Galina MARTEA: Unire, frați români!

UNIRE, FRAȚI ROMÂNI!

 

Unire, frați români, acu Unire,

Unire între mamă, soră, frate,

Uniți în fapte să vorbim o limbă,

Limba română care ne deșteaptă.

 

Unire, frați români, acum Unire,

În clipa care cere înfrățire,

După un veac de lacrimi, despărțire

Haideți acuma să unim hotare.

 

Haideti acuma – clipa-i decisivă,

Cu orele ce sunt deopotrivă,

Haideți cu toții să pornim în horă,

Ca să uităm trecutul care doare.

——————————-

Galina MARTEA

Olanda

27 martie 2018

Boris DAVID: Nostalgii târzii (poeme)

Hora Unirii…

 

Hai, să ne unim toţi glasul!

Să vibreze-ntreg pământul!

La nevoie chiar şi braţul –

Să ne apărăm cuvântul!

 

Şi s-o spunem sus şi tare –

Să ne-audă astfel gândul

Ce-l nutrim cu înfocare

Ca să apărăm pământul!

 

Va fi hora bărbăţiei –

Vom lua frânele-n mână –

Din moment ce-s paranoici,

Să-i întoarcem în ţărână!

 

 

Să chemăm cu noi savanţii,

Cei ce uită în neştire,

C-a lor vise minunate,

Pot sfârşi o omenire.

 

Şi în hora asta mare –

Nu tu grai, nu tu frontiere –

Să clădim o lume-a păcii,

Fără boli, fără durere.

 

Hai, să ne unim cu toţii!

Să vibreze-ntreg pământul!

Să-nălţăm un imn al păcii,

Până nu ne-au furat gândul!…

 

Îndemn la Unire

 

Când Mihai intra în Alba

Consfinţind prima Unire

El venea să împlinească

A românilor gândire.

Toţi ştiau ce-nseamnă asta

Un îndemn strigat pe faţă

Pentru-o unică Naţiune

Pentru limbă, pentru viaţă.

 

Continue reading „Boris DAVID: Nostalgii târzii (poeme)”

Mariana Gurza: Unde ești bunicule?/Where are you grandpa

 

UNDE EŞTI BUNICULE ?

Unde eşti bunicule, uitat printre străini
aruncat într-un colţ de pământ,
ţi-o fi pus cineva o cruce,
fiind român,
sau te-au batjocorit
şi te-au făcut scrum?
Ridică-te din mormânt şi spune,
ce haină e haina în ţara-nstrăinată,
strigă cât poţi să te-audă
Ardealul , Banatul,
ce moş bucovinean ar fi avut Regatul!
De ce te-au schingiuit, biet român
şi tălpile bătute ţi-au fost,
fără hrană, fără apa,

cu capu-n jos?
Continue reading „Mariana Gurza: Unde ești bunicule?/Where are you grandpa”

Valeriu DULGHERU: Marea Adunare Centenară a reușit! Ce mai departe?

Cât de bine și frumos e, cât de dulce fericire,

Ca să locuiască frații în de-a pururi unire!”

  (Psaltirea în versuri. Psalmul 132)

Vasile Militaru

 

Într-adevăr, Marea Adunare Centenară s-a încununat cu succes. A fost cea mai mare manifestare unionistă de la 1991 încoace. Și Dumnezeu a fost cu Unioniștii!!! După mai multe zile de viscole și ninsori ne-a adus o zi de primăvară cu multă căldură la direct și la figurat. Piața Marii Adunări Naționale a fost plină. Și Parcul Catedralei. Chișinăul a devenit pentru aceasta zi o Mecă a Unioniștilor de pe întreg continentul european. Peste o sută de mii de unioniști au venit din toate colturile Basarabiei, din Romania (București, Bistrița Năsăud, Timișoara, Oradea, Cluj, Brașov, Iași, Suceava, Brăila, Galați s.a.), din Diasporă (Parma, Milano, Paris s.a.). Până la începerea Adunării participanții au fost delectați cu frumoase cântece patriotice interpretate de inegalabilii haiduci de la Căpriana în frunte cu Tudor Ungureanu, aflați pe baricadele Mișcării de Eliberare Națională de peste 30 de ani.

