organizat de Alianța Românilor din Cipru, în colaborare cu Ambasada României la Nicosia. În fața unui public numeros, președinta Alianței, doamna Christina Christodoulou Todea a vorbit despre tradiția purtării Mărțișorului odată cu venirea primăverii. În spiritul renașterii naturii, un omagiu a fost adus cercetătoarei Ana Aslan (1897-1988), prin două prezentări susținute de Dr. Camelia Enache și prof. Valentina Cican.

***

„Nu se moare de bătrâneţe, ci de boală” a fost crezul în slujba căruia prof. Dr. Ana Aslan şi-a pus toată viaţa şi pe care l-a demonstrat prin propria ei experienţă de viaţă. Cel mai celebru medic geriatru român a inventat primul medicament capabil să întâzie procesul de îmbătrânire. Pentru invenţia sa a fost supranumită ”Femeia care a învins bătrâneţea”.

A creat Gerovitalul H3, produs biotrofic  de origine românească şi a înfiinţat primul institut dedicat luptei contra bătrâneţii şi bolilor vârstei a treia. A muncit 12 ore pe zi, a renunţat la viaţa personală şi a nu a regretat nicio secundă sacrificiul.

Ana Aslan s-a născut la Brăila, pe 1 ianuarie 1897. A fost cel mai mic copil  al sotilor Sofia şi Margarit Aslan. Şi-a pierdut tatăl la 13 ani şi s-a mutat cu mama la Bucureşti. Aici a absolvit în 1915 ” Şcoala Centrală”. La vârsta adolescenţei visa să se facă pilot şi chiar a zburat cu un mic  aparat, tip Bristol – Coandă.  Când s-a decis să devină medic şi şi-a anunţat mama că vrea să urmeze cursurile Facultăţii de Medicină mama ei s-a opus. Sofia Aslan considera că medicina nu este o meserie potrivită pentru o femeie. Ca să-şi înduplece mama, Ana a intrat în greva foamei.

A urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Bucureşti, între 1915 si 1922. În perioada Primului Război Mondial, Ana Aslan a îngrijit soldaţi în spitalele militare din spatele frontului de la Iaşi. După război s-a întors în Bucureşti şi a lucrat alături de neurologul Gheorghe Marinescu. A lucrat ca  preparator la Clinica II din Bucureşti, unde şi-a pregătit teza  de doctorat. A lucrat la spitalele Filantropia, Institutul Clinico-Medical al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, Clinica Medicală din Timişoara şi  Spitalul CFR.  În anul 1949 a fost numită şef al  Secţiei de fiziologie a Institutului de Endocrinologie din Bucureşti.  A început să experimenteze  procaina în afecţiunile reumatice. Şi-a aplicat cercetarea pe cazul unui  student care era ţintuit la pat din cauza unei crize de artroză. Şi-a continuat mai apoi cercetările la un azil de bătrâni. Studiile şi cercetările sale  au relevat importanţa procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă. Invenţia sa a reuşit să încetinească procesul de îmbătrânire cu aproape 40%.

Ana Aslan a inventat în 1952 Gerovitalul, un produs minune menit să combată bătrâneţea. Produsul a ajuns celebru în întreaga lume. Tot în 1952 a amenajat un institut dedicat problemelor vârstei a treia. Aceasta a fost prima instituţie din lume dedicată cercetării geriatrice. În 1952, Ana Aslan a primit premiul international si medalia „Leon Bernard”, distincţie acordată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru contributia adusa la dezvoltarea gerontologiei si geriatriei.  În 1974 , institutul Anei Aslan s-a extins cu o secţie clinică nou. În 1980 cercetătoare a inventat, împreună cu farmacista Elena Polovrăgeanu, produsul geriatric Aslavital. Produsul a fost brevetat în 1980.

La clinica Anei Aslan au ajuns cele mai mari personalităţi ale vremii. În istoria medicinei româneşti niciun alt medic nu a fost atât de solicitat de oameni importanţi, de la regi, şefi de stat, scriitori celebri, vedete. Printre pacienţii Anei Aslan s-au numărat: Pablo Neruda, Salvador Dali, Miguel Asturias, Charlie Chaplin,  Mareşalul de Gaulle, Indira Ghandi, Regele Arabiei Saudite, Generalul Franco, Mareşalul Tito, Marlene Dietrich, Lillian Gish, Aristotel Onasis, Jaqueline Kenedy…

***

Cei prezenți au fost invitați să admire o expoziție de Mărțișoare, lucrate manual de Cercul de Arte Plastice al Alianței Românilor din Cipru, coordonator Elena Pintiliescu și de elevii Cursului de Cultură, Tradiție și Educație Plastică al Școlii Românești din Nicosia, coordonator Prof. Valentina Cican și să guste din delicioasele produse tradiționale românești: cozonaci, fursecuri, salam de biscuiți şi… mucenici moldovenești.

Mulţumim organizatorilor pentru această seară minunată!

O PRIMĂVARĂ FRUMOASĂ TUTUROR!

———————————

Veronica IVANOV

Nicosia, Cipru

1 Martie 2019