Olga VĂDUVA (Grigorov): Aripa frântă din vis

ARIPA FRÂNTĂ DIN VIS

Înghețul m-a cuprins ca un clește,
mă simt un sloi de gheață,
pe un țărm de mare albit de nea,
zbuciumul valurilor înspumate
lovesc amintirile împietrite pe stânci,
ploaia fluturilor albi transformă
priveliștea-n lacrimi de neputință.
Caut o rază de soare, rătăcită
în cupola de staniol a orizontului
să-mi încălzească trupul inert,
pulsul inimii și răsuflarea grea.
Privesc depărtarea și nu văd lumină,
doar valuri și ceață, răsfrânte-n abis.
Trimite-mi Doamne, mila Ta și aripa
frântă din vis!

———————————–

Olga VĂDUVA (Grigorov)

4 martie 2019

Olga VĂDUVA (Grigorov): Seva cuvântului

SEVA CUVÂNTULUI

Condeiul, încărcat de gânduri,
zace în mâna mea , tăcut.
Cerul, revarsă curcubeul dimineții
peste orizontul senin,
ochii culeg cioburi de lacrimi
așteptând o scânteie vie.
Încerc să-mi limpezesc vălmășagul de gânduri
împletite în firul memoriei,
arunc doar o privire în hăul fântânii,
dăltuită în granitul sufletului stingher,
întrezăresc izvorul nesecat al slovelor…lăcrimând.
Picături de adâncă smerenie și credință,
se strâng în călimara tainelor…
Un înger fără nume
mă rotește
prin spirala infinită a iubirii,
simt o tresărire în adâncul inimii…
E seva cuvântului!

———————————–

Olga VĂDUVA (Grigorov)

3 martie 2019

Olga VĂDUVA (Grigorov): Balsam primăvăratic

BALSAM PRIMĂVĂRATIC

E vreme de scris versuri, e primăvară iar,
Frământ cuvinte simple, le-așez în mic altar.
Slăvit să fii Tu, Doamne, că-mi dai din harul Tău,
Mă-ajuți să trec prin viață și mă ferești de rău.

Culeg stelele nopții, în rime le-nvelesc.
Le-așez pe pagini albe, cu raze le-mpletesc,
Albinele roiesc, prin pomii plini de floare,
Se scaldă printre crengi încă timidul soare.

Balsam primăvăratic se-mprăștie pe-alei,
Se dezmorțește parcul de geruri și polei,
Din verdele covor întrat în germinare
Se-nalță cânt divin, de pace și visare!

———————————–

Olga VĂDUVA (Grigorov)

26 februarie 2019

Olga VĂDUVA (Grigorov): Clepsidra vieții

CLEPSIDRA VIEȚII

Doamne, mi-ai trimis lumină
Și-un buchet de vâsc albit,
Ninsoare neprihănită
Dinspre cerul de zenit.

Mi-ai umplut clepsidra vieții
Cu destin nemuritor
Și-ai lăsat să se prelingă
Lacrima… cuvântul Dor!

Ai trimis îngerul nopții,
Serafimul îngeresc,
În rugă să mă-nsoțească,
Printre stele să trăiesc.

Doamne, eu te port în suflet,
Fac cu Cerul legământ
Să mă-nchin icoanei Tale,
Cât trăiesc pe acest pământ!

––––––––––––

Olga VĂDUVA (Grigorov)

6 ianuarie 2019