 La orele 12.00 Marea Adunare Centenară a început cu intonarea imnurilor de stat ale Republicii Moldova și României. Moderatorul Adunării a fost maestrul Sandu Grecu. Piața se transformase într-o mare de tricoloruri, pe care erau scrise denumirile celor peste 130 de comune și orașe care au semnat Declarații de Unire cu România, pancarte cu denumiri ale localităților Basarabiei și organizațiilor participante, inclusiv a Universității Tehnice a Moldovei. Steaguri cu însemnele partidelor unioniste (PUN, PL, PNL, PLR) (prezenți au fost și reprezentanți ai PAS-ului dar fără însemne). La tribună, rând pe rând, s-au urcat cei care au avut ce spune: minunații tineri care au organizat aceasta Mare Adunare Centenară; primari semnatari ai Declarațiilor de Unire ș.m.a. „Sunt mândru că ne-au urmat multe localități din nordul Republicii. Suntem mulți. Cine spun e că Nordul nu vrea Unire. Nu e adevărat. Noi dorim mâine să fim în România Mare” a declarat de la înalta tribună primarul c. Parcova, Edineț, cel care a spart gheata Declarațiilor de Unire fiind primul semnatar al Declarației. „Mă bucur că printre cele peste o sută drapele ale localităților semnatare ale Declarației de Unire se află și drapelul cu numele de Sadova care simbolizează Unirea. Mă bucur de sătenii mei care mi-au dat curaj. Au fost 100, apoi 200… astăzi sunt peste 600 care-și doresc Unirea. Cum să nu dorești Re-Unirea atunci când copiii noștri se bucură de burse în România, când grădinița de copii a fost reparată pe bani alocați de guvernul României (in total au fost reparate, renovate și construite 1159 de obiective de menire socială – n.n.). Împreună vom face Unirea. Așa să ne ajute Dumnezeu!” a declarat de la tribună primarul semnatar al s. Sadova, baștina kremlinezului Dodon. „Sunt de acolo unde l-am primit pe nepreședintele nostru Dodon. Astăzi, deși nu este război ne aflăm într-o situație dificilă. De 25 de ani căutăm tot felul de soluții la problema care nu are soluție (statalitatea RM). Singura soluție este Unirea cu România. Basarabia s-a ridicat în picioare. Satele și orașele cer Unirea. Românii basarabeni s-au trezit. Declarațiile semnate de mine și de alți primari reprezintă o nouă Mișcare de Eliberare Națională. Viitorul românilor basarabeni este fie în România, fie deloc. Mă adresez liderilor politici de la București: Basarabia vrea Unirea! Timpul vorbelor și a politicianismului a trecut. Doamne ajută și să ne trăiască România Mare!” a declarat primarul semnatar al s. Bacioi, Chișinău, care l-a înfruntat pe pseudopreședintele Dodon în timpul vizitei sale la Băcioi. „Aș vrea ca in inimile noastre s-și aibă locul căldura de astăzi. A venit timpul să ne gândim la prezent și viitor. Aș vrea să vă zic că România și Basarabia pot exista doar împreună, ca un tot întreg. Vin de pe malul Prutului de la baștina lui Petru și Ion Aldea Teodorovici. Să-i salutăm că ei din ceruri ne văd și se bucură pentru noi. Am crescut pe malul Prutului și să știți că dacă Prutul ar putea vorbi ne-ar spune că nu dorește să fie hotar între frați. Pentru viitorul nostru al copiilor noștri, Unire frați români!” a declarat primarul s. Sârma, Leova, Silvia Căpățână. „Profundă recunoștință acestor tineri care au știut să ne unească. Care au trecut peste mofturile liderilor noștri politici. Care știu să spună că Basarabia vrea să se unească cu Țara Mamă. Este o rușine că în parlamentul de la Chișinău nu s-a putut organiza o Adunare solemnă dedicată Centenarului. Indiferent dacă doresc parlamentele de la Chișinău și București vrerea poporului român se va întâmpla. Noi ne dorim Re-Unirea. Să trecem peste lucrurile care ne despart, să atingem acest frumos ideal!” a declarat dna Maria Ciobanu, deputat PLDM, înflăcărată patrioată a Neamului. „Salut Națiune!!! Dumnezeu a dat oamenilor capacitatea de a distinge binele de rău. Binele pentru Republica Moldova este Unirea cu România!” a mărturisit dna Galina Ceban, primar al s. Chircăiești, Căușeni, o mare româncă. Deosebit de emoționat a fost mesajul rusului de etnie Victor Grebenșcicov expus parțial în limba rusă și adresat, în special, alogenilor. Șirul frumoaselor discursuri ținute de frumoșii cuvântători invitați la tribuna ar putea continua, mă opresc însă aici. Li s-a acordat cuvânt și unor lideri politici. Deosebit de emoționant, dar și pragmatic a fost discursul ex-președintelui României dl Traian Băsescu. „Pledăm pentru revenirea definitivă a populaţiei dintre Prut şi Nistru la trupul Țării Mamă România… Solicităm la şedinţa solemnă din 27 martie 2018 ca Parlamentul de la Bucureşti să adopte o decizie prin care să se implice pentru reîntregirea naţională prin mijloace paşnice şi în limitele Constituţiei României… Unii spun: e greu! Nu le e ruşine? Dar acum 100 de ani românilor le-a fost mai uşor să facă Unirea? Nu, le-a fost mai greu şi au făcut-o. Avem obligaţia ca astăzi s-o facem şi noi, şi vă spun pentru ce: în primul rând, suntem singura ţară care mai acceptă să trăiască după voinţa lui Stalin şi Hitler. Balticii au fost băgaţi prin pactul ticălos, Ribbentrop-Molotov, în Uniunea Sovietică. Astăzi, sunt în NATO şi în Uniunea Europeană”.Este o chestiune de demnitate națională reîntregirea ţării. Moldova este parte a României. Așa cum locuitorii din Berlin au dat jos Zidul de la Berlin, așa și noi trebuie să dăm jos zidul de la Prut. A venit timpul să trecem Prutul liber, fără vamă şi fără grăniceri… Cerem unirea nu pentru salarii, pensii şi instituţii… Unirea este idealul nostru, este icoana neamului românesc”, a declarat vice-președintele PL Dorin Chirtoacă. Ieșirea lui D. Chirtoacă la tribună ca reprezentant al PL este poate un semn că în sfârșit președintele PL M. Ghimpu î-i permite să reprezinte Partidul. Târziu, mult prea târziu, dar totuși…

