Uniunea Scriitorilor Europeni de Limbă Română cu sediul la Chișinău, a sărbătorit la București, Unirea Principatelor Române 24 ianuarie 2018, Uniunea Scriitorilor Europeni de Limbă Română, în calitate de organizație unionistă din cadrul Alianței pentru Centenarul Marii Uniri, a contribuit cu forțe mici, la crearea unei atmosfere de frățească sărbătoare la București, cu reprezentanți ai diverselor zone românești, inclusiv a Basarabiei.
Marele eveniment național – Unirea Principatelor Române, a fost sărbătorit concomitent cu lansarea noii cărți de poezie ,, Lepădarea din hamuri” de Maria Simion, membră a USELR. Protagonista întâlnirii de suflet a electrizat de această dată, nu doar prin măiestria de moderatoare, ci și prin recitalul de versuri, marcate de puternice sentimente patriotice ale unei unioniste vibrând de iubire, mândrie de neam, grijă pentru prezentul și viitorul României. Tradițional, la evenimentul de la Centrul de agrement ,,Bingo Chez Gabi”, local care găzduiește faimoasele serate literar-muzicale organizate de Maria Simion, publicul a fost delectat cu inspirate discursuri ale unui șir de personalității din viața culturală a ambelor Maluri de Prut.
Poeta Clara Mărgineanu, membră a Uniunii Scriitorilor din România, a copleșit atât prin aspectul lirico-filosofic al viziunii expuse, cât și prin căldura unui suflet împlinit prin susținerea talentului bunei sale prietene, Maria Simion. A copleșit publicul și prietena poetei, jurnalista Daniela Badea, care a semnat postfața noului volum, iar pentru a participa la eveniment, a parcurs o impresionată distanță, sosind din Italia. Oratoarea și-a exprimat încântarea pentru sinceritatea si intensitatea trăirilor poetic exprimate, deopotrivă cu alesele calități ale personalității autoarei. Tot mai intens valorificata platformă culturală a Mariei Simion, de colegii de echipă de la Chișinău, a abundat în lacrimi și îmbrățișări între romanii de pe cele două Maluri ale Prutului, Chișinăul fiind reprezentat de Delegația USELR. Aceasta a fost formată de poetul, Prof. Ștefan Sofronovici, cercetător științific la Academia de Științe a Moldovei, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova și de președinta Uniunii Scriitorilor Europeni de Limbă Română, Prof. Diana Ciugureanu-Zlatan, teleradio-jurnalistă, cantautoare, textieră. Cei doi vorbitori au comentat și au declamat cu pasiune, poeme din cartea lansată, i-au înmânat cadouri din partea întregii echipe de 170 de membri și au apreciat înalt rarisimul exemplu de dăruire misionară în numele unionismului și al culturii, demonstrat de Maria Simion.
Sugestiva susținere a platformei culturale a poetei, din partea celor 30 de filiale ale Asociației Culturale ,, Pro Basarabia și Bucovina”, membre ale Alianței pentru Centenarul Marii Uniri, se manifestă tot mai pregnant, prin participarea la acțiunile recente, a Președintelui Marian Clenciu. Actrița Doina Ghitescu, interpreți de diverse vârste, de la Vanghele Gogu, la elevi, precum și Maeștri ai folk-ului românesc: Dana Florian, Cristinel Dohatcu, Viorel Ștefănescu, Ion Ioniță, au sensibilizat inimile reunite în hora românească. Drapele tricolore răvășeau la lacrimi, frații reuniți. Pentru a fi o gazdă ospitalieră, protagonista întrunirii a fost prezentă timp de 12 ore, alături de toți invitații însetați de poezie, muzică și comuniunea spirituală redobândită de romanii de pretutindeni. Astfel, evenimentul a constituit un prilej pentru stabilirea noilor idei de proiecte unioniste. Primul dintre acestea, a fost discutat cu emoții, de poeta Clara Mărgineanu și Delegația USELR, care vor anunța în curând, despre preconizata serată literar-muzicală la Clubul ,,Poduri de Dor” al Bibliotecii Naționale de la Chișinău. Continue reading „Uniunea Scriitorilor Europeni de Limbă Română cu sediul la Chișinău, a sărbătorit la București, Unirea Principatelor Române”
VISUL
Cu mii de ani în urmă, înţelepţii antici chinezi şi greci erau intens preocupaţi de partea aplicativă a filosofiei sau arta de-a trăi, potrivit definiţiei aristotelice: „Filosofia este arta artelor şi ştiinţa ştiinţelor”. Astfel, nu numai că aproape toţi marii gânditori chinezi, începând cu Confucius şi faimosul său umanism, erau de acord că a guverna înseamnă a rectifica, prin rectificare înţelegând aplicarea de către cârmuitori a celor mai juste forme politice în folosul tuturor supuşilor, dar Meng Zi (Mencius), cel mai de seamă discipol al Maestrului, încă de-atunci (secolul IV î.e.n.) se declara adversar înverşunat al despotismului şi pleda cu curaj pentru deplina egalitate a membrilor unei comunităţi, având convingerea cu două mii de ani înaintea lui Jean-Jacques Rousseau că toţi oamenii sunt buni de la natură şi că societatea îi corupe.