În final participanţii la Marea Adunare Centenară miting au adoptat în unanimitate o rezoluţie dată citirii de unul dintre organizatori, Vlad Bileţchi: „Cerem celor două parlamente să primească delegaţii ale Marii Adunări Centenare, iar la şedinţa solemnă din 27 martie 2018, Parlamentul de la Bucureşti să adopte o decizie prin care să se implice reîntregirea naţională prin mijloace paşnice ale democraţiei parlamentare şi în limitele Constituţiei României, în conformitate cu normele dreptului internaţional şi ale Actului Final de la Helsinki’, se arată textul proclamaţiei”. Continue reading „Valeriu DULGHERU: Marea Adunare Centenară a reușit! Ce mai departe?”

Petru Daniel VĂCĂREANU: Abatorul lui Picasso

Abatorul lui Picasso

 

Fețe cubiste avem
Un Picasso în recviem
Al lumii cu orgi cu oase de la morgi
Spălați pe creier să devenim ciborgi
Pe bande rulante de clepsidre
Tocați ca niște documente
Și aruncați la bătrânețe
La coșurile de gunoi a societății
Pe care deviza libertății
E o reclamă comercială
Falsă la cinste și morală
Incătușată de bănci
In minte la școală
Cu cenzura manualelor
Ce trec prin mâna marionetelor
Ce sunt legate cu sfori de umbră
De cei ce pentru bogăție subjugă
Vulturi ce sfâșie copii
Cu ochii de pietre lucitoare
Și gheare de metale prețioase
In lumea asta de carcase
Din abatorul cu girofare nucleare
Ce șuieră cu gravitate
La cei ce sar de bandele rulante

————————————————

Petru Daniel VĂCĂREANU

Botoșani

26 martie 2018

 

Nicu GAVRILOVICI: Versuri

Te Deum

Cerul își aprinde, de lumină șoapte,
Una câte una, stelele făclii.
Luna luminează străzile pustii,
Umbrele desculțe hoinăresc în noapte.

 

Dangăt de visare peste catedrale,
Îngerii în turle se aleargă-n zbor.
Lumânări aprinse pâlpâind ușor
Luminează tainic, bănci uzate, goale…

 

Mirosind a cetini, vechile podele
Se visează-n codri, cu rășină trunchi,
Ascunzând în ele urme de genunchi,
Umede de roua lacrimilor grele.

 

Câte-un sfânt, fantomă, cântă la altar
Liturghia celor adormiți pe veci,
Ceilalți din icoane îl ascultă, reci,
Întocmind în minte propriul calendar.

 

Sforăind alene-n tainica firidă,
Pe cutia milei timpul doarme dus.
Îmbrăcat în zdențe,, stă în prag Iisus
Și tot bate-n ușă să i se deschidă… Continue reading „Nicu GAVRILOVICI: Versuri”

Rexlibris Media Group: Pușlamaua de la Teatrul Național București

Luni,  26 martie, de la ora 19.00, Sala Pictura a Teatrului Național din București se va transforma în spațiul de joacă al Pușlamalei de la etajul 13. Textul scris de Mircea M. Ionescu, jucat de actrița româno-canadiană Claudia Motea, în regia lui Vlad Stănescu, deschide o nouă perspectivă explozivă în lumea teatrală.

Personaj simbol al Tineretului zilelor noastre, „Pușlamaua”, este o puștoaică de 15 ani percepută de societate ca fiind „și bună și rea și nebună” care transmite, prin rolul compozițional de excepție al actriței Claudia Motea, un mesaj pozitiv, potrivit căruia oamenii să nu mai trăiască, în continuare, „cu frâna de suflet trasă”.

Dramaturgul Mircea M. Ionescu dăruiește scenei un text de o mare valoare umană cu un dezinvolt curaj și rafinament metaforic, pe care actrița Claudia Motea îl fructifică, excelent, prin talentul ei care a consacrat-o, sensibilizând la modul cel mai profund inima spectatorului.

În deplină simbioză cu textul, este muzica scrisă de Dennis Dreith, compozitor american care a semnat coloana sonoră a unor filme celebre, precum Jurrasic Park, Brave Heart și sunetul asigurat de Alexandru Rădulescu, inginer electroacustic la Teatrul Național București.

Continue reading „Rexlibris Media Group: Pușlamaua de la Teatrul Național București”

Anna-Nora ROTARU: Rapsodii de primăvară (poeme)

,,ANEMONE” de Ann-Nora Rotaru pictură pe pânză în ulei

*

CRANGULE ÎNDURERAT….

 

Cumva auzi, tu, Crângule, cum suflă vântul ?

S-au adunat deasupra puzderie de nori…

Nu-ți mai aud nici cântul, șopotul, cuvântul,

Simt doar mirosul putrezit de moarte flori…

 

De iarbă, de mușchiul ud, de mucegai,

De sfârtecate crengi, căzute la pământ…

De furtuni și ploi, miros de putregai,

Al târziei toamne, cu flenduros veșmânt !

 

Unde-s păsările cerului, unde-s căprioare,

Unde au zburat fluturii, unde s-au ascuns ?

De ce-s copacii jalnici, cu giulgiuri mortuare,

In crâng pustiu căzuți, cimitir de nepătruns ?

 

Unde-s diminețile acelea, vii și însorite ?

De ce-i așa de trist și vinețiu amurgul ?

Cărările, de ce sunt mlăștinoase, pângărite,

Blestem de parcă aruncat-a Demiurgul ?

 

Auzi, tu, Crângule, cum trosnește lemnu-a jale,

A pustiu, a frig, a agonie lentă și tristețe ?

Cum coasa Mortii șuieră, umblând agale,

Pe bătucite cărărui de nălucile orbețe ?

 

Hai…m-am săturat de mers și mi-este frică… Continue reading „Anna-Nora ROTARU: Rapsodii de primăvară (poeme)”

Mariana GURZA: Enigmatic e totul/Enigmatic is all

Enigmatic e totul

 

Vorbele se aşează straniu

între viaţă şi alt univers.

Abisul?! Fie cât mai departe!

Să citim despre el în cărţi!

Acum suntem aici, în tabloul

cu iarna albă,

mâine vom fi în cel cu verdele-verde.

Desigur vor înflori şi caişi,

se vor coace,

câmpiile vor rodi şi ele,

ca-n fiecare an.

Continue reading „Mariana GURZA: Enigmatic e totul/Enigmatic is all”