Înfiorat Universul declară: „Ars poetica’, sugestivei intarsieri de elemente sensibile strecurate în versurile Corinei Ligia Pătraşcu. Paradox metaforic de la alfa la omega, de la bine la rău, poezia include idei îmbrăcate într-o haină halucinant de sugestivă. Alternanţele ţâşnesc în aria strălucită. Optzecistă dar mult îmbogăţită ultramodern în linia poeţilor contemporani îmbrăţişaţi de nemuritoarea metaforă, poeta surclasează linia creaţiei actuale: „din săbii de foc se preling rubine”. Rubinele în sângeriul roşului se nasc în fiecare vers al volumului: „Vând rochie de mireasă”. Simbolul ochilor de păun devoalează impresionanta sensibilitate a poetei, fascinată de splendori.
AMURG
În drumul spre lumină… 
Pentru a dobândi inocența ca atitudine în și față de ceea ce creează, artiștii muncesc pe rupte cu materia specifică artei lor: acest demers începe la Brâncuși cu ”Cap de copil” și se încheie abia cu ”Cumințenia pământului”, începând cu care vor urma numai capodopere. Nu se poate face diferența între a avea și a mima excepțional inocența: J. D. Salinger o stăpânește în ”De veghe în lanul de secară” și ”Nouă povestiri”, dar o pierde în ” Franny și Zooey”. În ce îl privește, este o problemă de măiestrie. La Emil Brumaru travaliul literar nu se vede, se bănuiește: chiar în poemele licențioase el este un artizan al inocenței.
De mai multă vreme am urmărit, mai pe sărite și câte odată atent, un soi de serial intitulat “Superioritatea occidentalilor și inferioritatea ortodocșilor moldo-valahi” semnat de către Viorel Roman. Mărturisesc că ce m-a atras a fost titlul. Un titlu care m-a înduioșat. Mi-a adus aminte de vremea grădiniței mele în Floreasca Bucureștiului și de un anume “coleg”, cu numele predestinat, Sorin Butoi. Acest Sorin Butoi era un copil grăsun, cu mare poftă de mâncare și cam încetișor la minte. Dar el avea obsesia ‘clasamentelor”. În permanență era în căutarea unor răspunsuri, ”cine merge mai repede, trenul sau vaporul”, ”cine zboară mai sus? Cucul sau rândunica?” și maxima întrebare,” cine este mai mare? Mozart sau Bethoveen?”. Sorin Butoi căuta îndârjit răspunsuri și de cele mai multe ori era împăcat cu ceva merinde. Înfulecând, el uita, pentru o vreme, de căutările sale ierarhice. Amintirea lui nostalgică mi-a fost provocată de căutările lui Viorel Român. Căci, nițeluș mai complicat, cam asta, îmi pare, că iscodește Viorel Roman. Un clasament; ”cine este mai mare”. Dacă va afla acest răspuns cred că pentru o vreme Viorel Roman s-ar liniști. Dar cum căutarea lui nu poate primi un răspuns sau, oricum un răspuns care să se poată potrivi naturii sale năbădăioase, el stă neliniștit, înșiruie noi și noi fabulațiuni și se adâncește în stare de fără rost. Păcat!